4,538 matches
-
cei care îi erau apropiați. Lui Russell îi plăcea să participe la reuniuni publice, să discute cu persoane care împărtășesc opinii din cele mai diferite. WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 337 Wittgenstein nu dorea să aibă contacte decât cu oameni ale căror înclinații erau apropiate de ale lui. Russell putea fi profund decepționat și revoltat de acele dezlănțuiri ale pasiunilor emoționale ale masei, în care el vedea o înfrângere a judecății sănătoase, dar nu-și pierdea încrederea în triumful final al rațiunii. Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este dator să facă pentru colectivitate ilustrează într-un mod sui generis tensiunea dintre înclinație și datorie. În perioadele când era pe deplin angajat în campanii publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin importante. În 1916, când acționa prin discursuri publice și prin publicații împotriva participării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor indivizi, ci chiar unor comunități cuprinzătoare ar oferi cheia pentru înțelegerea lumii. Russell valoriza gândirea științifică tocmai din această perspectivă. Într-un articol publicat în 1913, sub titlul Știința ca un element în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
considerate în sine, nu impun o plăsmuire a minții omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai precise vom putea identifica și depăși greșeli și confuzii logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există o tensiune între înclinații spontane și conștiința binelui și răului, există merit sau vină, recompensă sau pedeapsă. Distincția dintre acțiunile determinate de cauze și respectiv de motive sau temeiuri ne apare cu multă claritate dacă examinăm limbaje mai simple, jocuri de limbaj. Poate fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deosebit și particular în ea aparține creației individuale, iar tot ceea ce este comun și stabil este rezultatul răspîndirii creației prin contactul dintre oameni. Comunitatea lingvistică este, așadar, numai o condiție, iar nu o cauză, a dezvoltării limbii. Spiritul omenesc are înclinația de a realiza regularizări analogice, care nu sînt altceva decît ordine și grupare artificială a reprezentărilor noastre. Activitatea analogică manifestată în limbă are, deci, un caracter volițional, practic, pe cînd activitatea creatoare este, din contra, pur teoretică și, ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea unei depline delimitări între artă și filozofie sub aspectul alcătuirii discursului. După Blaga, gînditorii cu înclinații artistice au încercat de obicei să asimileze filozofiei numeroase procedee specifice artei. Asemenea gînditori sînt însă dominați mai mult de o conștiință artistică decît de o conștiință filozofică, cultivînd creații asemănătoare celor ale artei, așa cum se întîmplă cu Fr. Novalis
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care produce numai două bunuri. Gusturile consumatorilor reprezintă elementul principal al creerii cererii pentru cele două produse și stau la baza alocării factorilor de producție pentru realizarea cantităților din fiecare bun, sintetizate printr-un punct situat pe frontiera de producție. Înclinația tangentei în diversele puncte ale frontierei de producție este diferită datorită variației costurilor de oportunitate. Teoria neoclasică utilizează în analize prețurile în locul costurilor de producție, acestea rămânând constante comparativ cu variațiile punctului de echilibru situat pe frontiera de producție. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o anumită țară, acestea induc asupra venitului național un efect similar cu cel al economiilor, micșorând sumele de bani care ar putea fi alocate investițiilor sau consumului de produse autohtone. Un loc important în cadrul multiplicatorului comerțului exterior este deținut de înclinația marginală spre import, specifică atât bunurilor destinate producției cât și consumului, care evidențiază proporția în care venitul suplimentar realizat pe calea exporturilor, se scurge în exterior fără a realiza o reacție de antrenare în interior. În același timp, multiplicatorul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
graduală a orizontului comportamental și de gândire managerială, absolut necesară atunci când se au În vedere obiectivele majore legate de evoluția viitoare, dezvoltarea și adaptarea unei organizații la schimbările din mediul extern. Din punct de vedere subiectiv, un manager poate manifesta Înclinații sau preferințe care-l fac să graviteze În jurul unui anumit nivel de competență. Astfel de Înclinații sau preferințe pot fi luate În considerare În procesul de planificare a carierei profesionale sau la evaluarea nevoilor de instruire, Însă nu pot determina
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
majore legate de evoluția viitoare, dezvoltarea și adaptarea unei organizații la schimbările din mediul extern. Din punct de vedere subiectiv, un manager poate manifesta Înclinații sau preferințe care-l fac să graviteze În jurul unui anumit nivel de competență. Astfel de Înclinații sau preferințe pot fi luate În considerare În procesul de planificare a carierei profesionale sau la evaluarea nevoilor de instruire, Însă nu pot determina maniera sau nivelul de abordare managerială a unui proiect, care se subordonează obiectivelor acestuia și valorilor
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
toate acestea sunt rodul autoinstruirii, al autoperfecționării, într-un cuvânt al autoeducației. Tot autoeducație înseamnă și dacă facem eforturi să ne stăpânim impulsurile, să ne înfrânăm dorințele, să rezistăm tentațiilor, dacă perseverăm în atingerea unor țeluri nobile, dacă ne înăbușim înclinațiile spre comoditate și compromisuri. Viața cu solicitările, plăcerile, bucuriile și capcanele ei reprezintă un permanent și solicitant exercițiu de autoeducație. Numai cei ce învață din experiența proprie și a altora, numai cei ce își construiesc un sistem solid de autoreglaj
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și atîtea programe sociale. Lupi ascunși în blană de oameni." Am văzut în ochii unora această răutate nativă, necultivată și m-am speriat. Asta e realitatea? Am foarte multă milă și compasiune pentru ea. Cea care face posibilă democrația este înclinația și capacitatea oamenilor de a înțelege și realiza dreptatea. Avem libertatea să facem dreptate, prin cunoașterea binelui și a adevărului. Recursul la libertate nu se poate face decît în numele dreptății, care transcende interesele subiective și "raționale". Conștiința și exercitarea libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o singură lună: iulie 2006, cifra depășind un milion pentru întregul an, cu 60% mai mult decît în 2005, iar pentru 2007 prevederea e de 2 milioane. Autorii apreciază că, în acest timp, pia-ța bursieră trece la un regim "cu înclinații deflaționiste", iar piața muncii cunoaște o dublare a ofertei globale de muncă, un excedent structural care vine din Asia. Aceasta duce la o scădere a salariilor, deci a cererii globale, de asemenea cu potențial deflaționist. Transformarea Chinei în noul "atelier
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu de capacitatea de producție sau de nivelul preexistent al venitului, ci de deci-ziile curente de producție, care la rîndul lor de-pind de deciziile curente de investiție și de așteptările curente față de consumul curent sau viitor. În plus, odată ce cunoaștem înclinația spre consum și economii, adică rezultatul, la nivelul de ansamblu al comunității, al înclinației psihologice a individului cu privire la utilizarea unui venit dat, putem calcula nivelul venitului și, ca urmare, nivelul producției și cel al ocupării forței de muncă, ce corespund
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
curente de producție, care la rîndul lor de-pind de deciziile curente de investiție și de așteptările curente față de consumul curent sau viitor. În plus, odată ce cunoaștem înclinația spre consum și economii, adică rezultatul, la nivelul de ansamblu al comunității, al înclinației psihologice a individului cu privire la utilizarea unui venit dat, putem calcula nivelul venitului și, ca urmare, nivelul producției și cel al ocupării forței de muncă, ce corespund profitului de echilibru, la un nivel dat al investițiilor noi." Deci o creștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
psihologice a individului cu privire la utilizarea unui venit dat, putem calcula nivelul venitului și, ca urmare, nivelul producției și cel al ocupării forței de muncă, ce corespund profitului de echilibru, la un nivel dat al investițiilor noi." Deci o creștere a înclinației spre econo-mii, ceteris paribus, va conduce la o scădere a venitului și a producției, deci și a ocupării; în timp ce o creștere a înclinației spre investiții, ceteris paribus, va duce la o creștere a venitului și a producției, deci și a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
muncă, ce corespund profitului de echilibru, la un nivel dat al investițiilor noi." Deci o creștere a înclinației spre econo-mii, ceteris paribus, va conduce la o scădere a venitului și a producției, deci și a ocupării; în timp ce o creștere a înclinației spre investiții, ceteris paribus, va duce la o creștere a venitului și a producției, deci și a ocupării. Descoperind factorii ce determină venitul și producția unui sistem în ansamblu, Keynes dezvoltă de aici o teorie a ocupării forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de autorul britanic este cea a ratei dobînzii. Rolul acesteia nu ar fi de a păstra echilibrul dintre ce-rerea și oferta de bunuri în general, ci între cererea și oferta de bani, adică între cererea și oferta de lichidități, iar înclinația psihologică spre li-chidități a publicului joacă un rol decisiv. Este invocat în acest sens Montesquieu, "echivalentul francez al lui Adam Smith, cel mai mare dintre economiștii francezi". În ce privește nivelul de ansamblu al prețurilor, Keynes îl consideră determinat de legea cererii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
multinaționale instalate mai ales în sudul țării (Bangalore, Hydera-bad ș. a.), încă pe atîția contribuie la dezvoltarea noii economii în S.U.A., constituind un sfert din efectivele Microsoft și o treime din cele ale NASA. Poate nu este întîmplătoare această abilitate, această înclinație deosebită a indienilor că-tre informatică, dată fiind apropierea, remarcată de Panini, dintre structura limbii sanscrite și cea a limbajului informatic. India obține 8 miliarde dolari pe an din exportul de programe informatice, care repre-zintă 10% din exporturile sale, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai mult, se simt mai în formă și beneficiază de condiții materiale mai bune. Fiecăruia i se recunoaște dreptul de a fi stăpân pe viața sa; nașterea unui copil este consecința unei alegeri deliberate; comportamentele sexuale sunt rezultatul exclusiv al înclinațiilor bărbaților și femeilor. Partea de timp ce nu este alocată muncii reprezintă în țările cele mai dezvoltate între 82 și 89% din durata totală a timpului cât un individ nu doarme. Timpul și banii destinați activităților recreative sunt în continuă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului este instituit pe baza unei negări a plăcerii”1. În ce mă privește însă, cred că nu ne mai putem înșela asupra chestiunii în discuție, consumul în societățile noastre fiind inseparabil atât de idealul social hedonist, cât și de înclinația subiectivă spre plăcere. Dar despre ce fel de plăceri e vorba? Ce e în joc, pentru subiect, în cursa spre satisfacțiile care țin de piață? Trebuie să mai deschidem o dată dosarul lui homo consumans, care e mai complex, mai „metafizic
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
deghizează, își pune temporar personalitatea între paranteze pentru a se preface că are alta”20. Prin consum, te joci cu diferențierile, dar nu le abolești. Ceea ce e prezentat ca o figură a postistoriei nu-i decât prelungirea celei mai vechi înclinații a omului, aceea de „a se deghiza, a se travesti, a purta o mască, a juca rolul unui anume personaj”21. Comportament de Mimicry care nu face să dispară diviziunile sociale ale vârstei 22 mai mult decât capacitățile de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
marfa ar putea duce la înăbușirea celor mai înălțătoare sentimente umane. Trebuie oare să le dăm dreptate? Viitorul societății de hiperconsum poate fi conceput și altfel decât ca un scenariu catastrofic? Consumul-lumetc "Consumul‑lume" Consumul fără limitetc "Consumul fără limite" Înclinația spre achiziționarea de mărfuri noi nu are nimic spontan în sine. Pentru a se ajunge la consumatorul modern a trebuit ca, în cursul fazelor I și II, oamenii să fie scoși din rutina normelor particulariste și locale, pofta de cheltuieli
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]