5,366 matches
-
pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent - credul, cum ar gândi unii, care, de altfel, L-au executat fără milă - S-a prezentat în fața umilințelor și a morții, cu toată simplitatea unui cuceritor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
nouă în ceruri. Dar este oare binele greu de îndeplinit și virtuțile sunt oare mai anevoioase decât răutățile? Eu nu văd că lucrurile ar sta astfel. Căci cel bețiv suferă mai multe necazuri din beție și cel neînfrânat mai mult îndură decât cel înfrânat, și cel lipsit de stăpânire decât cel înțelept, și cel ce caută cu ardoare să se îmbogățească decât cel ce trăiește cu cele ce îi sunt îndeajuns, și cel ce caută să se înconjoare pe sine de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
are preț. Vei fi privit cu ură și dispreț de pui iubirea mai presus de toate. Să nu spui adevărul fiindcă doare, să-nveți să taci, să rabzi orișice ger și de nu furi ca să ajungi prosper suportă tot ce-nduri cu resemnare. În vremurile-acestea blestemate nimic nu mai e sfânt, nimic măreț, cinstitul este prost, hoțul isteț și-i socotit nebun cel ce se zbate. Anatol Covali 9 februarie 2016 Referință Bibliografică: Sinistre vremuri !... Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SINISTRE VREMURI !... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362267_a_363596]
-
menite să-l pună la încercare pe ucenic (trecerea prin camera de altitudine, prin cea de centrifugare...). Talentul pentru zbor se slefuiește, dar nu se câștigă, nici măcar nu sporește prin studiu; cu el te naști. Cât despre puterea de a îndura, ni se spune că, așa cum se petrec lucrurile în orice inițiere, ea nu este de ordin fizic: triumful asupra încercărilor prealabile este, la drept vorbind, rodul unui dar spiritual. Piloții sunt dotați pentru zbor așa cum alții sunt aleși de Dumnezeu
ULTIMUL ZBOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378680_a_380009]
-
nu credeau o iotă și respingeau asemenea afirmații cu indiferență sau după caz, cu îndârjire. Alții spuneau că acesta nu murise, deci nu era practic o înviere ci era vorba doar despre un caz de supraviețuire, dar recunoșteau că torturile îndurate de condamnat și răstignirea acestuia erau elemente care nu prea lăsau șanse de supraviețuire. Unii vorbeau despre înviere ca de o înscenare pusă la cale de adepții învățătorului după ce furaseră trupul mort al condamnatului. Erau și oameni, puțini însă, care
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
n-o să te las singură? -Nu-s singură! Sunt cu el! - zise zâmbind cu mâna pe burtă. Ady o mângâie și o sărută. - Ăsta mic de pe acum este neastâmpărat. Dă mereu din piciorușe. Sper să nu fie fotbalist! - Obrăznicătura, nu se îndură de mămica lui! - Sau va deveni un mare dansator ca Fred Astair! - Hei, porumbeilor! - le strigă Camelia. Vă credeți încă în luna de miere!? - Pentru noi fiecare lună este de miere! - Fericiților! Odată cu căderea amurgului pătrunseră în cabană pentru un
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
-mi nebunia,Câinii-și vor lătra urâtulIar eu râd... nu spun nimica.Fără de hotar e visul... XIX. PRIN FOCUL VIEȚII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016. Plânge sufletul în noapte Cât mai poate să îndure? Prins în chingile trăirii Pare tras prin roata lumii. Iscodit, trădat și singur, Neiubit... dar ce-i iubirea Când la capătul luminii Nu te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față ... Citește mai mult Plânge sufletul în noapteCât mai poate să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii.Iscodit, trădat și singur,Neiubit... dar ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit pe crucea viețiiși-nsetat de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă, Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață, De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față? Citește mai mult O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tineDe-ar fi să ni le
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață,De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față?... XXXI. INVAZIA MAIMUȚELOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1524 din 04 martie 2015. Au început
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
De nu plecai, aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașe ca o herghelie de cai lăsați slobozi pe un câmp de maci în plină floare. Doar că la mine, hălăduiau prin suflet. Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă, aș fi îndurat rătăcirile inimii tale prin mărăcinii micilor trădări, supravețuind. Confuz chemărilor mele ai decis să pleci spre o casă a iluziilor de tot felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cladestin, ... Citește mai mult De nu plecai,aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașeca o herghelie de cailăsați slobozi pe un câmp de maciîn plină floare.Doar că la mine, hălăduiau prinsuflet.Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă,aș fi îndurat rătăcirile inimii taleprin mărăcinii micilor trădări,supravețuind.Confuz chemărilor meleai decis să pleci spre o casă a iluziilorde tot felul.Cu ferestrele sparte,luminată ca un brad de Crăciunte-a ademenit cu beteala multicolorăa promisiunilor.Universul meu,prea strâmt pentrudeșertăciunile tale
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Acasa > Poezie > Imagini > IN MEMORIAM...BUCUREȘTI Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamne...Doamne Te îndură Sunt atâtea lacrimi Doamne Și durere și suspine-n Simfonia-acestei toamne... Oamenii își pierd credința Rătăcesc în noaptea grea... Limbi de foc și glas de jale Bat acum la poarta Ta... Tinerii privesc cu groază Un coșmar ce nu e
IN MEMORIAM...BUCUREŞTI de MARIA LUCA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377781_a_379110]
-
toamne... Oamenii își pierd credința Rătăcesc în noaptea grea... Limbi de foc și glas de jale Bat acum la poarta Ta... Tinerii privesc cu groază Un coșmar ce nu e vis Lunecând fără de șanse Pe drumul către abis... Doamne...Te îndură Doamne Ca în acest ultim ceas Într-un gând și o sințire Să salvăm ce-a mai rămas! Referință Bibliografică: In memoriam...București / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor
IN MEMORIAM...BUCUREŞTI de MARIA LUCA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377781_a_379110]
-
armoniei cosmice. Rabindranath Tagore a surprins minunat de bine acest adevăr: "Numai descoperind și urmînd această lege (lege comună tuturor), creștem și ne unificăm cu universul; pe cînd, cîtă vreme dorințele noastre personale stau împotriva legii universale, dureri și înfrîngeri îndurăm" (Sadhana, Cultura Națională, București, p. 58). 3) Viața Moartea Contrar ideii tradiționale despre o seninătate olimpică nezdruncinată, care i-ar fi caracteristică, gînditorul grec, în genere, manifestă de cele mai multe ori față de viață și moarte o atitudine de un absolut și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic. Tema trădării rusești, a victimizării românești și a răpirii Basarabiei se impune. Tulburarea politică și culturală este fără îndoială cauzată de clauzele de la Berlin îndurate după doi ani de criză și mai multe luni de război, dar aceasta are rădăcini mai profunde. În douăzeci de ani, toate visele militanților de la 1848 s-au realizat și, totuși, mica națiune eliberată se confruntă cu o întrebare: "Ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le-am avut, pe care le avem și pe care le vom avea, cine știe cît timp; feluritele corupții pe care avem a le combate în fiecare zi și aș putea adăuga, pentru că discut cu tine, martiriul pe care îl îndurăm". Tonul nu este, totuși, la fel de negativ întotdeauna: Kogălniceanu, făcînd bilanțul muncii generației sale de la 1848 la 1866, se arată mîndra pentru că -spune el renașterea României este o realitate și o operă împlinită, monumentală. Esențialul pentru acest om de stat constă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această continuitate. După aghiotantul deja citat, această campanie este în întregime a lui Antonescu. Ofensiva este declanșată la 22 iunie ora 4 dimineața, după o pregătire serioasă a artileriei. Trecerea Prutului este făcută cu ușurință, apoi pe celălalt mal românii îndură un tir al dușmanilor. "Recucerirea Basarabiei și a Bucovinei nu a fost o plimbare a soldaților în ținută de război, ci o luptă cu moartea a celor ce voiau să apere țarina patriei și să regăsească pămîntul din vremea lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-i turma, acolo și păstorul"; Gheorghe Sturza, subscriind, mulțumește lui Dumnezeu "că i-a lungit zilele ca să vadă cea mai frumoasă zi a neamului romînesc"; iar săteanul Ioan Roată zise: "Noi nu știm a ura, dar Dumnezeu știe a se-ndura". Reamintim toate acestea într-un scop îndoit. Întâi, se va vede că în acele propuneri ale Adunării sânt cuprinse însuși principiile Constituției de astăzi; al doilea, pentru a se vedea cum unanimitatea deputaților din cele mai deosebite clase ale Moldovei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un instrument prin care să fac a străbate glasul poporului în inima acelor oameni cari mă atacă; să auză și ei acel glas al poporului care geme din cauza luptelor noastre; să auză acel glas care zice: destul cu atacurile personale, îndurați-vă, aruncați-vă ochii asupra noastră, a poporului. Protestăm în contra luptelor voastre. Luptați pentru principii, nu pentru ambițiunile voastre personale. Frumos și bine zis. Dar natural e din parte-ne s-auzim seria de principii pe cari le apără prințul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în momentul chiar a primei adunări a acționarilor, ne dă nouă multe de gândit. Daca le-am spune însă pe toate ni s-ar zice că-ncercăm a strica creditul junelui institut, ș-ar fi păcat de Dumnezeu; nu ne-ndurăm. Am dori să știm numai daca comanda acelei tipăriri de bilete se va face înainte sau după ciudatele mișcări cari se prepară din toate părțile dincolo de hotarele noastre. Ni se pare că guvernul, avîndu-și asigurată majoritatea personalului băncii, va imprima
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
portofolii. Din acest punct de vedere aprobăm și noi hotărârea contelui de contrabandă, că, cu sau fără melcii simpatici ai colegului său din Comuna Parisului, ai d-lui Jules Allix, a simțit durerea sufletească a coreligionarilor săi politici și se îndură în sfârșit a manevra o retragere pentru a le asigura un ministeriu pur. Treaba redacției "Romînului" de acum înainte de a afla un pretext mare, sunător și umflat pentru comedia de cabinet no. 37. [ 9 octombrie 1880] {EminescuOpXI 364} GERMANIA ȘI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lasă o impresie greu de definit. Ba, mi se pare că descopăr și cîțiva ochișori cameleonici de inși care au slujit cu rîvnă pe la Școala de partid și pe la clădirea odioasă din Copou. Toată onoarea pentru ființele, unele din ele îndurînd samavolniciile comunismului, dar o zi ca asta merita o prezență covîrșitoare. Și, mai ales, cea a tinerilor, care trebuie obișnuiți cu gîndul că România nu a fost niciodată republică, republică impusă. Nota de improvizație a momentului e întărită, printre altele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni și rezistînd presiunilor propagandei, doar pentru a rămîne ei înșiși. Și se vede prea bine acum la ceasul totalei defulări, arta lor e mai rezistentă ca oricînd.) A dispărut arta nostalgic-leneșă? Nu. Doar că n-o mai impune nimeni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]