2,340 matches
-
căile prin care "acționau comuniștii în toate direcțiile". Multe pasaje relatează despre adunările în care oratori proști, cînd se poticneau, recurgeau la salvatorul pentru ei "Trăiască Stalin" (viitorul psihosociolog nu pierde ocazia: "Nu eram singurul care se amuza, unii se încruntau ca să nu izbucnească în rîs"), sau despre formarea noilor elite, a "tineretului de aur al regimului", care-și confecționa noile pedigree-uri. Se construia "Omul nou" care trebuia să fie superior moral celorlalți, să le ridice conștiința, să-și asume
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Giandomenico a fost îndrumat spre Placanica, un sătuc vecin cu Stilo. A sosit acolo în asfințitul unei zile a anului 1582, îmbrăcat fiind cu veșmântul alb al "câinilor Domnului" cusut de Catarinella. Împlinise nu demult treisprezece ani. Geronimo, chiar dacă era încruntat, îl privea drept în ochi, dându-i binecuvântarea. Caterina plângea, îi tot spunea să aibă grijă să nu răcească, să se ferească de umezeala chiliilor și de vântoase. Să ne spui cum e de îndată ce ți se îngăduie. Și don Terentio
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
judecătorii, asistând din fotoliile lor comode, nepăsători la ceea ce se petrecea între o lovită de cravașă și alta, între o întrebare și o amenințare. Mai ales acel Giovanni Sanchez de Luna, ce se uita la el pieziș, cu viclenie și încruntat în răutatea lui fără margini. Se spune că ar fi mâncat carne de om, bucățele din cei osândiți pentru a fi sigur că au murit cu adevărat. Tommaso se uită la el din cap până-n picioare, se opri îndelung asupra
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o tresărire de bucurie și de orgoliu văzând atâtea zeci de mii de ostași În slujba sa, fapt reflectat de privirea-i mândră și de veselia chipului său; dar, aproape În același timp, s-a Întristat, privirea i s-a Încruntat, iar ochii i s-au umplut de lacrimi la gândul că, nu peste mult timp, o mare parte din bravii săi ostași vor trebui să moară. Μ Multe dintre erorile pe care le facem se explică prin faptul că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înecate În șuvoiul ironico-satiric ca niște figuranți meniți a sublinia doar formidabilele piruete ale protagonistului. La fel se Întâmplă și cu publicul fictiv ale cărui voci se aud din Întuneric, În regie ionesciană, amintind de Scaunele: naratorul vorbește, dansează, se Încruntă, vituperează, glumește, brodează etc. de unul singur, Într-un one man show “Înălțat la cer”, grijuliu mereu de a nu fi ajuns din urmă de sine Însuși, speriat la gândul că, Întîlnindu-se cu sine, dublul său l-ar obliga să
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca le e superior celorlalti.opera.În tot acest timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și realitate, pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail Sadoveanu, în Dumbrava minunată. Vizitînd lacul din codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde din aripe dînd, Văd fluturi albaștri ușori, Roind și bînd miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe deplin. Oare figura sau vocea lui nu v-a plăcut? Sau faptul că își încrucișează picioarele? Nu, nu e asta. Atunci ce e? Dacă sunteți suficient de atenți, vă veți da seama că jurnalistul că jurnalistul care intervievează se încruntă des în timp ce interlocutorul său vorbește. Sau își ține stiloul pe buze cu un aer nervos sau își crispează gura... reacții pe care le avem, de obicei, atunci când nu suntem de acord cu cineva. E oare posibil ca mimica jurnalistului să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
om politic era intervievat de un jurnalist de televiziune. În unele imagini jurnalistul înclina capul în semn de aprobare, zâmbea și afișa o mină destinsă. În altele, jurnalistul adopta o serie de mimici dubitative: fie își crispa buzele, fie se încrunta. Uneori se mișca pe scaun, își schimba poziția sau își mângâia barba. E. Babad le-a dat tuturor participanților chestionare de completat pentru a le evalua părerea despre responsabilul intervievat și într-un caz și-n celălalt. Ea a constatat
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caz și-n celălalt. Ea a constatat că voluntarii care au vizionat primele fragmente (în care jurnalistul zâmbea) aveau o opinie în general pozitivă despre persoana intervievată. Dimpotrivă, voluntarii care au văzut al doilea fragment video (în care jurnalistul se încrunta și-și crispa buzele) erau de părere că personajul politic era mai puțin convingător. Și totuși, întrebările jurnalistului erau aceleași în ambele cazuri. Atitudinile jurnalistului sunt, prin urmare, un element care cântărește greu în balanța jocurilor electorale. Acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
semnelor și a semnificațiilor lor. "Stătea nemișcată, cu ochii mici, de parcă-i închisese. După aceea a spus dintr-odată ce mă interesa" (A., 68 ani, Suceava). d) Grimase scurte. Acestea acompaniază momentul de decriptare și transmit subiecților semnale îngrijorătoare. "S-a încruntat brusc și a strâmbat din gură. Mi-am dat seama că nu-i a bine... După aceea mi-a zis că va muri cineva din familie... Atunci mi-a fost teamă!" (I., 52 ani, Iași). e) Ducerea mâinilor la gură
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au impresionat, subiecții-clienți au indicat deseori privirea și le-au trecut în registrul normalului pe celelalte. Cu toate acestea, chiar și subiecții care au îndoieli asupra practicilor divinatorii susțin că au fost trecuți de un fior atunci când au văzut prezicătoarea încruntându-se. Așadar, deși este evaluat ca fiind firesc, întregul registru de gesturi care acompaniază o ședință de divinație, punctual, se dovedește a fi eficient și foarte sugestiv. Gesturile pot transmite teamă sau îndoială, încredere și curaj, chiar dacă nu suntem conștienți
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să mă însoțești la cursul de macrame", ai spus încet doar atât: "Pare nostim", apoi ai schimbat vorba. Nu cred că voiai într-adevăr să vii. Am dreptate?" 2. "Adineauri ai spus că-ți place munca ta, dar te-ai încruntat. Asta înseamnă că există în ceea ce faci și lucruri bune și lucruri rele?" 3. "Căști într-una; mă întreb dacă nu cumva ai vrea să mergi acasă. Am dreptate?" Dacă nu am ajuns la nici o concluzie, putem să-i spunem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ordonat și profund cunoscător a tot ce trebuie făcut. Lui i se raporta civilizat, dar ușor militărește ce se petrecuse în noaptea albă care se încheiase, o noapte obișnuită de gardă. Chipurile urgentiștilor vorbeau, mimica spunea mereu ceva. Când se încrunta Cezar Petrescu, când devenea îngândurat Dumitru Popescu-Fălticeni, când comenta Richard Florescu la îndemnul cuiva, când înlemneam noi, rezidenții aflând de un stop cardiac pe masa de operație etc., etc... Atât cât am stat acolo m-am convins că va veni
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
B. Cioculescu), așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de rață. Tata a încruntat sprîncenele..." Supărarea nu îl împiedică pe tînăr să-l agreseze financiar pe cel detestat "pe care l-am touchat fort galamment" folosind metode specifice lui Gore Pirgu. În felul sinistrului personaj receptează corespondența mateină și unele evenimente istorice ceea ce rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
instituționalizată) foarte pregnantă, ceea ce te face să nu le poți lua în serios ca alternative la „corectitudinea politică”, fiind ele la fel de lipsite de un veritabil spirit critic (deschis prin definiție!). Am observat și în România, deja înainte de 1989, o raliere încruntată la diverse paradigme cu veleități de piatră filozofală, de la curente filozofice, logice și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev, cu sensul ,,Fii atent!"; • privește cu coada ochiului la elev, substituind
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem!"; - își umflă obrajii; - privește cu coada ochiului la un elev. Dați și alte exemple! 7. Descrieți rolurile pe care trebuie să le
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate cu palma sau cu creionul în catedră 14 3 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 1 5 3. bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 4 10 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 5 9 14 7. se deplasează către elevul neatent 2 10 12 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 7 14 Total 50 50 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate cu palma sau cu creionul în catedră 12 3 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 1 7 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 4 7 11 7. se deplasează către elevul neatent 1 16 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 5 12 Total 50 50 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate cu palma sau cu creionul în catedră 13 4 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 0 4 3. bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 3 9 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 1 8 9 7. se deplasează către elevul neatent 2 15 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 6 13 Total 50 50 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]