34,380 matches
-
familii imperiale și cetățenii Antiohiei. Cuantumul neobișnuit al obligațiilor fiscale din timpul acela au răzvrătit pe antiohieni împotriva conducerii statului, și în anul 387 ei au dărâmat toate statuile împăratului și ale membrilor familiei sale. Faptul acesta a întărâtat pe împărat și a adus locuitorilor din Antiohia amenințarea cu exterminarea totală. Groaza și diperarea cea mai amară stăpânea asupra tuturor. Orașul întreg era torturat de ideea morții. Era atunci un spectacol jalnic: păgânii fugeau din oraș, iar creștinii așteptau moartea îngroziți
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
și moartea. În fața exemplului și a îndemnurilor sale, masele de credincioși i-au urmat pilda, au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17. Desigur, acest memoriu de o frumusețe clasică, precum și cuvântările sale celebre au avut darul să îmblânzească și să potolească mânia împăratului, determinându-l să acorde grațierea solicitată. Omilia a 21
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17. Desigur, acest memoriu de o frumusețe clasică, precum și cuvântările sale celebre au avut darul să îmblânzească și să potolească mânia împăratului, determinându-l să acorde grațierea solicitată. Omilia a 21-a, {\footnote 16 Pr. Prof. Sp. Cîndea, Sfântul Ioan Gură de Aur ca păstor de suflete, în rev. Biserica Ortodoxă Română, Anul LXXV (1957), Nr. 10, p. 922.} {\footnote 17 Ibidem
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Pavel. La moartea arhiepiscopului Nectarie al Constantinopolului, în septembrie 397, Ioan a fost ales arhiepiscop al capitalei. Nu era însă ușor ca această alegere să se și concretizeze. Cel ce avea să ducă la îndeplinire această sarcină, puternicul ministru al împăratului Arcadiu, Eutropiu, știa că se va confrunta, pe de o parte, cu poporul antiohian, care n-ar fi fost de acord cu plecarea păstorului lor iubit, iar pe de altă parte, cu un eventual refuz chiar al celui în cauză
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
plus, poziția de conducător al Bisericii din Constantinopol era râvnită de mulți, fiecare având o protecție și un sprijin în personalitățile politice sau ecleziastice ale momentului. De aceea, Eutropiu a apelat la o stratagemă, și anume: l-a rugat pe împărat să-i trimită o scrisoare guvernatorului provinciei Antiohia prin care, acesta din urmă, trebuia să-l aducă pe Ioan la Constantinopol fără ca cineva să bănuiască ceva. Guvernatorul l-a invitat să facă un tur al mănăstirilor martirilor din afara cetății, dar
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
22 Celor bogați le adresează exortații la mărinimie, dărnicie și modestie, în același timp mângâind și îmbărbătând pe săraci. Intrând la un moment dat într-un conflict cu Gainas, un general tiran, de neam scit de care se temea și împăratul 23 și care, arian fiind, ceruse un locaș de închinăciune, Sfântul Ioan Gură de Aur îl combate cu argumentul dreptei credințe, determinându-l să-și recunoască înfrangerea. Astfel, virtutea lui {\footnote 18 Pr. Dumitru Fecioru, Introducere..., p. 13. } {\footnote 19
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
din întreg imperiul, oarecum separate din cauza problemei lui Paulin, au reluat comuniunea unele cu altele 28. În timpul acesta, Sfântul Ioan a continuat săși scrie și predicile și comentariile sale. Tot în calitate de arhiepiscop al Constantinopolului, Ioan a aplanat unele conflicte între împărat și oficialii săi, în special în probleme foarte importante; a intervenit în probleme disciplinare, convocând sinoade, destituind episcopi, închizând biserici non niceene; de asemenea, a vizitat deseori mănăstirile pentru maici din vecinătate pentru a instrui membrii comunității. Limbajul accesibil, inteligent
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
episcopii cei mai iubiți de credincioșii lor. Aprecierea lor s-a arătat mai ales cu prilejul sinodului de la Stejar și al primului exil al păstorului lor. Dragostea credincioșilor față de păstorul lor s-a văzut mai întâi la anul 397, când împăratul Arcadiu, influențat de primul său ministru, Eutropiu, care cunoștea pe Sfântul Ioan Gură de Aur, a hotărât să-l aducă și să-l facă arhiepiscop în Constantinopol. Piedica cea mare în realizarea acestui plan era tocmai dragostea nemărginită a credincioșilor
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
pe Sfântul Ioan Gură de Aur, a hotărât să-l aducă și să-l facă arhiepiscop în Constantinopol. Piedica cea mare în realizarea acestui plan era tocmai dragostea nemărginită a credincioșilor din Antiohia față de marele lor păstor de suflete. Însuși împăratul și întreaga conducere a statului se temea de faptul că toți credincioșii din Antiohia nu vor admite cu nici un preț ca bunul lor preot să fie dus în altă parte. Temându-se de opoziția lor, {\footnote 37 Sf. Ioan Gură
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
preț ca bunul lor preot să fie dus în altă parte. Temându-se de opoziția lor, {\footnote 37 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516.} {\footnote 38 F. Cayré, op. cit., p. 475.} împăratul a poruncit guvernatorului Asterie din Antiohia, să găsească el mijlocul cel mai potrivit și fără știrea nimănui, preotul Ioan să fie scos din oraș și trimis la Constantinopol 39. Mai târziu, istoricii Socrat și Sozomen ne relatează cum poporul drept
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
și Sozomen ne relatează cum poporul drept credincios îndată ce a aflat că Sfântul Ioan a fost depus și exilat, s-a răsculat atât împotriva sinodului - îndeosebi împotriva lui Teofil al Alexandriei și a lui Severian de Gabala - cât și împotriva împăratului, care dispusese deportarea arhiepiscopului. Furia crescândă a poporului a obligat pe împărat să recheme pe Sfântul Ioan care a și fost readus în capitală de către eunucul Brison. Poporul arzând de dorința de a-l vedea și de a-l auzi
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântul Ioan a fost depus și exilat, s-a răsculat atât împotriva sinodului - îndeosebi împotriva lui Teofil al Alexandriei și a lui Severian de Gabala - cât și împotriva împăratului, care dispusese deportarea arhiepiscopului. Furia crescândă a poporului a obligat pe împărat să recheme pe Sfântul Ioan care a și fost readus în capitală de către eunucul Brison. Poporul arzând de dorința de a-l vedea și de a-l auzi vorbind, i-a ieșit înainte cu cântări și cu lumânări aprinse și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a face plângere împotriva episcopului Alexandriei, Teofil, care îi izgonise din Egipt. Sfântul Ioan îi primi pe aceștia, îi așeză undeva, dar nu intră în comuniune cu ei și nu le primi o plângere contra lui Teofil. Aceștia se adresară împăratului, care dispuse convocarea lui Teofil în fața episcopului capitalei. Teofil își luă măsuri, trimițând înainte pe Sfântul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântul Ioan ca origenist. Bătrânul episcop Epifanie își dădu seama până la urmă, de cursa în care fusese atras și fugi în țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul spiritual, împăratul este nevoit să-l recheme și Ioan este primit în triumf. Împăcarea n-a durat decât două luni. Cu prilejul inaugurării unei statui a împărătesei în fața senatului și a Bisericii Sfânta Sofia, unde Sfântul Părinte săvârșea Sfânta Liturghie, s-au
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
stat un an arătându-se adevărat părinte duhovnicesc. Aceasta a nemulțumit pe dușmani, care l-au mutat din nou, în Arabissos, supunându-l diferitelor torturi doar șio pierde viața 54. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere într-un loc mai îndepărtat, în care eventualitatea unei posibile reveniri să fie imposibilă. Locul ultimei destinații era Pityus, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre. Drumul era greu și puterile sale împuținate, fiind măcinat de boală
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
chemat la Domnul, cu aceste cuvinte pe buze : Slavă lui Dumnezeu pentru toate ! Numele său a fost trecut din nou în diptice. La 27 Ianuarie 438 rămășițele sale pământești au fost aduse la Constantinopol și așezate în biserica Sfinților Apostoli. Împăratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie și al Eudoxiei, a ieșit înaintea coșciugului, s-a aplecat pe el și s-a rugat pentru părinții săi, care din neștiință au păcătuit. Mai mult decât Grigorie de Nazianz, cu care are
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
creștini caută azil la marginile imperiului și ajung să stabilească legături strânse cu goții, chiar și comerciale [2, pp. 12-15]. Mulțimea remarcabilă a acestor creștini stabiliți în Sciția gotică este mult augmentată prin invaziile peste Dunăre ale vizigoților, de după moartea împăratului Filip Arabul, ca și sub domnia anarhică a lui Gallian, când ei (goții) aduc un mare număr de captivi romani din orașele bogate ale Traciei, Frigiei, Galatiei și Cappadociei. Acești romani vor fi pentru barbarii goți adevărați misionari creștini, ne
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
și mulți preoți [2, p. 18], și abia acum prin acești „oameni de meserie” convertirea devine un fenomen sistematic și de masă (am îndrăzni să zicem chiar „de modă”, căci e îmbrățișat de orășeni, de oameni avuți și de înșiși împărații romani), mai ales că suntem și în plin secol IV, secol de fierbere ariană. Erezia pornită de Arie din Alexandria a fost combătută de cele mai importante concilii ale capilor Bisericii creștine, Niceea (325), și Constantinopol (381), dar s-a
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
--- Patrice Gueniffey a publicat recent o nouă și temeinic documentată biografie a a lui Napoleon. Există puțini istorici sau scriitori francezi care să nu fi scris despre micul corsican devenit marele Împărat. În fiecare an apar zeci de biografii și de studii. Gueniffey le-a citit pe toate, a cercetat arhivele, n-a lăsat nici un detaliu neverificat și a scris, nu doar nouă sute de pagini de proză istorică, ci tot atâtea de
O nouă biografie a lui Napoleon () [Corola-journal/Journalistic/3153_a_4478]
-
formă recunoștinței Sfântului Ioan către Papă pentru iubirea constantă a ultimului față de el și pentru toate eforturile pe care le-a făcut (Papa), și le face încă, pentru el (pentru Sfântul Ioan). Însă, intervenția papei Inocențiu I și cea a împăratului Occidentului, Honorius, pe lângă fratele său din Orient, Arcadius, printr-o ambasadă specială în primăvara lui 406, au eșuat. Stephens, în lucrarea sa Saint John Chrysostom, la care am mai făcut referire în acest studiu, a lansat, cu privire la scrisorile Sfântului Ioan
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
numiții ioaniți, și moartea Eudoxiei spre sfârșitul anului 404, nu i-au schimbat situația. Ioan scrise de la Cucuz și papei Inocențiu, dar acesta n-a putut face nimic pentru el. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere într-un loc mai îndepărtat, în care eventualitatea unei posibile reveniri să fie imposibilă. Locul ultimei destinații era fortăreața Pityontis, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre, la poalele Caucazului (în Abhazia de azi), avanpostul cel mai
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
e trupul spintecat pe nume Cezar. Hoitul e-nsemnat de cratere crestate de metale. Aici temuta, azi înțepenita mașinărie ce-i aduse slavă acelui care fapte de ispravă a săvârșit și-a scris în împlinita-i viață. Tot aici și împăratul ce laurii-nțelept i-a refuzat, ce răsărit și-apus a subjugat și-a stăpânit și marea și uscatul. Și altul tot aici, ce-avea să vină, a cărui umbră fi-va-n veci lumină. Înserarea De ieri, de astăzi
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
de München: Augsburg. Un sâmbure de palate din Renaștere, fie în linii sobre, fie în cascadele ornamentale ale Barocului. Aci în centru amintirea familiei Függer e peste tot. Bancheri și proprietari de țesătorii, atotputernici, creditori ai tuturor regilor creștini, ai împăraților Maximilian I și Carol Quintul, Augsburgul e o creație a lor, mai mult decât este Florența operă medicee. Ca să dovedească vitalitatea rasei n-a rămas însă un muzeu de frumuseți moarte : în jurul nucleului pitoresc și străvechi, zeci de coșuri de
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]