4,751 matches
-
nu i se sustrase. Numai că, așa cum l-am văzut făcând mai apoi În momentele de reflecție, cu cealaltă mână scoase din jiletcă o cutie mică de aur și argint, poate o tabacheră sau o cutiuță de medicamente, cu capacul Împodobit cu o agată. Pe masa barului ardea o lumânare mică de ceară, și Agliè, ca din Întâmplare, apropie cutioara de ea. Am văzut că la căldură agata nu se mai distingea și În locul ei apărea o miniatură foarte fină, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să ne trimită aici”. „Mulțumește cerului. Puteai să te naști la Pretoria.” O sărutam și continuam: „Dincolo de ușă se descoperă un mormânt cu șapte laturi și șapte unghiuri, luminat din belșug de un soare artificial. În mijloc, un altar rotund, Împodobit cu diverse citate sau embleme, de tipul NEQUA-QUAM VACUUM...” „Ne quà quà? Semnează Donald Duck?” „E pe latinește, nu-ți dai seama? Vrea să zică «golul nu există»”. „Cu atât mai bine, altfel ți-nchipui ce groaznic”. „Vrei să dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aceea: „Adepții rozeicruce și ai ritului Umbanda”. Orator, un anume profesor Bramanti, Referendar al Ordinului În Europa, Cavaler Secret al Marelui Priorat In Partibus de Rhodos, Malta și Salonic. Am hotărât să intrăm. Încăperea era mai degrabă lipsită de gust, Împodobită cu miniaturi tantrice care reprezentau șarpele Kundalini, cel pe care templierii voiau să-l deștepte prin sărutul pe șezut. Mi-am spus că, la urma urmei, nu meritase osteneala de a traversa Atlanticul ca să descopăr o lume nouă, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Încăperile pe care le văzusem până aici erau Întunecoase, pline de praf, cu mobilele știrbite, acestea de aici păreau salonașul vip dintr-un aeroport. Muzică difuză, pereți azurii, o sală de așteptare cu aspect confortabil, cu mobile de marcă, pereții Împodobiți cu fotografii În care se puteau vedea domni cu fețe de deputați care Înmânau o Victorie Înaripată unor domni cu fețe de senatori. Pe o măsuță joasă, risipite cu dezinvoltură, ca În antreul unui dentist, câteva reviste pe hârtie patinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de aur, care ținea În mână o trompetă dintr-acelea pe care le sună la operă heralzii. Ca Într-unul dintre misterele medievale În care Îngerii Își arată aripile de hârtie velină, fata avea pe spate două mari aripi albe Împodobite cu forme migdalate marcate În centru cu un punct și care, cu puțină bunăvoință, puteau trece drept niște ochi. Îl văzurăm pe profesorul Camestres, unul dintre primii diabolici care ne vizitaseră la Garamond, adversarul lui Ordo Templi Orientis. Abia Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și cu o pălărie ciudată de secol XVII, În care Înfipsese patru trandafiri roșii. El Îngenunche În fața fetei cu trâmbița și rosti câteva cuvinte. „Într-adevăr”, șopti Garamond, „multe mai sunt În cer și pe pământ...” Trecurăm pe sub un portal Împodobit cu figuri, care Îmi evocă cimitirul Staglieno din Genova. Sus, deasupra unei complicate alegorii neoclasice, văzui sculptate cuvintele: CONDOLEO ET CONGRATULOR. Înăuntru, invitații erau numeroși și Însuflețiți, grăbindu-se cu toții spre un bufet dintr-un salon mare de la intrare, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Înalți de patru palme, moi și cărnoși ca făpturile vii, dar cu ochii Încă sticloși, minerali. Au fost puși pe două pernițe și un bătrân le-a turnat În gură picături de sânge... Au sosit alte femei, aducând trâmbițe aurite, Împodobite cu cununi verzi, și i-au dat una bătrânului, care a apropiat-o de gura celor două creaturi Încă suspendate Între o lâncezeală vegetală și un dulce somn animal, și a Început să insufle viață În trupurile lor... Sala s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
direct Însuflețit de flăcările unui trepied cu jăratic. Deasupra baldachinului atârna din tavan o stea uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o masă lungă Împodobită cu palmieri, pe care era depusă o spadă, și chiar În fața mesei un leu Împăiat, cu fălcile căscate. Cineva Îi pusese mai dinainte, evident, un beculeț roșu În interiorul capului, pentru că ochii Îi străluceau incandescenți, iar gura părea că scoate flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În ziua aceea, În mina de la München. La masă ședea Bramanti, Îmbrăcat ceremonios Într-o tunică purpurie cu broderii verzi, o rasă albă cu franjuri de aur, o cruce scânteind pe piept, și pe cap având un fel de mitră, Împodobită cu un panaș alb cu roșu. În fața lui, cu o sobrietate hieratică pe figuri, vreo douăzeci de persoane, tot În tunici purpurii, dar fără podoabe. Toți purtau pe piept ceva aurit, pe care mi s-a părut că-l recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe piept ceva aurit, pe care mi s-a părut că-l recunosc. Mi-am amintit de un portret renascentist, cu un nas mare, habsburgic, de mielul acela ciudat, cu picioarele atârnând, spânzurat În talie. Cei de acolo erau deci Împodobiți cu o imitație acceptabilă a Lânii de Aur. Bramanti vorbea, cu brațele Înălțate, ca și cum ar fi rostit o litanie, iar asistența Îi răspundea din când În când. Apoi Bramanti ridică spada și toți scoaseră din tunici câte-un stilet, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lume. Nu mă lăsasem sedus, nici măcar pentru o clipă, de gândul Sophiei? Spune Moise Cordovero că Femininul e la stânga și că toate direcțiile lui țin de Gebura... Afară numai dacă bărbatul nu pune În lucrare aceste tendințe pentru a-și Împodobi Mireasa și, Îmblânzindu-le, nu le face să se Îndrepte spre bine. Cum s-ar zice, orice dorință trebuie să rămână În propriile-i limite. Altfel Geburah devine Severitatea, aparența obscură, universul demonilor. Disciplinarea dorinței... Așa făcusem În cortul umbanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
plasa un televizor acolo, imediat ar deschide ochii. Bunica sparse gheața: veni lângă sicriu și, după ce-i mângâie mâinile dragului ei soț, începu să-i așeze hainele și giulgiul cu dantelă. Bătrânul purta veșminte preoțești galbene cu broderii albastre. Mergea împodobit la întâlnirea cu Dumnezeul pe care-l cinstise toată viața. Ceilalți prinseră și ei curaj. Cornel se apropie și-i aranjă potcapul, nu înainte de a i-l împinge nițel pe o ureche, așa, ca să-i dea un aer ștrengăresc. Nepoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adolescenței? Vis tainic de lumină și tandrețe, mama trăiește în fiecare trandafir deschis dimineața sub boabele de rouă. Bunătatea și dragostea ei mă impresionează. Chipul i se luminează într-un surâs plin de candoare, sugerând acea sinceritate și demnitate care împodobesc frumosul caracter. Ea întruchipează dragostea, hotărârea, inteligența, ambiția, duioșia, bunătatea. Mereu cu sufletul alături de mine, dându-mi sfaturi sau mângâindu-mă drăgăstos, mama trăiește împreună cu mine tristețea deznădejdii sau extazul fericirii. Dragostea ei pentru mine, acel simț neistovit și veșnic
O, mama, dulce mama!. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Botez Arina () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2317]
-
năpăstuită din coș li se relevă, privitorilor, a fi un fel de fetus smochinit și zbârcit, păros, anemic și hidos, ca un gargui; gușat, ceacâr, cu ochii de lemur, rotunzi și dușmănoși: unul, verde-absint, celălalt, violet-roșietic; și, pe deasupra, cu boticul împodobit cu doi colțișori minunați, de crotal, care îi crestaseră buzița superioară, până-n carne! Frumos, copilu'...! Tare...! Marfă...! guiță, în schimb, Big Sile, satisfăcut și reîntremat. Scumpetea din coș, trebe' că și-a băgat în răcori, până și Ursitoarele! Parcă-i
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acestuia, cruciș și curmeziș, stabilizându-se pe ecranul monitorului în funcțiune. Unde rulează acum un text, cu același ritm și cu aceleași caractere grafice, precum mesajele recepționate de la Înger, pe telefonul mobil al lui Dănuț: " Asmodeus, Sephirahul plurivalent, Șarpele beznelor, Împodobit cu tot focul infernal, Chiar acum vă judecă. Nici o speranță! Doar Acela vrednic, Va să smulgă sabia și Să spargă oglinda, Deschizând porțile veșniciei, Pentru cei plecați! " Dan! Dănuțule!! Dane...!!! Strigătul înfricoșat, dar și hilar, al Fratelui, întrerupe brutal tirada
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lebărbuști, cârnați afumați, șuncă, turtă de șighir, toate astea trebuind terminate pană pe 23 decembrie. Pe 24 decembrie se așteaptă colindătorii după ora amiezei, ei anunțând Nașterea Mântuitorului. Colindătorii primesc colaci, nuci, mere, bomboane, napolitane și bani. Spre seară se împodobește bradul, iar copii îl așteaptă pe Moș Crăciun. La ora 12 noaptea se merge la biserică la slujbă, iar spre dimineață se cântă colinde. Dimineața ,în prima zi, se ia masa cu familia și se așteaptă copii care vin în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj nou, Moș Crăciun, o variantă americanizată a Sfântului Nicolae. Pe vremea mea nu aveam globulețe și instalații, împodobeam bradul cu mere, beteală și câteva jucării. Moș Crăciun ce vă aducea cand erați copil? Haine în special deoarece nu aveam nevoie de dulciuri, pe atunci dulciurile constau în biscuiți și ciocolată de casă. -Credeți că aceste obiceiuri se vor
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
tot ce ne trebuia pentru costumul de Anul Nou. Biata mamă nu mai știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
unde se simțeau în largul lor printre orătăniile fără număr. Ocoliră prin dreapta. În spatele castelului, la vreo sută de pași, se afla vechiul conac, vast, scund, bătrân. Înfipt parcă pe jumătate în pământ, cu un cerdac sprijinit pe stâlpi, care împodobea fațada ca un portic primitiv. Bătrânul Iuga continua a-și păstra locuința în care s-a născut și, cum el ședea aproape permanent la țară, casa veche părea mai vie decât cea nouă. ― Asta e împărăția noastră! zise Grigore când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
niște ochi negri atât de pătrunzători, că-ți scormoneau sufletul și-ți citeau gândurile. Era mai înalt și mai chipeș ca Grigore, cu înfățișarea voluntară a omului obișnuit să poruncească și să fie ascultat. Mustața groasă românească, puțin căruntă, îi împodobea fața, iar glasul metalic, energic și totuși cald, te cucerea. Mâinile osoase, puternice, păreau în stare să țină coarnele plugului, cu toate că erau fine și mai ales degetele foarte delicate. Indică musafirului un scaun aproape de dânsul și apoi se uită la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un pretext ca să mai rămâie o noapte. Era fermecat. Dimineața de vineri vestea o zi bună. Ploaia încetase de cu noapte. Pe uliță însă noroiul și băltoacele erau până la genunchi. Automobilul trase la scară, înconjurînd rondul în formă de inimă împodobit cu flori roșii tomnatice, care râdeau sub mângâierea soarelui ieșit brusc din pânzișul de nori. Când se urcă în mașină, după ce se sărutase de mai multe ori cu Grigore, Nadina văzu florile și-i zise drăgălaș: ― Uite inima ta, Grig
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Lumina lămpii scotea din negura forme bizare, aglomerate, care păreau fie părți integrante ale pereților, fie legate de ei, cine știe cum. Formele blânde și flexibile contrastau cu impresia solidă care emana din coastele osoase care întăreau coridoarele și pereții sălilor. Ele împodobeau pereții pe toată înălțimea lor, într-o ordine evidentă. Totuși nu-i dădea senzația că ar fi fost aranjate sau fixate, fiindcă mai era mult spațiu liber în imensa încăpere boltită. Evident, atâta timp cât nu vor avea habar ce erau aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și echipamentul său, urmați îndeaproape de către Ash care-i ajuta cum putea și el... 6 La infirmerie, îl așezară pe Kane pe platforma medicală culisantă. Un complex de instrumente și controale cu totul diferit de celelalte sisteme îmbarcate pe Nostromo, împodobeau panoul de la căpătâiul "execului". Masa pe care zăcea Kane ieșea din zid, la aproape un metru. Dallas activă câteva controale și dădu drumul la "autodoc". Merse la un sertar, scoase de-acolo un mic cilindru de metal strălucitor. Se asigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în coincidența cronologică între programul masiv de construcții, care a angajat mii de tăietori în piatră în timpul domniei sale (din 30 î.C. până în 64 d.C.) și apariția miilor de osuare tăiate din același tip de piatră (calcar) cu care erau împodobite aproape toate construcțiile Muntelui Templului. Numărul osuarelor realizate din calcar a crescut impresionant în același secol al construcțiilor legate de templul din Ierusalim, nu datorită unei schimbări a teologiei sau a influenței străine, ci datorită numărului mare de tăietori în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
model foarte asemănător cu ceea ce există deasupra intrării mormântului din Talpionul de Est. În fine, în arta sinagogală se găsesc picturi care înfățișează Arca Torei, completate cu fronton și cerc (sau rozetă). Exemple semnificative s-au găsit în arta care împodobește zidurile de la sinagoga de la Dura Europos, unde desenele fac în trimitere la templul din Ierusalim. Am trecut în revistă doar un eșantion din numărul copleșitor de dovezi. Concluzia care s-ar putea trage este destul de clară: frontonul ascuțit și cercul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]