2,843 matches
-
avea 240 enoriași, iar în Corni („Cornu”) locuiau 300 persoane de credință catolică. La începutul anului 1848, în raportul asupra situației parohiilor catolice din Moldova, realizat de Paolo Sardi, parohia din Huși cu suburbiile înregistra 2050 de credincioși; biserica era închinată Nașterii Sfintei Fecioare Maria. În cele 12 localități, trăiau 2.893 catolici. Parohia catolică Huși, puternic dezvoltată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apare menționată printre parohiile catolice din Moldova în Calendarul romano-franciscan, tipărit la Montferatto (1852), prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi de aici înainte una și nedespărțită”. A trecut, apoi, la înfăpuirea unor reforme pe plan intern: unificare armatei, administrației, a serviciilor telegrafului și poștei, a vămilor, a guvernelor și a adunărilor, desăvârșirea Unirii și consolidarea autonomiei, secularizarea averilor mânăstirilor închinate, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, Legea pentru organizarea armatei, reformele juridice, financiare și administrative, Legea cu privire la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, Legea electorală, Legea instrucțiunii publice, Legea referitoare la desființatea jurisdicției consulare, reforme care au contribuit din plin la consolidarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre ostașii care cu prețul vieții lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
azi considerat "patronul Havanei". Numele a fost dat și în amintirea Amiralului? Nu se știe! În Havana Veche, centru istoric inclus de UNESCO, în 1982, în Patrimoniul cultural al umanității, se înalță, impunătoare, catedrala San Cristobal. Operă a barocului cubanez, închinată se spune lui Cristofor Columb, a fost terminată la 1777. Aici aveau să fie depuse, la 1795, rămășițele Amiralului, aduse din Santo Domingo, sub o lespede cu inscripția "O restos e Imagen del Grande Colon mil siglos durad guardados en
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pentru literatură. Floridita". La "inaugurare" Hemingway emoționat ar fi declarat "Nu merit așa ceva. E o onoare prea mare"! Constante a murit la 2 decembrie 1952, Hemingway participând la funeralii. Barul a fost preluat de soție, care a lansat un proiect închinat memoriei răposatului, proiect aprobat de clienți, inclusiv de Hemingway pe prima coloană de la intrare s-a pus un portret al lui Constan-tino, înconjurat de o coroană de foi de dafin, confecționată din metal galben. Prețul "monumentului" a fost de 500
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
prima vizită în Cuba în 1942 și cum chiar și poeții de geniu le mai încurcă uneori, la 27 noiembrie 1944 revista "El Siglo", organ al Partidului Comunist Chilian, publica sub semnătura sa, sub titlul "Saludo a Batista", o odă închinată dictatorului Cubei, Fulgencio Batista, cel pe care avea să-l fugărească Fidel la 1 ianuarie 1959! A revenit în Cuba în 1949 și în 1960. Neruda a fost primul poet care a consacrat un volum de lirică Revoluției cubaneze, "Cancion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
s-a instalat Ospiciul, aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata. În Arhivele Statului din Iași aflăm (Tr. 1884 Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin Departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni neputincioși; s-au dat sub administrația acestei generale Epitropii a Casei ospitalului din mănăstirea Sf. Spiridon". Locul pitoresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Leon Onicescu, administratorul așezământului, care s-a împrietenit cu Eminescu după vindecarea acestuia, Eminescu s-a făcut bine, deodată, în ianuarie 1887, când "se însenină ca prin farmec". Ulterior, însă spitalizat fiind, dar neclaustrat, Eminescu scrie "Vezi rândunelele se duc", închinată, după relatarea lui Onicescu, soției unui farmacist, doamna Czenkii, și publicată imediat, la 1 februarie în "Convorbiri literare" fiind trimisă de același administrator, Onicescu. Accesul, de aspect maniacal, este confirmat și de către un gardian al ospiciului, care, în 1903, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și însemna, dincolo de obiectul "didactic", o inițiere și foarte dură, un antrenament foarte sever pentru meseria de medic. Nici un curs prealabil, cum ar fi fost necesar, nu explica necesitatea unui astfel de stagiu, nici nu explica de ce cariera, care era închinată menținerii vieții, începea, brusc, aproape șocant, cu moartea, studiată pe cadavru. Nici vârsta de 18 ani nu era (și nu este) potrivită unei abordări atât de brutale a medicinii. Dar, trecând peste caracterul extrem de scolastic al acestui sistem de introducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un post de redactor la o editură. Strada Naipu 20 Mitizat încă din timpul vieții, Nichita Stănescu a devenit, îndată după moarte, eroul (sau victima?) unei abundente publicistici hagiografice, adevărată industrie. Numeroșii idolatri nichitieni au compus febril vrafuri de „mărturii“ închinate zeului lor, sumedenie de amintiri și portrete marcate mai toate de accente emoționale și cultice. Destulă lume privește cu neîncredere producția de această factură, considerând-o lipsită de relevanță pentru că nu are spirit critic, cum și este prea adesea, cu toate că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi relevantă sub acest aspect, ea fiind "mai mult descriptivă decât meditativă", introducând "o imitație destul de stângace a cântărilor pascale". Răzvan Codrescu nu respinge evidența din poeziile postume ale lui Eminescu unde se găsesc destule compoziții cu caracter religios creștin, închinate fie Sfintei Treimi, fie Mântuitorului Iisus Hristos (Christ, Înviere), fie Maicii Domnului (Rugăciune, Răsai asupra mea...), dar e tentat a-i da crezare lui G. Călinescu, anume că în Rugăciune, pe care el însuși o consideră a fi "cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în limba maternă prin străinătăți, în anii îndelungatei lor diaspore, au ajuns, în general, în țară cu dificultate, cu întârziere și, de cele mai multe ori, destul de puține. Iată, bunăoară, poemul dramatic al lui George Uscătescu, apărut la Madrid în 1989 și închinat lui Eminescu, mi-a parvenit abia acum, grație amabilității unui prieten, scriitor și el, Titu Popescu, domiciliat cam de multișor la Munchen, și care a ținut să-mi îmbogățească astfel biblioteca de eminescologie. Tipărit la Madrid, în Colecția Destin, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
d-or fi câte spui, zău, prea rău ai ajuns.“ Am văzut pe alocuri Monumentul Eroului Necunoscut, onorat cu flori și lumânări aprinse. E frumos și înălțător acest gest de recunoștință și aducere aminte. Am simțit însă lipsa unui Monument închinat „Omului de Rând”. E timpul să acordăm atenție omului de rând, milioanelor de oameni care trăiesc sau care au trăit înaintea noastră și pe ale căror oase s-a clădit lumea de azi, milioanelor de oameni care cu bucurii și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot mai mulți boieri, atît greci cît și români, dăruiau pămînturi anumitor mînăstiri, al căror venit era destinat finanțării Locurilor Sfinte, ca Sfîntul Mormînt, Muntele Sinai și Muntele Athos, sau a Patriarhiei. Acestea erau conduse de greci, în fruntea lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci de la mînăstirile închinate și numirea de clerici autohtoni. Se dorea și ca o miliție românească să înlocuiască fosta gardă albaneză. Poarta a fost de acord cu aceste cereri și i-a numit pe cei doi capi ai delegațiilor în postul de domnitori ai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
domnitorului. Cuza avea un program precis pe care voia să-l pună în aplicare, dar era blocat de această situație. În 1863, el a luat totuși o măsură sprijinită de opinia publică generală, secularizînd proprietățile monastice, inclusiv a pămînturilor mînăstirilor închinate. Aceste instituții jucaseră un rol important în viața Principatelor în trecut. Ele se aflau sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol și erau administrate de oficiali ecleziastici greci, acaparînd peste secole mari bogății din donații pioase și ajungînd pînă prin secolul al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autoritatea patriarhului de la Constantinopol și erau administrate de oficiali ecleziastici greci, acaparînd peste secole mari bogății din donații pioase și ajungînd pînă prin secolul al nouăsprezecelea să dețină 11 % din suprafața arabilă a provinciilor. Profiturile realizate din aceste posesiuni erau "închinate" anumitor Locuri Sfinte, cum erau mînăstirile de la Muntele Athos. Acestea deveniseră extrem de nepopulare. Condițiile țăranilor care munceau pe moșiile acestea erau mai grele decît cele de pe pămînturile particulare. Deși era de presupus ca domeniile respective să finanțeze anumite instituții caritabile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în discuție, dar nu au realizat mare lucru. Firește că Patriarhia se opunea unei noi limitări a jurisdicției ei directe și pierderii unei părți a veniturilor ei. Să nu uităm că Alexandru Ioan Cuza a secularizat în 1863 averile mînăstitilor închinate, un act care a dat o lovitură serioasă finanțelor Patriarhiei. În cadrul negocierilor asupra chestiunii bulgărești, Ignatiev s-a străduit să joace rolul de mediator și să caute să ajungă la un compromis între cele două poziții, dar nici el, nici
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu nimic, abia simțindu-le prezența lor tăcută și laborioasă, cum le este de datorie. La fel, Îmi spu nea deunăzi altul de același soi rău ca mine, prietenul Ioanițiu de la „Cartea Românească“, la cei 73 de ani ai lui Închinați mâncării și băuturii. Dar mâncarea bună și băutura presupun neapărat prietenia cu oamenii, dragostea cu femeile și Încântările urechii, după dic tonul cunoscut. Mă Întreba mai ieri o cucoană, o preadistinsă cucoană, lec tissima femina, Încă plăcută, dar având amândoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eu. Dar care a fost momentul nu-l spun. Cum e expresia aia: „Hai s-o lăsăm moartă!“. Poetul care scria numai „din alea“ Puțini poeți n-au publicat la viața lor și „din alea“: deliruri cu ritm și rimă închinate ocazional cârmaciului, partidului, patriei și unor zile festive. Unul însă a publicat numai și numai „din alea“. Cu sutele: în ziare, în reviste și în volume. Culegerilor de versuri patriotice și de slavă li se ziceau, oarecum codificat, „plachete“. Criticii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
contestată de un mare număr de cercetători renumiți. De asemenea, există o dezbatere de proporții În legătura cu funcția pe care o avea Templul Soarelui, al cărui descoperitor, Bingham, susține că era o Împrejmuire circulară, similară cu templul din Cuzco, Închinat aceluiași zeu al soarelui. În orice caz, forma și felul În care au fost tăiate pietrele ne arată că avea o importanță deosebită și se spune că sub enormele pietre ce formează baza templului se află mormîntul incașilor. Aici poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și le-a însușit cu mare ușurință; devine, astfel, în scurt timp, solistul corului și organistul seminarului. Prin anii 1940, corul mixt al seminarului, dirijat de pr. Tocănel ajunsese să interpreteze compoziții celebre cum ar fi: Missa Secunda Pontificalis, Imnul închinat Sf. Francisc, Tota Pulchra de Boroni, etc.; corul era structurat pe patru voci. Am avut astfel fericirea ca în anul școlar 1941-42 să cânt împreună cu el părțile solistice de tenor și sopan din lucrările amintite. Corul, în afară de orga (la care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
băgasem de seamă că ar fi el. și totuși știu că e el! De aceea, opresc un rest de băutură dintr-o sticlă și mă pregătesc s-o beau cu gândul la dânsul... Un gând și un pahar de vin închinat ție în vis la Satulung! Mă trezesc cu sufletul plin de dor de viață. Simt că trăiesc. Este sfârșitul psihologic al convalescenței. Am uitat că am fost bolnav! 23 august 1954 În noaptea aceasta Roland Barthes a venit la mine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
istoric al electrificării. Monografia electrificării județului Suceava, Editura CHIMPREST, București 1991; Bacău - Un veac de electrificare. Monografia F.R.E. Bacău, Editura FRE Bacău,1995; Dicționarul specialiștilor, Un „WHOS WHO” în știință și tehnică românească. (1996); Șchiopu Gh.- O viață de om închinata studiului. În revistă „Producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice” pag. 73-75, C.I.D.E.E., București 1996; Personalități bucovinene Dicționar, Vol. VIII. pag. 176-178, Editura Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 1997; Brăteanu, M. - Poeții nu au dispărut cu totul. în Monitorul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
intensificarea și extinderea gândirii științifice, a culturii și a muncii în acte care au un maximum de finalitate practică, oferind facultăților superioare întrebuințarea cea mai productivă și bucuria cea mai deplină.“ (Buchet de purpură și soare. Flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, București, Editura Eminescu, 1987) „Trăim o experiență fascinantă, unul din acele timpuri înalte când omul își dă măsura și mai mult decât măsura lui. Și mă gândesc, firește, în primul rând la acel om exemplar la care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]