69,898 matches
-
Popescu (din același volum), mult mai puțin mobil, mai putin dispus să varieze tonalitatea și temele, nu odată prețios (Ceață către altarul căminului); realismul crud menit să zguduie conștiințele cititorilor mai mult le oripilează și atît; deseori acest realism se întîlnește neplăcut cu duioșii metaforice de final (O femeie tînără spune). În volumul de versuri din 1994, Spălîndu-mi ciorapii (tot în 1994 autorul a publicat și un român, Balamuc sau Pionierii spațiului), poemele sînt în general foarte lungi și arborescente. Ele
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag în aceeași oală, dar s-au întîlnit. Din punct de vedere al romanismului e foarte greu de făcut o delimitare între cele două comportamente." De altfel, cu legionarii, șeful Securității declară că a avut relații destul de bune: Am colaborat bine cu unele căpetenii". * "Român adevărat" a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
să apropii viața de idee, s-o modific pe ea în sensul ideii?"13. Această revoluție, la care Noica visa încă de la prima sa carte, nu este posibilă decît cu riscul unei relative desființări a lucrurilor pe care spiritul le întîlnește în lume și a unei înființări a acestora la nivel ideal, asadar prin ridicarea lor la rang de problemă. Desființate astfel, faptele lumii date alcătuiesc o "lume-nălucă"14 (singură ireala și lipsită de consistentă, după ahoreticul Noica), iar în spatele ei
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja poeziei. Entuziasmul și generoasă disponibilitate pentru poezia scriitorilor contemporani s-au mai întâlnit doar la Titu Maiorescu. Se știe de altfel că în 1912 editase volumul Flori sacre de Al. Macedonski și, într-o perioadă, de totală indiferență față de acest poet, publicase în coloanele revistei Flacăra, operă acestuia Thalassa. În 1916 editase volumul
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
o ardă nimic/ fără s-o doară/ decât alunița de la subțioara." (Anestezie) "Anul ăsta, vă spun, au înnebunit cartofii/ sar în pământ parcă-s dropii/ se dau de-a dura/ trec prin asfalt/ că gloanțele de cobalt/ împușca tot ce-ntâlnesc în cale -/ ce mai, e jale!// Ministerul nostru de interne/ i-a stropit ast'noapte/ cu baliverne." (Fabula rasă) Aceasta este prima impresie. Când începem, însă, să citim cartea cu adevarat, lăsându-ne absorbiți integral de ea și începând să
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
face crezut. Nu este vorba, însă, doar de un joc literar. Esență românului o constituie povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
în 1962. Sub atari auspicii conjuncturale, uitarea se așterne o bună perioadă de timp peste opera lui Aderca". Miron Dragu mi-a fost coleg la Școala de literatură Mihai Eminescu. Era un tip saturnian, crispat și taciturn. Pe Aderca îl întîlneam în același an al studenției mele bucureștene, 1954: era un domn vîrstnic, decent, cu părul cărunt tuns scurt, învesmîntat într-un veston maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
analog celui urmat de suprarealiștii "ortodocși", care împărțeau excomunicări în dreapta și-n stînga, au lansat consemnul că nimeni nu se cade să-i mai vorbească. Astfel, S. Damian își amintește cum Dumitru Tepeneag a evitat, în chip ostentativ, a-l întîlni pe proaspătul imigrant, pe peronul gării din Heidelberg. Atmosferă va reveni însă curînd la normal, așa cum se cuvenea: Nu se va scurge multă apă pe Neckar și Tepe se va îmblînzi, îl va lua din nou în brațe pe ătrădătoră
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
prietenie exemplara, de aici încolo fără fisuri". Stabilit mai întîi la Köln, apoi la München, I. Negoitescu i-a adresat o sumă de epistole, sub egida amiciției, lui S. Damian, care domicilia la Heidelberg și cu care, de altminteri, se întîlnea periodic. Din unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
se realizează în limitele unor conveniente acceptate, quasi imuabile. Acceptate de public, de muzicieni, de organizatorii vieții de concert. Gustul cel mediu nu trebuie șocat. Repertoriul este cel tradițional. Postromantismul, neoclasicismul sunt cele mai avansate redute ale demersului componistic contemporan întâlnit în sălile de concert. Un creator de talia lui György Ligeti, originar din România, dar stabilit actualmente la Hamburg, își găsește, totuși, loc în programele concertelor de la Victoria Hall, la Geneva. Dar și în programele Orchestrei Simfonice a Metropolitanului newyorkez
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
gloatei, revărsarea primitivă a umorii sale, cu implicații inclusiv șovine. De aci apelul sau salubru, cu motivații instinctive, la civilizație, raportarea să la "vîrfurile" de mare altitudine, occidentale, ale acesteia. Sub unghiul ideii "suveranității individualității", autorul Mărturiei unei generații se întîlnește cu "noocrația necesară" a lui Camil Petrescu, astfel cum acesta a statuat-o în coloanele revistei sale, Săptămîna muncii intelectuale și artistice (1924). Cu toate că sursele filosofice și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură spirituală a intelectualității" provenind
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
ceva de predestinare, din momentul tulburătoarei întîlniri nocturne nevorbite, ea în fața geamului spart de la mănăstire, el în stradă. Această întîlnire a fost o fulgerare reciprocă, ce le-a marcat viața. Persida renunța la Codreanu, neuitîndu-l pe Natl. Mai tîrziu se întîlnesc, isi vorbesc, dar dragostea și-o mărturisesc după o vreme. Și, deodată se naște, ca hăul, dramă. E o dramă născută nu atît din dragoste, cît din prejudecată. Persida e româncă și ortodoxă, iar Natl e neamț și catolic. O
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
revăzut-o de atunci, niciodată. Pe Liviu, da, o singură dată, de curînd, la Cluj, cînd a participat, alături de Ion Pop, la lansarea uneia din cărțile mele. În rest, pește raporturile noastre a stat o lungă tăcere. Nu ne-am întîlnit, nu ne-am scris. Ne-am comentat reciproc cărțile și atît. Între soții Petrescu și mine nu era ceea ce se numește o prietenie. Prietenii fac ce fac și sînt împreună din cînd în cînd. Poate, o prietenie literară. Cu siguranta
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
bune în universitățile americane, cum ar fi Columbia, Boston College sau Berkeley, dar nici una nu mă impresionase că imensă UCLA. Poate Columbia, pe care însă mi-o prezentase în trecere și neoficial, ca să zic așa, Eliza Ghil. La celelalte, mă întîlnisem cu profesori și studenți, luasem parte la seminarii, work-shopuri sau alte manifestări. Liviu și Ioana s-au oferit să mă piloteze în UCLA. Am petrecut trei zile împreună. Grație lor, am văzut mai multe decît oriunde înainte. Știau ce merita
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
în zilele noastre, ideii de solidaritate umană. Prin atelierul lui Ion Dumitriu de lîngă biserică Amzei au trecut în ultimile două decenii aproape toți poeții, prozatorii, teoreticienii și criticii literări optzeciști, aici s-au lansat proiecte culturale, aici s-a întîlnit limbajul ingenuu și taciturn al picturii cu locvacitatea rafinată, cu retorica plină de capcane și cu acea convenție textuala ale unei noi literaturi care a subminat definitiv istoria suficientă și aroganță de afară. Și tot de aici s-a pornit
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se știe, apar azi telefoane, restaurante, avioane etc.) și narativizarea folclorica a faptului divers sînt
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
și Repertorii" - până la Programele integrale ale edițiilor precedente) monografia a fixat o epocă. Trecutul arată admirabil. Dar viitorul? Dintr-o echipa strălucită de inițiatori s-au stins Tudor Ciortea, Wilhelm Berger, Norbert Petri. Liviu Teodor Teclu nu mai poate fi întâlnit. Steluța Mitu, continuă cu știința și cheltuire de sine, să lege totul și să alerge fără răgaz. Împreună cu ea, Directorul dintru început al festivalului a făcut ca de obicei de toate inițiind și Monografia dar... va ridica oare de acum
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
cîteva numere nu s-a mai putut asta, rămăsese cumva că el să fie un soi de corector cu funcție de redactor. Nu s-a putut nici asta, din cauza dosarului sau. Unul dintre cei mai importanți scriitori din noua generație se întîlnea din nou cu ghinionul. Atunci i-a venit în ajutor George Bălăită care i-a oferit funcția de librar la "Cartea Românească". Asta a fost o nouă "victorie" a lui Mircea, pentru care, culmea, iar s-au găsit persoane să
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
frumuseții ei literare, avînd ceva din aserțiunea unui erou shakespearean. Frază, apărută pe vremea războiului din Vietnam și circulînd mult în epoca, îndeosebi în mediile intelectuale, refractare războiului, sună astfel: We have met the enemy and it is uș. Am întîlnit inamicul și el eram noi. Că dese... deseori.
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
cifra șase încearcă o ipostaziere a femeii în relațiile cu bărbatul, o ipostaziere posibilă în această proiecție masculină. Cetatea soarelui este primul spectacol, o utopie în text, care a dat viața unui proiect ce părea... o utopie: Teatrul Act. Se întîlnesc din nou pe scenă și la cîrmele acestei curajoase instituții Marcel Iureș și Mihai Măniutiu. O noapte furtunoasa înseamnă a doua colaborare între o instituție de stat - Teatrul Odeon și Smart - producător privat după răsunătorul, ca tip de mediatizare, Richard
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
literar al revistei DILEMĂ din iulie 1999) bibliografia obligatorie pentru "examenele examinatorilor": "Cartea domnului Vasile Teodorescu, apărută la Editură Didactica și Pedagogica în anul 1979 are drept subiect Compunerile-corespondentă și cu destinație oficială. Acestea (compunerile-corespondentă) aflăm din prefață sunt frecvent întâlnite în relațiile interumane și în întreaga viață social-economică și culturală a țarii. De aceea viitorii cetățeni trebuie să recunoască și să le utilizeze. Să vedem așadar ce anume trebuie să cunoască viitorii cetățeni. Mai întâi stilul solemn în care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
timpul războiului din 1916-1918", alcătuită de Mihai Costăchescu, publicată de G.Ivănescu și V. Șerban în seria Folclor din Moldova, I, EPL, 1969 - nu apare nici o referire la vreun "război rece"; totuși, în scrisoarea unui prizonier ardelean în Rusia se întîlnesc în rîma anii de război și adjectivul rece: Am plecat în paisprezece /s-au trecut și cincisprezece/ și trece și seaisprezece/ si-s tot cu inima rece" (573). Textul ar putea fi un argument indirect pentru întîlnirea ulterioară dintre un
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
abaterilor" literare sau a tonului polemic, Béguin prezintă un suflet romantic extrem de autentic. Iar în ce-l privește pe romanticul din sufletul sau putem decide și singuri: în adolescență dăduse întâmplător peste "acel ciudat prenume dublu al lui Jean Paul, întâlnit în Roșu și negru sau poate în Balzac, dar care pentru mine a rămas mult timp, împreună cu numele lui Confucius sau al lui Lao-tzî, numele vreunui mag, oriental sau scandinav". Albert Béguin - Sufletul romantic și visul (Eseu despre romantismul german
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
abatere de la aceste reguli îl constituie publicarea în "BPT" a peste 300 de pagini de versuri ale unui poet minor, copleșit de amatorism, Radu Cârneci. Versurilor li se adaugă un "tabel cronologic" ditirambic semnat de Florentin Popescu, tabel în care întâlnim, în locul necesarelor date de istorie literară, o poliloghie bombastica și sentimentaloidă, care culminează cu următoarea apreciere: "Prin întinsa-i opera poetica (...), Radu Cârneci se așează pe drept, în rândul întâi al făptuitorilor de cultură românească în această a doua jumătate
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
Cotrus despre Cercul literar de la Sibiu, dinăuntru: înainte de a fi o grupare literară, era o grupare prieteneasca: "La Sibiu, noi nu eram un cerc literar cu statute: nu există președinte, nu există secretar, - eram un grup de prieteni care ne întâlneam zilnic, care rătăceam nopțile prin orașul de jos sau făceam plimbări de ore întregi prin Dumbrava. Între noi s-a cimentat o legatura și-o amiciție care depășea planul strict al activității noastre literare, și dacă cineva nu se putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]