2,648 matches
-
în comuna Baia, o localitate de lângă Fălticeni. De la 15 octombrie 1943 efectuează un stagiu de internat in Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București, intrând în prima echipă neurchirurgicală, considerată echipa de aur, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu (devenind din 1945 soțul domnișoarei doctor Sofia Ogrezeanu), care la acea dată erau medici secundari în cadrul specialității. Conform spuselor Sofiei Ionescu (într-un interviu TVR cu Eugenia Voda), recunoaște că a
Sofia Ionescu-Ogrezeanu () [Corola-website/Science/312462_a_313791]
-
Sucevei, scaunul domniei vechi, acolo scaunul firesc al unui mitropolit care în rang de neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sunt moaștele celor mai mari dintre domnitorii români, acolo doarme primul descălecat Dragoș, îmblânzitorul de zimbri, acolo Alexandru cel Bun, întemeietorul de legi, acolo Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, zidul de apărare al creștinătății. Bucovina este "pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toata inteligență noastră trecută, toate mișcările cele
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
acest stil de dans pare venit de nicăieri. Însă, înainte de orice, breakdance-ul își are originea - în anul 1969, în James Brown și în hit-ul său, la vremea aceea, "Get on the Good Foot" iar mai apoi, Afrika Bambaataa - ca întemeietor al unuia dintre primele echipe de breakdance, The Zulu Kings - responsabili pentru succesul stilului. La vremea când interpreta "Get on the Good Foot", James Brown făcea ceea ce într-un singur cuvânt s-ar putea intitula Energie. Acest dans aproape acrobatic
Breakdance () [Corola-website/Science/312475_a_313804]
-
Ferdinand I” Bălan Gheorghe, Timar Gheorghe, Stoica David, Aleman Gheorghe, Murărescu Vasile, Brudar Lazăr, Suciu Chirilă și Popa Victor. Ca o continuitate, după un secol, a interesului acordat de către oamenii satului învățământului, merită de a fi menționat profesorul Liviu Mănduc, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). Aurel Crișan (n. 27 septembrie 1897 - d. 5 septembrie 1966) și-a făcut studiile elementare în Racovița
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Brudar Lazăr, Suciu Chirilă și Popa Victor. Ca o continuitate, după un secol, a interesului acordat de către oamenii satului învățământului, merită de a fi menționat profesorul Liviu Mănduc, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). Aurel Crișan (n. 27 septembrie 1897 - d. 5 septembrie 1966) și-a făcut studiile elementare în Racovița și la București, iar pe cele militare la Mănăstirea Dealu, București și
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
participând în calitate de delegat al Comitetului administrativ al Fondului școlastic la examenul de vară al școlii, donând suma de 5 florini pentru premierea elevilor. Liviu Ion Mănduc (n. 15 septembrie 1909, Viștea de Sus - d. 1999) a fost un inginer român, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). Ioan Moldovan (n. 1812, Chirileu - d. 18 ianuarie 1850, Racovița), face studii teologice la Blaj. Între anii
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
vară al școlii, donând suma de 5 florini pentru premierea elevilor. Liviu Ion Mănduc (n. 15 septembrie 1909, Viștea de Sus - d. 1999) a fost un inginer român, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). Ioan Moldovan (n. 1812, Chirileu - d. 18 ianuarie 1850, Racovița), face studii teologice la Blaj. Între anii 1843 - 1846 a îndeplinit funcția de capelan al bisericii greco-catolice din Făgăraș
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
plan cultural a fost un bun propovăduitor al intențiilor "Astrei", fiind membru ordinar al acestei instituții culturale încă de la înființarea sa. În literatura de specialitate analizată de Cornel Lupea apare după părerea sa o inadvertență: Parohul Petru Florianu a fost întemeietorul familiei cu același nume din Racovița care a avut urmași ce si-au lăsat amprenta în istoria satului și a României: Petru Florianu (n.28 iulie 1878, Racovița - d. 23 septembrie 1943, București) a făcut studiile elementare în Racovița și
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
rămas decât o mână de oameni, chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”". Ca învățăcel în Nișapur, l-a legat o prietenie strânsă de Hassan bin Sabah, întemeietorul de mai târziu al sectei asasinilor, și de viitorul vizir al Imperiului Selgiucizilor, Nesăm ol-Molk. Legenda afirmă că cei trei și-ar fi jurat sprijinul în cazul în care unul dintre ei ar fi urcat scara ierarhiilor. Nesăm ol-Molk uită
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar Carol l-a denumit in mod expres “Basarab infidelis Olacus noster “ Prezența acestor populații turcice în Țara Făgărașului
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
de azi până la est în sudul Basarabiei, teritoriu unde valahul domn al cumano-valahilor Basarab s-a războit cu ceilalti cumani. Unii istorici merg atât de departe încât să sugereze mai recent ca însuși clanul din care s-a tras Basarab Întemeietorul își avea originile în sudul Basarabiei de azi pe țărmurile de nord-est ale Mării Negre.. Alți cumani, posibil din același spațiu geo-politic și același deceniu al secolului al XIII-lea, probabil, cum s-a văzut mai sus, înrudiți cu Basarab, și
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
a făcut-o concomitent cu menționarea valahilor/românilor"”. Și românii din stânga Dunării au participat la această revoltă împotriva imperiului bizantin. Trecerea fluviului de către „Vlahi” (români) și „sciți” (cumanii) de la nord la sud este menționată în mod explicit de către Niketas Choniates. Întemeietorii statului, Asan și Petru, au fost asasinați de boierii lor, în 1196 și 1197. Fratele lor Ioniță Caloian s-a urcat pe tron și a consolidat țaratul vlaho-bulgar. A extins granițele de la Carpații meridionali până la râul Marița și la Rodopi
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab apoi Basarab, ctitorul țării dintre Carpați și Dunăre. Aici, în apropiere de Perișani, într-un clește de stânci, a fost Posada înfrângerii lui Carol Robert d'Anjou, de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 ființă Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țara" străbătuta cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele, folclorul strămoșilor, azi
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
din 1738. Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat - Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica , case cu saloane de recepție, cancelariile domnești, grajduri și grădini. Nu se cunosc prea multe detalii despre întemeietorul curții, dar conform opiniei cercetătorilor care au studiat istoria Bucureștiului, curtea pare a fi construită de către Mircea cel Bătrân. , undeva la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului a XV-lea. După cele două calamități din secolul al XVIII
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
(n. 5 martie 1892, satul Chișcăreni, județul antebelic Iași - 23 ianuarie 1953, colonia de muncă de la Capul Midia) a fost un profesor al Universității din Iași, întemeietor al școlii românești de antropologie și om politic român. a fost al doilea dintre cei șase copii ai învățătorului Gheorghe Botez, din satul Chișcăreni, județul Iași, și ai Emiliei, născută Dașchevici. Ioan Gh. Botez a urmat studiile secundare la Liceul
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
În Evul mediu, mai precis în secolul al XIII-lea, pe harta Europei se evidențiază cel puțin două Valahii. Una, la nord de Dunăre, având-ul că întemeietor pe Basarab, si care avea să se metamorfozeze în timp în Țară Românească, numită popular și "Muntenia". Cealaltă, denumită oarecum impropriu "Valahia Mare" în ciuda dimensiunilor ei reduse, ocupă un colț al Tesaliei bizantine care corespunde cu actualul golf al Volosului
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
stat și data în folosință Bisericii Ortodoxe. Clopotul lăcașului este turnat din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanță de 20 km. Monumentul și placă comemorativa Petru Pavel Aron (1709-1764) - episcop al Blajului, întemeietorul primului seminar și liceu românesc din Transilvania (1764), a primei tipografii și a unui mare număr de școli sătești. Monumentul este situat în centrul localității Bistra, lângă Primărie. Placă comemorativa Vasile Ladislau-Fodor (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, apărător al
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
șef al Marelui Stat Major al Armatei Israeliene (al treilea din istoria acestui oficiu) în perioada 1952-1953. s-a născut în familia lui Arie Leib Makleff și Batya Hâia, născută Czemerinski în moșavul Motza, de lângă Ierusalim, părinții săi fiind dintre întemeietorii localității. În tulburările antievreiești ale arabilor palestineni din anul 1929 (cunoscute în istoria evreilor că tulburările din anul Tarpat), în data de 23 august, locuitori ai satului arab vecin Kaluniye, s-au năpustit asupra casei familiei Makleff, care se află
Mordechai Maklef () [Corola-website/Science/310172_a_311501]
-
de ministru al turismului și al transporturilor. Născut la Tel Aviv, pe atunci Palestina, sub mandat britanic, azi în Statul Israel, la 18 martie 1944, (Shahak) este urmaș direct al rabinului Israel Lipkin din Salant, cunoscut ca Rabbi Israel Salanter, întemeietorul mișcării morale religioase Musar între evreii din Lituania. Străbunicul generalului, comerciantul Itzhak Lipkin, venit din Imperiul Rus în anul 1904, a fost unul din pionierii sioniști religioși ai reașezării evreilor în Palestina. El era fondatorul a două noi cartiere evreiești
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
Joseph Babinski și Pierre Marie au contribuit la dezvoltarea neurologiei pe baze anatomo-clinice. În anul 1882 se înființează prima catedră de maladii nervoase la spitalul Salpêtrière în cadrul facultății de medicină din Paris, condusă de Charcot. Și neurologul român Gheorghe Marinescu, întemeietorul Școlii românești de neurologie, a fost elev al lui Charcot. În Marea Britanie a prevalat orientarea neurofiziologică prin lucrările lui Charles Sherrington. John Hughlings Jackson și Henry Head au adus contribuții importante în domeniul fiziopatologiei sistemului nervos. În Germania, neurologia s-
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
Gioachino Rossini ("Bărbierul din Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
olandez, profesor universitar la Leiden, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1913. Pentru investigațiile sale asupra proprietăților materiei la temperaturi joase care au condus, "inter alia", la obținerea heliului lichid."" a avut contribuții în termodinamică și electricitate. Este întemeietorul laboratorului criogenic din Leiden în 1882, unde a atins pentru prima oară temperaturi apropiate de zero absolut și a ajuns să lichefieze heliul în anul 1908. A studiat fenomenul opalescenței critice împreună cu W.H. Keesom, și a descoperit în anul
Heike Kamerlingh Onnes () [Corola-website/Science/310345_a_311674]
-
cucerit locuri de case și ogoare, ca toporani în luptă cu pădurea. Așezarea a apărut probabil în prima jumătate a secolului XIV-lea din mileniul trecut, cam în vremea cuprinderii acestor locuri între hotarele tânărului stat Țara Românească. Poate că întemeietorii Ploieștiului au fost într-adevăr ciobani, trecând cu turmele pe un tradițional drum de transhumanță, „"Calea Oilor"”, astăzi o importantă arteră a orașului unde se află sediul poliției municipale. La fel de bine se poate ca acești primi locuitori să fi fost
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
țăranii din împrejurimi, dar și mai de departe, să vină aici cu produsele lor, pentru a le vinde și a cumpăra diverse lucruri de la negustorii și meșteșugarii locali sau de la cei veniți din alte orașe. Nici statutul urban, nici prezența întemeietorului nu au schimbat aspectul Ploieștiului, Mihai Viteazul neavând timpul să ridice palatele cu parcuri în care se plimbau cerbii îmblânziți, cu pridvoare și terase, despre care vorbește legenda. Este adevărat că domnitorul a stat mult aici, că se referea la
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
revistă, activitate plastic evocată de Nicolae Bălcescu, pe baza informațiilor preluate de la Szamosközy „"De a Ploiești a plecat el, în fruntea trupelor, pe valea Teleajenului, și apoi pe cea a Buzăului, spre Ardeal"”. Orașul Ploiești avea să vadă iarăși pe întemeietorul său după un an, încercând cu eroism și abnegație, dar fără succes, să apere ceea ce clădise. După ce a trecut munții în fruntea trupelor sale, după luptele nefericite de la Năeni și Ceptura și după strălucita manevră prin care s-a degajat
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]