2,537 matches
-
pe parcelă s-au reținut probe (1000 g din fiecare parcelă) la care s-au determinat: umiditatea semințelor cu umidometrul T1 și masa a 1000 de boabe pe două probe a 500 semințe. Examinarea nodozităților s-a efectuat la îmbobocire, înflorire și începutul fructificării, după tăierea plantelor de la suprafața solului și spălarea rădăcinilor deasupra sitei cu ochiuri de 1 mm s-au examinat nodozitățile la 5 plante pentru fiecare variantă luată în analiză. Producția de biomasă aeriană pentru fiecare organ al
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
leguminoase pentru boabe s-au aplicat 3 prașile manuale iar la linte și mazăre 3 pliviri. Fertilizarea cu îgrășăminte foliare s-a realizat cu ajutorul vermorelului, care are un volum de 15 litri, cu 14 zile respectiv 7 zile inainte de înflorirea a 75% din plantele de năut (Cicer arietinum L.) recoltarea: manuală, prin smulgere, iar treeratul cu batoza pentru câmpuri experimentale TIXON; păstrarea semințelor: s-a făcut în saci de pânză și în pungi de hârtie după ce sămânța s-a condiționat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
datei de 1 iunie (anul 1998), 25 mai (anul 1999), respectiv 29 mai (anul 2000), plantele semănate în epocile I și II înflorind la aceiași dată iar cele semănate în epoca a III-a cu 6-7 zile mai târziu. Până la înflorire plantele de năut au avut nevoie de peste 32-36 zile de la răsărirea plantelor. Primele flori au apărut la partea inferioară a tulpinii Apariția primelor păstăi s-a realizat la data de 22 iunie (EI și EII) respectiv 26 iunie (EIII) în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mare (18,7) între plante semănate la 15 cm între rânduri (29,7 fr./pl) și cele semănate la 60 cm între rânduri (46,4 fr./pl), pe lângă lumină un rol important având-ul și precipitațiile căzute înaintea perioadei de înflorire. Făcând media celor trei ani de experiențe se observă că față de martor (45 cm distanță între rânduri) la care numărul fructelor la o plantă a avut valoarea de 34,2, diferențele au fost foarte semnificative negativ în cazul semănatului la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
treptat într-un univers torențial, pentru ca apoi, în versuri tulburătoare, tonul să devină apocaliptic. Imaginile sunt expresioniste, nisipul se extinde cosmic. O stare frenetică de curgere prin an creează poetului o neliniște, pentru că, așa cum moartea constituie sfârșitul unui ciclu, și înflorirea, ajunsă la apogeu, marchează declinul, deci începutul morții: Iarăși cădem într-un blestem de înflorire,/ iarăși alunecă părinții înapoi". Natura intră într-o anumită tensiune, un foșnet material de aprindere fumegă în "Tulburele de decembrie", "Tulburele de aprilie", în "Tulburele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt expresioniste, nisipul se extinde cosmic. O stare frenetică de curgere prin an creează poetului o neliniște, pentru că, așa cum moartea constituie sfârșitul unui ciclu, și înflorirea, ajunsă la apogeu, marchează declinul, deci începutul morții: Iarăși cădem într-un blestem de înflorire,/ iarăși alunecă părinții înapoi". Natura intră într-o anumită tensiune, un foșnet material de aprindere fumegă în "Tulburele de decembrie", "Tulburele de aprilie", în "Tulburele de mai", în "Tulburele de etern". Fără cenzuri interioare, poemul "Infernul" se desfășoară patetic, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
indiferent de natura sexualității lor, și multe altele mai puțin cunoscute, pot fi și sunt recuperate. Nici nu păstrau toate tăcerea asupra sexualității lor. Descoperirile ultimelor generații au contrazis poziția lui Yourcenar: acum istoria lesbiană este un subiect în plină înflorire, care produce articole și cărți în fiecare an, care descoperă noi figuri ale unor voci ce nu au tăcut. Mișcarea lesbiană, din Europa și America, nu a ținut cont de Yourcenar. Ceremonia de alegere a ei ca "nemuritoare" în Academia
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sa ontogenetică psihoafectivă, posedă de la început, din germene deja, ansamblul datelor care îi fundamentează însușirile, capacitățile, facultățile, îndeosebi în ce privește intimitatea afectului său. Dar ființa își exprimă datele în termeni de actuații de sine numai în măsura în care istoricitatea dezvoltării psihoafective îi permite înflorirea pînă la o maturație într-o ființă conștientă de sine și, mai mult încă, în ipseitatea sa: o ființă-sine nedelimitată. Ființa în posesia ipseității sale se află în libera dispoziție a cîmpului posibilelor sale psihoafective, mereu gata să se actueze
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să mai spun că, în aceste condiții, am privit cu indiferență constituirea Consiliului Europei (1949) și a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (1951), cum am privit de altfel cea mai mare parte a evenimentelor care au marcat instituirea și înflorirea pieței comune. Dimpotrivă, după ce am fost dat afară din partidul comunist, în 1951, principala mea grijă a fost să nu pierd din vedere universalul: sensul Umanității. Tocmai din acest motiv, hotărîsem împreună cu prietenii mei să așezăm revista Arguments sub semnul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fragil. Iată de ce ivirea conștiinței europene nu m-a determinat nicidecum să renunț la conștiința planetară. Cea dintîi se provincializează în sînul celei de-a doua. Această conștiință europeană nu este vlăstarul prosperității europene, și nu mizează cu precădere pe înflorirea economiei europene în lume. Ea s-a născut în mine din ceea ce Patocka numește "nenorocirea căderii", "din punctul de vedere ultim al acestei situații în care sîntem pîndiți de obscuritate". Ea ne îndeamnă să gîndim Europa și să reflectăm la
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lăsa cale liberă creștinismului în America și gîndirii laice în Europa. Prin urmare, numai Europa medievală poate fi identificată cu creștinătatea. Au existat fără îndoială, sub formă capilară, mii de legături între lumea musulmană și Europa creștină, care profită de pe urma înfloririi economice și culturale pe care civilizațiile islamice au cunoscut-o în prima etapă a apogeului lor (secolele IX-XI)6. S-au manifestat, chiar și în perioada Cruciadelor, influențe culturale clandestine dinspre rafinații arabi către neciopliții cavaleri franci. Timp de cîteva
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
centrele economice dominante "au fost mereu orașele, statele-oraș". Însă, adaugă tot el, putem afirma că orașul Amsterdam, care domina și la mijlocul secolului al XVIII-lea lumea economiei, este ultima cetate-stat a Istoriei. În fapt, statele naționale se bucură de aceeași înflorire de care se bucuraseră statele-orașe, ele acaparînd începînd cu secolul al XVIII-lea cea mai mare parte a dezvoltării economice. Aceste state au adus suficientă ordine și siguranță între granițele lor pentru a permite mărfurilor să circule și orașelor să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
bine organizate (Germania). Însă economia europeană trebuie de acum să exporte masiv și depinde în mod vital de piața internațională, care depinde ea însăși de hazardurile și convulsiile crizei planetare. Europa postbelică, prăbușită din punct de vedere politic cunoscuse o înflorire economică extraordinară. Această înflorire este amenințată acum de declinul care lovește vechile fundamente ale industriei sale; de asemenea, își amplifică ea însăși fragilitatea: creșterea sa sporește dependența pe care o implică interdependența. În sfîrșit, în momentul crizei culturale se anunță
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
economia europeană trebuie de acum să exporte masiv și depinde în mod vital de piața internațională, care depinde ea însăși de hazardurile și convulsiile crizei planetare. Europa postbelică, prăbușită din punct de vedere politic cunoscuse o înflorire economică extraordinară. Această înflorire este amenințată acum de declinul care lovește vechile fundamente ale industriei sale; de asemenea, își amplifică ea însăși fragilitatea: creșterea sa sporește dependența pe care o implică interdependența. În sfîrșit, în momentul crizei culturale se anunță și o criză demografică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
alternative fatale între două afirmații la fel de absurde: "mai bine comunist decît mort", "mai bine mort decît comunist". Noua conștiință europeană Noua conștiință europeană nu este conștiința pro-vincializării și a amputării Europei, conștiință căpătată în anii '45-'50. Nu este conștiința înfloririi economice a anilor '50-'60. Este în primul rînd conștiința că dezvoltarea econo-mică nu trebuie să mascheze hazardul, incertitudinea, decăderea. Decăderea înseamnă altceva decît declinul. Însă, la fel ca declinul, și comportînd în plus o umilință de nespus, ea ne
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
către lume pentru a ne reînrădăcina în Europa. A se deschide către lume nu înseamnă a se adapta la aceasta. Înseamnă de asemenea a adapta aporturile lumii la sine însuși. Trebuie să asimilăm din nou pentru a cunoaște o nouă înflorire. Dacă Renașterea a însemnat o deschidere asimilatoare care, departe de a fi dezintegratoare, a permis construirea propriei originalități, de ce să nu ne gîndim să înfăptuim o a doua Renaștere? Dacă Renașterea a însemnat demolarea și reconstruirea gîndirii, de ce să nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
homme". 5 Henri Pirenne, Histoire de l'Europe des invasions au XVIe siècle, La Renaissance du livre, Bruxelles, 1958. 6 Cf. Maurice Lombard, L'Islam dans sa première grandeur, Flammarion, Paris, în care autorul susține, contrar lui Henri Pirenne, că înflorirea civilizației islamice a fecundat Europa barbară. Cele două teze opuse se pot dovedi întemeiate dacă sînt considerate în mod succesiv. 7 Fernand Braudel, L'Europe, Paris, Arts et métiers graphiques, 1982. 8 Cf. Joseph Needham, La science chinoise et l
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
puține mijloace spre a le putea îndestula, numai ușoară, numai demnă de râvnit nu poate fi sarcina ministerială." Reformele cele mai urgente? Să-l ascultăm iarăși pe Kogălniceanu: legea electorală; îmbunătățirea soartei țăranului; răspândirea industriei și comerțului și mai ales înflorirea agriculturii, marea noastră bogăție națională etc. Atâtea din ele ar putea fi privite ca și nevoi ale clipei de față. Ca și atunci, după o lungă letargie, între așteptări și posibilități există un decalaj dramatic. Ca și atunci, dar în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sfârșitului de iarnă și sosirea primăverii, anunțată de primii vestitori:ghioceii. Vom discuta despre munca oamenilor în livezi, de pe ogoare când pregătesc terenurile pentre a da roade cât mai bogate și despre trilurile privighetorilor care slăvesc sărbătoarea pomilor, serbarea primăverii, înflorirea livezilor. La matematică vom rezolva probleme în al căror conținut vom include aspecte din munca oamenilor din livezi. La științe vom vorbi despre anotimpul de primăvară cu toate caracteristicile și vom sublinia frumusețea acestuia. La ora de educație tehnologică avem
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cel puțin o problemă nedeslușită a istoriei cunoașterii verificată după criterii de consistență logică. Atemporalitatea conceptelor chiar reprezintă o chestiune nebuloasă când acceptăm faptul că și conceptele au o viață, se nasc la un moment anume, au o perioadă de înflorire și apoi intră în eternitate, fie ca folosință, fie ca inutile, adică mor epistemic. Temerea unora ca nu cumva atemporalitatea să fie un drept al conceptelor, indiferent în ce segment de timp apar, nu este de neglijat. Constituția lor metafizică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conceperea unui copil. Ea simbolizează frumusețea, armonia, lumea multicoloră, paradisiacă, dar efemeră; " [ ... ] e un simbol pasiv, e un receptacul al forțelor și al darurilor uraniene ce vin spre ea sub forma razelor solare, a ploii sau a picăturilor de rouă. Înflorirea ei e rezultatul unei conjuncții dintre apă (stihie feminină) și foc - principiu activ, masculin. Fecundarea (polenizarea) este, din nou, o reuniune a principiilor polare: aici, rolul fecundator poate fi atribuit unei păsări sau unei insecte [ ... ]." Ca să-și apere fata de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a acestui fapt: condițiile geografice și cele care țin de profesiile și îndeletnicirile apropiate unei arii socio-culturale ar fi cele care favorizează apariția sau dezvoltatea unor tehnici spirituale specifice. Așa s-ar explica faptul că astrologia a cunoscut o mare înflorire la egipteni și babilonieni. Ei trăiau într-un ținut întins, ceea ce i-ar fi stimulat să contemple cerul la nesfârșit. La etrusci, scrie autorul, faptul că s-au practicat foarte des sacrificii a avut drept consecință interpretarea semnelor din măruntaiele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și aveau reprezentanți de seamă (Giordano Bruno și Agrippa von Nettesheim sunt doar două exemple). În plus, la acea vreme ele nu dădeau deloc semne de șubrezenie sau de slăbiciune. Din contră, în Renaștere aceste discipline spirituale au cunoscut o înflorire fără precedent. Faptul este oarecum paradoxal dacă socotim reproșurile de azi aduse "științelor vremii", cum că n-ar avea valoare de întrebuințare. Greu de explicat, dacă nu imposibil, cum o societate în ansamblul său va accepta mai târziu dezvoltarea unor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situații. 328 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 18. 329 Jeanne-Pierre Sironneau, în Figures de l'imaginaire religieux et dérive idéologique, ed. cit., insistă asupra ideilor lui Gilbert Durand privind mitologiile modernității. Multiplicarea și înflorirea "derivațiilor religioase" anunță o "mitologie a decadenței" specifică timpului nostru. 330 Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în registru minor) s-a putut produce, în acord cu Freud, deoarece noutatea sporește plăcerea, ceea ce a determinat constituirea unei noi "culturi a cotidianului" (Gilles Lipovetsky), deci a unui model nou. În acord cu exigențele asemănării cu divinitatea, areté reprezintă înflorirea maximală a personalității umane în acele planuri care ignoră competențele necesare supraviețuirii. Din acest motiv, dobândirea areté era la îndemâna acelor persoane care aveau mijloacele de trai asigurate, singura activitate demnă de statutul lor fiind activitatea politică. De aceea, de pildă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]