3,274 matches
-
din capul locului de conducerea armatei ruse. „Rusia nu vă vede cu ochi buni !” - i-a spus generalul Joffre lui Berthelot, în ultima discuție pe care au avut-o înaintea plecării acestuia în România. La 9 octombrie 1916, în prima întrevedere avută la Petrograd cu ambasadorul Franței, Paléologue, acesta a confirmat cele spuse de Joffre. La Marele Cartier General rus, la Moghilev, Alexeev nu și-a ascuns nemulțumirea: „Din moment ce românii vă doresc atât de mult, vă urez succes, generale, dar faceți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-i să înțeleagă pe oamenii aceia că România nu trebuie să se apere pe Carpați, ci pe Siret”. Alexeev și-a însoțit vorbele arătând pe hartă Siretul care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia. Relatând, ca participant la întrevederea Berthelot-Alexeev cele de mai sus, Pétin face următorul comentariu: „așadar, la 15 octombrie, la 6 săptămâni după intrarea României în război, atunci când aliații noștrii stăpâneau trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatei ruse avea în vedere - pentru scurtarea frontului oriental -, să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al armatei ruse avea în vedere - pentru scurtarea frontului oriental -, să abandoneze cea mai bogată jumătate a teritoriului românesc; și el sugera francezilor să-i sfătuiască pe români să abandoneze a priori mai mult de jumătate din teritoriul lor național”. Întrevederea cu țarul Nicolae al II-lea „a fost penibilă” - mărturisește Pétin. La cele deja spuse de Alexeev, împăratul a mai adăugat ceva: „Când vom fi câștigat războiul și vom semna pacea la Berlin, generalii noștri și ai voștri vor stabili
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la Petrograd, Maurice Paléologue. La sfârșitul lui octombrie 1916, după ocuparea portului Constanța și abandonarea podului de la Cernavodă în mâna austro-bulgarilor, văzând totala inactivitate a trupelor ruse, Brătianu îl trimite pe ministrul C. Diamandy la primul ministru rus, Stürmer. După întrevedere, Diamandy se confesează lui Paléologue, care notează: „Diamandy este disperat. Spune că Alexeev este inabordabil, iar Stürmer i-a spus: `Aveți încredere ! Dumnezeu este mare, și atât de bun, atât de bun !`”. Aceiași atitudine a afișat-o Stürmer și în cadrul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Diamandy se confesează lui Paléologue, care notează: „Diamandy este disperat. Spune că Alexeev este inabordabil, iar Stürmer i-a spus: `Aveți încredere ! Dumnezeu este mare, și atât de bun, atât de bun !`”. Aceiași atitudine a afișat-o Stürmer și în cadrul întrevederii din 10 octombrie cu generalul Berthelot, în prezența ambasadorului britanic, Buchanan. Berthelot a criticat dur modul în care se desfășurase ofensiva Brussilov în Galiția, arătând că, dacă Rusia nu acționează rapid în Dobrogea, “lăsăm ca România să fie distrusă, Constanța
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în acest caz, Comandamentul Austro-German ar putea supune României condițiile sale de pace și ar fi în măsură să reia operațiunile de mare anvergură pe frontul occidental. În același timp, generalul Hoffman a subliniat în două rânduri, în decursul unei întrevederi cu comisarul Troțki necesitatea de a începe imediat aceste operațiuni. În momentul în care tovarășul Troțki a explicat că, în ceea ce îl privește, Consiliul Comisarilor nu dispune de nici un mijloc pentru a influența Statul Major Român, generalul Hoffman a insistat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
găsește intact la Moscova și că, într-o eventuală conferință cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător”. Cu prilejul tratativelor d-lui Filality cu Karakhan în Varșovia, după ședința din 23 septembrie 1921, delegatul rus a declarat, în întrevederea particulară avută cu dl. Filality, că „nu crede că Tezaurul român să mai fie intact, deoarece, când bolșevicii au trebuit, sub presiunea lui Denikin, să procedeze la evacuarea Moscovei, ei au expediat toate sau parte din lăzile românești la Nijni-Novgorod
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality a întrerupt negocierile cu delegatul rus. Cu ocazia Conferinței de la Lausanne, dl. Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul rus a oferit un aranjament general pe baza recunoașterii sub o formă oarecare de către Soviete a alipirii Basarabiei la România, cerând, între alte condiții, și cedarea Tezaurului și a bijuteriilor Coroanei. Aceeași teză rusească de compensație revine
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Stat Major al Misiunii Militare Franceze în România, despre trădarea rusească pe frontul românesc Venind să preia conducerea Misiunii Militare Franceze în România, Generalul Henry Mathias Berthelot s-a oprit la Marele Cartier General Rus, unde a avut o întrevedere cu generalul Janin, aghiotant al comandantului, generalul Alexeev, care l-a informat că acesta din urmă nu privește cu ochi buni venirea Misiunii Militare Franceze în România. La sfârșitul întrevederii lui Berthelot cu Alexeev, acesta a spus: „din moment ce românii doresc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oprit la Marele Cartier General Rus, unde a avut o întrevedere cu generalul Janin, aghiotant al comandantului, generalul Alexeev, care l-a informat că acesta din urmă nu privește cu ochi buni venirea Misiunii Militare Franceze în România. La sfârșitul întrevederii lui Berthelot cu Alexeev, acesta a spus: „din moment ce românii doresc atât de mult să vă aibă, succes, generale !, dar încercați să-i facă să înțeleagă pe oamenii aceia că România nu trebuie să se apere pe Carpați, ci pe Siret
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a mai mult de jumătate din teritoriul românesc, pentru a reduce frontul oriental; și el îi sugerea consilierului francez ca românii să se orienteze către abandonarea a priori a mai mult de jumătate din teritoriul lor național. A urmat o întrevedere cu țarul Nicolae al II-lea: am păstrat de la această întrevedere o amintire penibilă [...] „spuneți Regelui Ferdinand - a declarat Țarul - că sunt în spatele lui cu toată armata mea și că îl voi susține până la ultimul meu soldat, până la ultimea mea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
frontul oriental; și el îi sugerea consilierului francez ca românii să se orienteze către abandonarea a priori a mai mult de jumătate din teritoriul lor național. A urmat o întrevedere cu țarul Nicolae al II-lea: am păstrat de la această întrevedere o amintire penibilă [...] „spuneți Regelui Ferdinand - a declarat Țarul - că sunt în spatele lui cu toată armata mea și că îl voi susține până la ultimul meu soldat, până la ultimea mea copeică.” În timpul mesei, Nicolae al II-lea a subliniat: „repetații Regelui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cerut un răgaz de două ore pentru a ne răspunde. În fine, ne-a convocat la Smolnâi. Dl. Francis vorbea rău franțuzește și nu era acomodat cu uzanțele diplomatice și cu principiile dreptului internațional. Așa că s-a decis ca, în cadrul întrevederii cu Lenin, dl. Francis să se mărginească în a expune scopul vizitei noastre și să protesteze contra arestării lui Diamandi. Eu trebuia să denunț nesocotirea drepturilor omului și să resping pretextele pe care, cu siguranță, el le va invoca. În urma
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era, în realitate, un perete, ci o simplă tapiserie murală, în spatele căreia puteau asculta acoliții săi - ceea ce nu era cu nimic surprinzător date fiind procedeele sistemului sovietic, unde toată lumea se spionează, șefii sunt controlați de agenții Comitetului sau ai GPU. Întrevederea a început. Când ambasadorul Statelor Unite i-a făcut cunoscut scopul vizitei noastre și a denunțat arestarea lui Diamandi săvârșită prin încălcarea flagrantă a drepturilor omului, Lenin a declarat că măsura a fost motivată de atacul trupelor române căruia i-au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dar nu pot să hotărăsc fără avizul colegilor mei. Ziua este pe sfârșite, așa că nu sunt în măsură să vă fac cunoscută decizia noastră mai devreme decât mâine dimineață”. În acel moment, dl. Spalaïkovitch, ministrul Serbiei, care chiar de la începutul întrevederii se stăpânea cu greu, s-a ridicat brusc și cu indexul îndreptat acuzator spre Lenin, la mai puțin de un metru de fața acestuia, și-a descărcat sufletul, înfierând cu violență trădarea maximalistă. „Sunteți niște bandiți ! - a strigat el în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
duc să-l calmez pe dl. Spalaïkovitch, Lenin îl fixa cu ochii săi oblici, cu același surâs stereotip, iar Zalkind mi-a spus cu grație: „Lăsați, lăsați, domnule ambasador, nouă ne place mai mult această exprimare brutală decât limbajul diplomatic !” Întrevederea a luat sfârșit după ce ni s-a promis că a doua zi dimineță ni se va comunica răspunsul Comisarilor Poporului. Aveam cu toții sentimentul că partida era câștigată și că dl. Diamandi va fi pus în libertate curând. La ieșire, a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
s-a aflat despre măcelul de la “Fântâna Albă“, unde au fost împușcați mulți români care vroiau să trăiască în România. Despre mama nu mai știam nimic. Tata, cu toate că făcea nenumărate drumuri la Storojineț, nu a reușit să obțină aprobarea unei întrevederi sau măcar să-i transmită un pachet. În miezul verii anului 1941, pe când eram în centrul comunei cu băieții vecinilor, am observat o zarvă neobișnuită lângă sediul sovietului, apoi am văzut o retragere grabnică a unei unități de tancuri rusești. După
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
putut constata în urma percheziției la domiciliu și a supravegherii atente, fiind, mai degrabă, „beneficiarul” unei nedorite popularități, decât agitator. În altă ordine de idei, soarta războiului în răsărit a fost o temă de interes major pentru lucrătorii din cadrul Atelierelor Nicolina. Întrevederile liderilor politici, înaintarea frontului sau eșecurile puterilor Axei reprezentau tot atâtea subiecte discutate de muncitori, care dădeau bătăi de cap agenților de poliție ce aveau Atelierele sub observație. Numai că problemele reale care provocau vii nemulțumiri în rândurile angajaților nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și alți ofițeri s-au întâlnit cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului. Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La această întrevedere, Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prezenți președintele Raul Castro și doamna Michelle Bachelet, președinta Republicii Chile, țara care deținea "Pavilionul de onoare" (prezentând la intrare o fotografie imensă a președinților Allende și Castro). Doamna Bachellet a fost primită de Fidel la 16 februarie, pentru o "întrevedere prietenească" (a durat 90 de minute) în cadrul căreia "El lider Maximo" avea să comită voit sau accidental o gafă de politică externă, solicitându-i președintei chiliene să soluționeze "nedreptatea făcuta poporului frate bolivian, în urmă cu peste 100 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
crimei" și al înaltelor instituții ce au colaborat, au fost angrenate "creiere" de vârf în meserie și cu vechi state de servicii, unele planuri nu depășesc gândirea de tras cu praștia a unui puști pus pe spart geamul vecinilor). După întrevederea de la Washington din aprilie 1959 cu Fidel, vicepreședintele Richard Nixon ("medalie de argint" după Reagan, cu 184 de "încercări") într-un memorandum transmis Departamentului de Stat, Pentagonului și CIA concluziona că " Fidel Castro este un om care trebuie ucis"! Anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ascuns, cum încărcau tot ce se putea pe căruțe și porneau înainte. Când i-am vorbit de victoria noastră finală, mi-a mulțumit cu lacrimile în ochi: „Ești singura care vorbești astfel, nu știi ce rău îmi fac ceilalți“. Această întrevedere fu ultima. I s-a închis ușa. Ne întrebam unde ajung toate aceste prăzi. Nu era cu putință ca fiece soldat să poată trimite sau transporta acasă tot ce-i plăcuse prin case și la țară, mai ales fiind dată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
multe insistențe, avu o audiență din care ieși încântat. Acești oameni nu erau dificili deloc. Vederile lui Mackensen i se părură minunate: bineînțeles, victoria rămânea a germanilor, Dobrogea era lăsată României, Cadrilaterul înapoiat Bulgariei. Tot Lupu Costache a cerut o întrevedere pentru Carp, care acum s-a dus să depună o hartă și a fost primit. D. Crăsnaru ne spuse că și dân sul a rămas mulțumit. Prin Procopiu, care o știa de la Maiorescu, am aflat cât de dureros au fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne ardea, îmi scrisese a doua oară, rugându-mă să vin, căci dorea să mă vadă și să-mi mulțumească bărbatul ei pentru că l-am scos din internare. Eu nu făcusem nimic, dar m-am dus ca să mă explic și întrevederea cu ei m-a interesat mult, căci am văzut cât erau bulgarii de furioși pe germani, care îi tratau ca pe niște vasali și îi exploatau ca pe niște supuși. Pledară amândoi alianța României cu Bulgaria și Grecia, bineînțeles înapoind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ana nu s-a mai întors în viață în țară! părintele justin Mult este până să înceapă, cum zicea Creangă; seria vizitelor se urmă după a celor două doamne. Nu tocmai vizită fu venirea părintelui Justin de la Cernica, dar o întrevedere foarte interesantă. Noi îl văzusem acolo, nu-i putusem vorbi decât foarte puțin față de soldatul german care ne escorta. Prefăcându-ne că admirăm trandafirii starițului, pe care îi miroseam și-i arătam cu degetul, îl îndemnam, pe furiș, să vină
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]