2,349 matches
-
sângerate ale epopeii, și, alături de soldatul care s-a jertfit, să așeze o țară în hotarele etnice. Datoria scriitorului este să ducă mai departe opera începută prin ofranda sângelui și, ca factor de cultură și de apostolat, să propăvăduiască pentru înfrățirea sufletelor românești, pentru cimentarea și realizarea deplină a unității naționale. CUVÂNTUL SCRIITORILOR MAGHIARI DIN ARDEAL. D. Zoltan Franyo, președintele soc. „Andrei Ady”, spune: „Am venit aici în numele societății „Andrei Ady”, a scriitorilor progresiști maghiari din România-Mare, ca, în semn de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Liturghie, simțim prezența și lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos în inimile noastre și primim confirmarea că rugăciunea întregii comunități se adună în fața tronului ceresc. Răspunsul la rugăciunile noastre este binecuvântarea și purtarea Sa de grijă în toate zilele vieții noastre. Această înfrățire, prin rugăciune, la Sfânta Liturghie, ne face să ne simțim plini de bucurie și fericire ca într-o familie dumnezeiască. în biserică primim curăție sufletească și ne înălțăm sufletele devenind mai buni, mai plini de dragoste, pace sufletească și puteri
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
formarea acestei patriotice și serióse asociații. Ex. Să a cerut a i se dă lămuririle necesare, precum și statutele, promițând d-lui președinte tot concursul și dragostea posibilă, pentru buna propășire a asociațiunei. Cu acéstă ocaziune, sunt autorizat de comitetul româneștei înfrățiri de aci, a exprima în public respectuase mulțumiri Excelentei Sale, pentru neasămuit de încurajatórea atenție ce a acordat acestui frumos și promițător început. De alt-fel, Excelentă Să, de atâta vreme de când cu cinste ne represintă țară, a avut în totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut, care era transmis Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prof. Constantin Gh. Moroșanu publica o „Scrisoare deschisă acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1906, 1907, 1908, 1941, 1942 și 1943. În „Vocea Tutovei” nr.32 din 17 octombrie 1904, George Tutoveanu face următoarea profesie de credință: „La 15 martie anul acesta... am întemeiat revista „Făt-Frumos” cu gândul ca aceasta să devină locul de înfrățire al tuturor acelora care cred cu temeinicie în puterea de viață a neamului nostru. Și în mare parte ținta urmărită de noi a fost atinsă...” „Făt-Frumos” a apărut la Bârlad timp de aproape doi ani, de la 15 martie 1904 până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și parlamentele regionale. În ceea ce privește regiunile mai active în domeniul afacerilor internaționale, Andre Lecours 110 menționează Quebec, Flandra, Valonia, Catalonia, Țara Bascilor. Lecours menționează că: paradiplomația din Flandra s-a concentrat pe Țările de Jos, Surinam și Africa de Sud, unde există o înfrățire culturală 111. Dar ea a semnat de asemenea, "acorduri de cooperare cu Canada, Statele Unite, Africa de Sud, Rusia și Japonia". În ceea ce privește Valonia (Lecours), lista este chiar mai lungă: "Europa de Vest (Franța, Olanda, Italia, Austria); Centrală și de Est (Bulgaria, Ungaria, România, Polonia, Estonia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mult timp și unde a pus bazele fragilei discipline europene numită "românistică". Legat de Iași și de câțiva oameni de calitate pe care îi aprecia aici (Al. Andriescu și Al. Zub, între primii), pornește, în anii '70, o aventură donquichotescă: înfrățirea (în plină dictatură!) a prestigioasei Universități "Albert Ludwig" din Freiburg (dominată de amintirea unor figuri celebre în umanistică, cum ar fi Martin Heidegger, de exemplu) cu mai modesta (pe atunci!) universitate "Al. I. Cuza" din Iași (unde totuși mai aveai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ALMANAHUL „ÎNFRĂȚIREA”, publicație apărută la Cluj în 1921. Prima secțiune prezintă, la „Cronica anului”, pe luni și pe zile, filmul evenimentelor social-politice, economice și culturale petrecute în 1921. Partea a doua a publicației e intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
domeniu. GHID DE MELOTERAPIE „Muzica este un grai în care se oglindesc fără posibilitate de prefăcătorie însușirile psihice ale oamenilor, ale popoarelor. Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și s-apropie inimile într o caldă-nfrățire.” (George Enescu) → Calmarea sistemului nervos Ludwig van Beethhoven: Concertul imperial nr. 5, pentru pian și orchestră; Adagio din Sonata pentru violoncel și orchestră în sol minor; Antonin Dvorak: Adagio din simfonia Lumea Nouă; Gabriel Fauré: Agnus Dei din Requiem op.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
poliție și vamă prin schimbul permanent de informații cu ofițerii de legătură aparținând serviciilor similare din alte state, precum și prin derularea unor programe dintre care le menționăm aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri: - Programul PHARE pe componentele: „Înfrățire instituțională (twinning)”, „Lupta împotriva drogurilor”, UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectivă, Inițiativa Central-Europeană - I.C.E.; - Inițiativa de cooperare sud-est-europeană - SECI - obiectivul: prevenirea și combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră, în special a crimei organizate; - Proiectul de cooperare EMCDDA - de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
satirice (Lor este un ecou al Junilor corupți). Reminiscențe evidente sunt La steaua, Unei proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi) dau nota specifică a primului poet-muncitor din literatura română. SCRIERI: Spre țărmul dreptăței, pref. Al. Constantinescu, București, 1907; Spre țărmul dreptății. Poeziile unui muncitor, pref. Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
Nesatisfăcut de răspunsurile date întrebărilor capitale de legea mozaică și de cea creștină, Ițic îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire împotriva tuturor confesiunilor. Însă în loc de a contribui la eliminarea credinței, redevine credincios el însuși, predicând o religie a înfrățirii universale, înăuntrul căreia să coexiste armonios toate cultele. Cu publicarea în 1966 a povestirilor lui V. literatura română a dobândit, la trei ani după dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu, Nația, Regele.” Revista nu-și recunoaște nici o afinitate „cu pretinsa rezistență din afara granițelor neamului”, singurul ei scop fiind „înfrățirea”. Într-un articol din ultimul volum, D. Găzdaru recunoaște că inițiativa fundării revistei i-a aparținut lui Ilie Gârneață, care a și alcătuit prima echipă de voluntari: „Tot lui îi aparține ideea de a se imprima revistei un caracter exclusiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de Nord este plasată cu încredere în categoria "revistelor de drum sigur"57, Junimea literară apare ca "revistă de înfrățire", prezentată pe secțiuni, cu menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie de aprecieri se adresează și revistei Făt-Frumos, publicată "într-o atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu, autor pe care Iorga îl acuză
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studii, liste bibliografice, în care redactorul își propunea să vâre printre izvoarele istorice și poezia populară. Bălcescu luă parte la toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri simțimântul de naționalitate a adus într-aceste locuri. Războiul între unguri și români este un război barbar și astfel cum nici în secolul de mijloc nu s-a urmat." În curând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un Robinson cu insula în suflet În lirica lui somptuoasă și neagră, Al. A. Philippide e un mare elegiac. CAMIL BALTAZAR Sanatoriul servește în poezia lui Camil Baltazar, ftizic simulat, ca simplu pretext de coordonare a unor emoții universal umane: înfrățirea cu semenii care suferă împreună cu noi, presimțirea morții, melancolia autumnală etc. În figurarea sentimentelor, poetul are tehnica sa caligrafică, hieratismele, peisagiile de proiecție și gesticulațiile sale. Tocmai această supunere a sincerității într-un sistem face valoarea poeziei. Întristatul ia poza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și România poate fi un motiv în plus pentru cititori. Mai ales după 1989, Franța a câștigat primul loc la acest capitol între toate statele Uniunii Europene pentru că, practic, nu există autorități locale sau județene care să nu fi încheiat înfrățiri sau acorduri de cooperare cu omologii lor francezi. Un posibil argument final este reprezentat de evoluția politicului și a politicilor celor două țări în perioada postbelica și, respectiv, postcomunistă. Pe măsură ce vom parcurge textul de față, vom descoperi în evoluția societății
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată Cu apa cea din vale În gura ta carată. Iar păn-atunce, iasmă ce a născut Păcatul, Legată-n Înfrățire cu Răul nempăcatul, În viață și-n mormîntu-ți În veci să nu guști pace Și cugetul din tine s-auzi că nu mai tace. Să nu privești tu cerul și omenirea-n față! De foc să-ți fie apa, și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ș-a iubirei. Paserea-și gătește cuibul, floarea mîndrele-i colori, CÎmpul via sa verdeață, lanul scumpele-i comori.” Alecsandri Înfățișează și altfel, mai direct social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul de natură lucrată, Însuflețită se Întărește prin aceste scene cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce-i mai sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scenariul epic le-au inventat alții cu mult timp Înainte. Pann se simte bine cînd judecă amorul, cînd faptele sînt Întoarse și pe o față și pe alta. În dialogul dintre Erotocrit și Polidor, Pann Își regăsește propriile idei despre Înfrățirea dintre muzică și poezie, iar În Adaosuri la noul Erotocrit traducătorul introduce CÎntecele [lui] de lume. În fapt, Noul Eretocrit este manualul cel mai amplu despre codul erotic al epocii. Însă manualul (codul) trece printr-o fabulă mitică. Erotocrit („critic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]