2,580 matches
-
timp de 75 de ani, Europa și-a tot dospit și explodat modernitatea. „Un grand navire qui sombre” - aceasta era imaginea pe care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge, rezultase, de fapt, din numeroasele contradicții și impasuri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sinucide, În cele din urmă, atunci când Își va da seama că nu există alternativă pentru a ușura familia de povara prezenței sale și că doar astfel cei dragi ar putea reîncepe o existență normală, fără anormalitatea pe care el o Întruchipează. În cursul povestirii, care debutează prin faptul Împlinit al metamorfozei, un alt proces, mult mai insidios, al schimbării, se desfășoară, cel În care ființa umană devine „altceva”, anume... celălalt, infernul sartrian. Mesajul narațiunii ține de această percepție a „celuilalt”, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai insidios, al schimbării, se desfășoară, cel În care ființa umană devine „altceva”, anume... celălalt, infernul sartrian. Mesajul narațiunii ține de această percepție a „celuilalt”, de felul cum rutina se poate brusc schimba, celălalt devenind, pe neașteptate, ceva insuportabil și Întruchipând, astfel, o șocantă declarație publică asupra inumanității omului față de om. Chestiunea centrală ar putea fi, eventual, căutată și În Întrebarea: fusese, oare, această „metamorfoză” o reală schimbare sau nu era vorba, de fapt, decât de un același veșnic intrus, marginalul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dezlănțuit În violente diatribe contra unui Demiurg rival, dar el este, mai ales, un Noe nocturn, somnambulic, care salvează, din nou și din nou, arca propriei sale creații și, prin aceasta, dreptul inalienabil al fiecăruia de a-și revendica și Întruchipa singularitatea, creativitatea, zonele echivoce, populate de „ființe semiorganice”, un fel de „pseudovegetație și pseudofaună” pe care doar geniul copilăriei, care este uneori geniul, pur și simplu, le poate defrișa din „fantastica fermentație a materiei”. „Demiurgos, spunea tata, nu deținea monopolul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-și susține propria libertate morală. El nu este, cu siguranță, un susținător al libertății În societate.” Ba este, bietul de el! Este, a fost, cu siguranță, și a rămas. Un visător, susținător al libertății, ăsta este nenorocitul. Elogierea simbolului „revoluționar”, Întruchipat În sălbatica maladie „Înnoitoare” a rinoceritei? Inculparea anti-eroului Bérenger? Studenta răsturna, cu o calmă candoare, premisa dragă autorului și admiratorilor săi și lectorului rătăcit În acea toamnă și sală de curs americană. Renunța cu greu, trebuia să recunoască, la acest
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tot atunci, la București, alt prieten al lui Ionescu. Bérenger se numea, pe vremea aceea, la București, Eugen Ionescu, martor Îngrozit al rinocerizării prea multora dintre prietenii săi. Pentru el, legionarii În cămășile lor Înverzite, de rinoceri, erau „fiare Înlănțuite”, Întruchipând „bestialitatea și nelimitata prostie a omenirii și a cosmosului”, iar cântecele lor un „răget de fier, cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier”. Rinocerita avea să reapară, Însă, și după evadarea lui Ionescu din Patria rinocerizată... Rinoromânia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care i-l dăduseră indienii, „odontotyrannos”. Fabuloasa apariție era menționată și În scrierile neopitagoreanului Philostratus și chiar Înaintea acestuia, În literatura iudaică apocaliptică, apoi În cartea lui Daniel (7.7), unde monstrul „odontotyrannos”, văzut cu aceeași escatologică oroare și spaimă, Întruchipa, prin „dinții de oțel și ghearele de bronz”, forța devastatoare pe care tiranii moderni o vor regenera cu proaspătă vitalitate. Nu eram deloc sigur că asemenea pedante precizări nu ar plictisi auditoriul. Paginile insolit-insolente ale studentei din urmă cu 7
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
morale și politice. Provocarea, pe care creația o Întreține În haosul existenței cotidiene, Îl chinuia, fără Îndoială, În continuare, dar nu obișnuia să amintească acest subiect delicat. Un scriitor vulnerat de propriile sale tăceri și de tăcerea din jurul numelui său Întruchipează o tulburătoare ipostază a zădărniciei. Reluase fumatul, trecea și printr-o criză personală. Părea, ca și În Întâlnirea noastră din primăvara trecută, când tăcuserăm Împreună mai mult de o oră, prea plin de neîmpliniri și negație. „Nu mai suport, dragă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Între timp antistalinist și stânjenit de acest episod Încă viu al istoriei sale. În primul caz, avem un obsedat al trecutului pe care Încearcă să-l reînvie Într-un alt spațiu. În al doilea, avem obsedații viitorului, gata să-l Întruchipeze În orice spațiu le-ar găzdui utopia. Magris a răspuns evocând ambiguitățile și fluiditatea noțiunii de identitate, de apartenență, chiar de patrie. Patria se schimbă și ea În timp. Oamenii trec prin revoluții, contrarevoluții, adaptare. A spune „sunt italian și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și văzut mai târziu. Pentru Bidianu am avut sentimente de mare prietenie și camaraderie, și mă durea. Mă durea nespus marea neînțelegere pentru evenimentele care se precipitau și tot atât de mare neînțelegerea față de unitatea Mișcării Legionare, pe care de mult o întruchipa un singur om: Horia Sima. Sufeream parcă mai mult la amintirea zilelor frumoase de luptă duse împreună, în care înțelegerea omului acestuia ne-a fost de mare ajutor tuturor. Judecând asemenea cazuri ajungeam la concluzia că nu e simplu pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
distruge ultimele urme ale „crimei secolului XX, reeducarea de la Pitești, Gherla, Canal,”, capodopera regimului comunist. Subsemnatul, am avut fericirea sau nefericirea de a fi trecut și eu prin acest loc damnat, ca deținut pedepsit, fiindcă, slujind Adevărului, am respins Diavolul întruchipat într-un anchetator zelos și crud, care îmi cerea o declarație mincinoasă și căruia, stricându-i astfel pasența, a trebuit să plătesc vamă lui Carron la trecerea în lumea umbrelor celor mai întunecate ale Jilavei, de unde numai Dumnezeu m-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
F. intuiește aici sursa unei bogate tipologii morale, psihologice și sociale. Întregul proiect etic și epic al romanului este enunțat în Dedicație și în Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea ciocoiului în două ipostaze, dar nu a avut răgazul de a-l modela decât pe ciocoiul „cu anteriu și cu călămări la brâu al timpilor fanariotici”. Existența unei versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
compuse pentru cea de-a doua ediție, probă care a contat mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care „pururi, cade jertfă”, întruchipând „strămoșeasca legătură dintre scaun și popor”. Prin acest erou, persuasiv triumf al discreției, tot numai tăceri grele de înțeles, D. încearcă intuitiv să sporească, așa-zicând prin „amuțire”, posibilitățile de sugestie ale unui teatru altminteri discursiv. E ca o convertire
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
le reunește într-o galerie de portrete paralele sau mai degrabă într-un triptic. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese. În viziunea dramaturgului, Ștefan întruchipează identificarea domnului cu țara. Cu o intuiție remarcabilă sunt alese în Apus de soare clipele din urmă ale vieții și domniei lui Ștefan, când acesta este încercat de boală, tulburat de îndoieli, pândit de zavistnici. În orizontul trecerii, el se
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Ramuri”, în anul 1913. Cu eseuri literare și recenzii, D. colaborează, în perioada imediat următoare, la „Doina”, „Credința”, „Drapelul”, „Lumina literară”, „Capitala”, „Solia” ș.a. În 1921 debutează editorial, la Cluj, cu monografia Mihail Kogălniceanu, atentă cercetare a personalității celui ce întruchipa „aspirația către o cultură românească originală”; ediția a doua, scoasă la București în 1926, se încheie cu un eseu în care autorul concentrează o mare parte din ideile pe care se va întemeia publicistica sa dintre cele două războaie mondiale
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
din George Roman și Dean Milhovan-Mitu. Acestora li se adaugă ulterior Eugen Caraghiaur-Enea, Tiberiu Humiță și Vasilica Beza. Deși subintitulată „Organ independent de informare al românilor din America”, publicația este profund partizană. În primul rând luptă împotriva forțelor „malefice” locale, întruchipate de episcopul Valerian D. Trifa, iar în al doilea rând, împotriva ponegritorilor șefului Partidului Național Țărănesc. La unsprezece ani de la apariția publicației, Dean Milhovan-Mitu consideră că principalele obiective - combaterea falsului episcop și reabilitarea lui Iuliu Maniu - au fost atinse și
DREPTATEA (THE JUSTICE). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
mult cine - În termenii societății civile sau ai Înfățișării fizice - este el. Absența justifică monologul, discreditează polifonia rațională a romanului realist și pretenția estetică a armoniei. În sfîrșit, din preeminența monologului interior În fața celorlalte forme de discurs reiese ultima tendință Întruchipată de cartea lui Emmanuel Adely, minimalismul formal. În ciuda tematizării, cel puțin la nivel freatic, a excesului, veți fi remarcat deja: romanele franțuzești nu sînt lungi. Nu sînt lungi pentru că Istoria a făcut infarct, memoria o poate cel mult parazita, hrănindu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
2003), precum și la Dicționarul general al literaturii române. Este coautor al unor manuale de literatură română pentru liceu. La debut, a obținut Premiul „României literare”, Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române. În peisajul literar românesc de după 1989, „cazul” întruchipat de C.-E. este unul în același timp reprezentativ și singular. E singular prin faptul că, după un interval de mai bine de cinci ani de la evenimentele din 1989, răstimp în care energiile intelectuale ale tinerelor generații, tinerii cultivați și
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Pentru toate acestea, vă rog domnule profesor, ca în numele Municipiului Chișinău și a miilor Dvs. de admiratori profani - călăuziți doar de bunul simț și de tragere de inimă - să îmi permiteți să vă aduc omagii sincere pentru opera ce ați întruchipat - rugând pe Dumnezeu să vă dea vigoare ca încă mulți ani, în calitate de unul din cei mai apreciați colaboratori ai tronului, să puteți străjui opera Dvs. Închei, rugându-vă să strigați împreună cu mine, să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracteriza” pe Don Quijote, cu firea lui blajină, comportamentul ales, dialogul argumentat, rostirea înțeleaptă și fixarea sa neobișnuită pe idealuri neimportante pentru cei din jur, idealuri împărțite de eroii din cărțile pe care le-a citit. În legende, povești, mituri, eroii întruchipează idei, virtuți și trăsături de caracter, expresive și morale, într-un mod tipic, ideal. Doctrina virtuților a lui Aristotel s-a format pe marginea literaturii homerice și a problematicii omului din tragediile grecești, pentru a ghida comportamentul în noua situație
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pune sub luptă patru metafore fundamentale, patru puncte cardinale ale poeziei lui Eminescu: gândirea, visul, cântecul și plânsul. Sunt examinate pe rând semnificații multiple, eseistul tălmăcind sau descoperind noi sensuri, cum ar fi gândirea echivalată cu nașterea, zămislirea, care se întruchipează în treimea demon, monarh, mag. De asemenea, visul este și el văzut ca un mod tipic de a crea, cu un rol precumpănitor în poezia erotică eminesciană. Muzica sau cântul îl conduce pe cercetător la considerații despre poezia orfică, așa
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
va studia la Atena, iar Ion C. Cazan la Praga. Numele acestor tineri, pe atunci, studioși (membri ai Societății studenților în istoria literaturii române vechi) și ale altora (câțiva dintre ei deveniți figuri importante ale științei internaționale) vor fi prezente, întruchipând „noua generație de cercetători”, în paginile revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin științific, abordând mereu subiecte extrase din depozite neinvestigate sau puțin frecventate, poartă, în toate, semnul duhului generos al magistrului. Câțiva dintre colaboratori, îndrumați cu pricepere
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
anecdotica e cruntă, dar mesajul e luminos. Abjecția umană, în diferitele-i manifestări, este fără îndoială condamnată, dar nu înainte de a fi studiată în amănunțime, cu o remarcabilă intuiție psihologică și totodată cu o anumită compasiune față de cei care o întruchipează, ei înșiși niște nefericiți. Astfel, scriitorul ajunge, în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe de frumusețe, de sublim chiar
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
miraculosul Orient. Odată cu primele secole după Hristos, începe cariera creștină a unicornului. El nu va mai fi un animal oarecare, așa cum sunt multe exemplare necunoscute, atestate doar în cărți, nici o făptură fabuloasă, precum grifonul, sirena, centaurul și altele asemenea. Va întruchipa toate virtuțile posibile, va deveni simbol al purității, al castității, al perfecțiunii. Potențialul său simbolic și alegoric îi va asigura, pentru multă vreme, și o prezență de necontestat în "cartea naturii" (deci, în realitate). Cu toate acestea, cu cât se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]