5,014 matches
-
Eminescu) 2. element de relație sintagmatică, între termeni care realizează prin alte mijloace relația sintactică de dependență dintre ei; sintagma se caracterizează totodată și prin schimbarea pozițiilor regent și subordonat în planul expresiei. Există două tipuri de situații cu această întrebuințare: • sintagme în care termenul dependent, realizând funcția de atribut, este un pronume de cuantificare superior lui nouăsprezece (la toate nivelele: douăzeci, o sută douăzeci etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fără - fără să A scris fără greșeli / fără a face nici o greșeală. A scris fără să greșească / fără să facă nici o greșeală. Observații: În generarea funcției sintactice de circumstanțial temporal, elementul de relație până prezintă: • valoare de conjuncție (printr-o întrebuințare eliptică a sintagmelor până ce, până să, până când), când funcția se realizează prin constituent propozițional: Până a venit Mihai a fost liniște. • valoare de prepoziție, în structuri paralele/alternative în interiorul propoziției: Până la venirea lui Mihai a fost liniște. Până a (nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de patrie, virtute, nu vorbește liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M.Eminescu) este omonimă cu prepoziția de: „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Conjuncțiile de complementaritate sunt variante de întrebuințare ale unor conjuncții de subordonare, în enunțuri în care cel de-al doilea component - purtătorul conținutului semantic-ontologic - din structura constituentului analitic prin care se realizează unele funcții sintactice (predicat, cel mai frecvent) are dezvoltare propozițională: Ideea lui a fost să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ipoteticț „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu) șcirc. concesivț „...Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el e nevoit să împodobească cu flori și c-o experiență de profundă înțelepciune mizeria existenței.” (M. Eminescu) șcirc. cauzalț Alte întrebuințări ale conjuncției Dezvoltând un grad mai mare de abstractizare, conjuncția să devine morfem al modului conjunctiv, intrând în sistemul morfologic al limbii. Conjuncția să rămâne doar morfem al conjunctivului în enunțuri în care verbul la conjunctiv: - este predicat în propoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indirect)10 își are originea mai ales într-o particularitate a sintaxei limbii române; din cele două serii de forme ale pronumelui personal (și reflexiv) de dativ și acuzativ (scurte, neaccentuate și lungi, accentuate), formele lungi impun aproape cu obligativitate întrebuințarea formelor scurte. Exigența, mai puțin rigidă, se extinde și la enunțurile cu complement (direct sau indirect) realizat prin substantive sau alte pronume, mai ales dacă trimit spre o realitate umană. Formele lungi, accentuate, ale pronumelui personal reprezintă cel mai adesea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scurte. Exigența, mai puțin rigidă, se extinde și la enunțurile cu complement (direct sau indirect) realizat prin substantive sau alte pronume, mai ales dacă trimit spre o realitate umană. Formele lungi, accentuate, ale pronumelui personal reprezintă cel mai adesea o întrebuințare emfatică: „Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine.” (M. Eminescu) Complementul reluat este însoțit adesea de adverbul și: „Matei ar fi vrut să-l facă și pe el tâmplar...” (E. Barbu, p. 135) Substantivele, în schimb, aduc concretizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect Oameni ® caută oamenii oameni - complement direct Trecerea articolului hotărât de la un substantiv la celălalt reflectă (sau determină) schimbarea funcțiilor sintactice: complement direct - verb-predicat - subiect: Rolul articolului hotărât de marcă a identității funcționale de subiect a substantivului este condiționat de întrebuințarea nearticulată (când nu are alte determinări) a substantivului-complement direct. Într-un enunț precum Niște muncitori caută întreprinderea., topica redevine mijloc principal de marcare a identității sintactice funcționale; substantivul niște muncitori funcționează ca subiect. Același substantiv niște muncitori rămâne complement direct
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care, cine, ce, cât • compuse: cel ce, ceea ce • locuțiuni pronominale (cu valoare adjectivală): ce fel de: „Trebuiau să dovedească ce fel de câine i-a mușcat.” (O. Paler) Pronumele care, ce și cât funcționează ca elemente de relație și în întrebuințare adjectivală: „Iată pentru care pricină, cinstite comise Ioniță, am fost jurat schitului Durău...” (M. Sadoveanu) Dintre pronumele (adjectivele) nehotărâte, se constituie în elemente relaționale cele formate pe baza pronumelui relativ, ca al doilea component al structurii lor: oricare, oricine, orice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea nivel al planului semantic al predicației o situație sintactică analogă: trebuie - predicat târât - subiect / (subiect interior) Unitatea funcțional-predicativă a sintagmei a trebui + participiu determină trecerea verbului a trebui din clasa verbelor impersonale (relative) în clasa verbelor personale; cu această întrebuințare verbul primește în structura temei de prezent sufixul -esc: „Căci trebuiesc luptate războaiele aprinse.” (M. Eminescu) Tu trebuiești trimis cât mai departe. Predicat verbal multiplu Gramatica Academiei și, de fapt, mai toate gramaticile curente (sau studiile de gramatică) au în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dânsul...” (T. Maiorescu) Observații: Numele predicativ de calificare cu dezvoltare propozițională se poate introduce în frază prin locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă: „Alfano Stradiotte era (...) ca și când văzuse fantoma unui mort...” (E. Barbu) • pronume relative, dintre care unele pot avea și întrebuințare adjectivală: care, cine, ce, cât (câtă, câți, câte), cel cel, ceea ce, oricine etc.; introduc mai ales nume predicative de identificare: „În mine se deșteaptă o-ntreagă omenire Sunt cei ce-au fost pe vremuri, sunt cei ce sunt acum.” (T.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i-a venit lui să-l învețe ebraica pe Darvari.” (M. Eliade) În afara verbelor ilocutive și didactice, mai poate primi în limba română două complemente directe și verbul a trece, mai ales cu sensul de „a traversa”. Enunțurile cu această întrebuințare sunt mai puțin frecvente și prezintă un număr limitat de combinații: L-am trecut strada. Verbul dezvoltă, de fapt, în asemenea sintagme, o mutație în planul său semantic; devine verb cauzativ / factitiv: L-am făcut (ajutat) să treacă strada. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementul direct se realizează prin: • substantive proprii antroponomastice: „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică.” (I. Slavici) • substantive comune exprimând realități umane: „Această mișcare a omului o înfurie și mai rău pe femeie.” (M. Preda) Observații: Întrebuințarea morfemului pe la acuzativul substantivelor comune desemnând realități umane stă în legătură cu articularea substantivului prin care se realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simte nedreptățit.” Aceeași obligativitate intervine când verbele sunt determinate de un complement direct: „L-am considerat/crezut/simțit nedreptățit.” Complementul predicativ este reprezentantul marcat în structura de suprafață a enunțului realizat sintactic, al unui predicat virtual din structura de adâncime: Întrebuințarea unor asemenea verbe fără complementul predicativ sau nu este posibilă (El se consideră..., El o consideră...), sau determină schimbări semantice importante: El l-a simțit (când a intrat). El a crezut-o/ceea ce a spus ea. Chiar dacă raportul de complementaritate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sarcini (adică fără gaj sau ipoteci constituite asupra lor) în vederea instituirii măsurilor asigurătorii, respectiv sechestrul asigurător. O asemenea garanție înseamnă că debitorul nu poate înstrăina bunurile sechestrate, însă le poate folosi dacă, potrivit naturii lor, nu pierd din valoare prin întrebuințare. Garanțiile constituite și/sau bunurile oferite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii vor acoperi sumele amânate la plată, precum și majorările de întârziere datorate pe perioada amânării. Bunurile oferite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii vor fi evaluate de un expert independent, iar pentru terenuri
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și uscatul natural al lemnului de diferite esențe, destinat unor întrebuințări precise, sunt, la fel, reguli născute din practică și experiență îndelungată, ceea ce contribuie la reușita prelucrării corespunzătoare și la obținerea unor efecte artistice la care concură, deci, calitățile esențelor lemnoase, uneltele și tehnicile de lucru, subordonate intenției și talentului creatorului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două mari categorii: cele în care nu se intervine în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
1,2601,400 kg). Observăm că la Vaslui producția de cânepă era deosebit de importantă, nu întâmplător aici, din 1938, a funcționat cea mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
o cetate în care trăia o femeie frumoasă, Lina, pe care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, avea sentimente de aleasă prețuire și drago ste. Când avea de trimis cuvânt către ea, Ștefan grăia către soldatul său: „Mergi către Lina!” Prin întrebuințarea repetată a expresiei (mer g sau me rgi) către Lina, prepoziția către s-a contopit cu substantivul Lina, devenind un nou nume - Cătălina, care a rămas apoi și s-a transmis din generație în generație pentru denumirea dealului pe care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
minimum. Unele aproximări sunt mai conservatoare, altele mult mai 22 deschise. Nu se ține cont că zone foarte vaste de pe Terra nu sunt studiate (zona abisală, pădurea tropicală și ecuatorială, etcă. Diversitatea microbiană este în prezent foarte studiată, datorită diverselor întrebuințări ale microorganismelor în diferitele industrii. Unii cercetatori estimează că numai artropodele au 30 milioane specii (Erwin, 1982Ă și până în prezent de exemplu, coleopterele însumeaza 40% din artropodele cunoscute. Unii cercetători apreciază că pe fundul oceanului pot fi identificate peste 10
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
s-a constatat pentru toate procesele de adsorbție hidrofobice. De asemenea, s-a remarcat că substanțele organice neionice sunt mai puternic adsorbite decât cele ionice. Alegerea concentrației și a tipului de eluent sunt parametri importanți, deoarece de acestea depind succesul întrebuințării adsorbantului pentru scopul propus. Un bun adsorbant trebuie să reziste la multe cicluri, fără să-și piardă capacitatea de adsorbție inițială. Pierderile da capacitate sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de esteri metacrilici, utilizați drept suporturi polare pentru reținerea fenolului, separării cromatografice în industria chimică și farmaceutică s-a dovedit a fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
s-a constatat pentru toate procesele de adsorbție hidrofobice. De asemenea, s-a remarcat că substanțele organice neionice sunt mai puternic adsorbite decât cele ionice. Alegerea concentrației și a tipului de eluent sunt parametri importanți, deoarece de acestea depind succesul întrebuințării adsorbantului pentru scopul propus. Un bun adsorbant trebuie să reziste la multe cicluri, fără să-și piardă capacitatea de adsorbție inițială. Pierderile da capacitate sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de esteri metacrilici, utilizați drept suporturi polare pentru reținerea fenolului, separării cromatografice în industria chimică și farmaceutică s-a dovedit a fi mult mai utilă comparativ cu (co)polimerii reticulați nepolari, pe bază de stiren-divinilbenzen care au o selectivitate mică. Întrebuințarea unor monomeri polari conduce la structuri macromoleculare cu o anumită polaritate, care poate juca un rol important în procesul de adsorbție /72/. Utilizarea unor anumite combinații de monomeri și agenți porogenici, precum si o stabilizare adecvata a suspensiilor, duce la obținerea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
se arată pe sine ca poarta staulului de oi, prin care intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
alăturarea a două elemente spațiale contrastant alcătuite, astfel luând naștere un efect grandios 70. Vestibulul reprezintă în plan un spațiu aproape pătrat, iar sala de lectură are planul de forma unui triunghi alungit; unitatea acestor două spații este dată de întrebuințarea unor ordine de arhitectură original dispuse. În vestibul pereții sunt împărțiți orizontal în trei registre: cel inferior este format dintr‑un stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]