5,591 matches
-
care tu îl ai în pază.Să dăm slavă lui Dumnezeu spuse îngerul tatălui lui Dragoș-Vasile, și mamei sale Mariana, să dăm slavă lui Dumnezeu! Deodată se făcu auzită o muzică lină. Un cor nevăzut cânta cântare măiastră și dulce, învăluind ca un șal de lână cald pe toți cei prezenți în acea casă. Tatăl se aplecă deasupra băiețelului și îl mângâie gingaș iar mâna îi tremura de atâta emoție. Două lacrimi îi căzură din ochi drept pe obrazul lui Dragoș-Vasile
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pași mă duc pe nori de stele Tulburându-mi înțelesul, Iar în ochii dragii mele Se cufundă universul! Vântul ar putea să-i spună Pe unde îmi umblă gândul, Ce pustiuri de furtună Mă învăluie cu rândul Și ce freamăt mă cuprinde Când pășesc sub clar de lună. Focul inimii se-aprinde Și timid o prind de mână. Dau năvală simțăminte Ce credeam că-s în uitare, Tremuratul mă cuprinde Vrând să-i fur o
SUB A CERULUI CUNUNĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373658_a_374987]
-
de făcut și de așezat. Cât am fost copil, eu le-am văzut cu capul acoperit în maramă de borangic și cu salba de galbeni la gât. Adevărate prințese!.. În părul negru de abanos, flacăra unui trandafir galben sau roșu, învăluită în transparența aurie a borangicului, ardea misterios. Iar lumina ei sublinia fildeșul obrajilor și strălucirea ochilor. Aura de mister a fecioarei era amplificată de salba cu luciri magice , răzbătând prin străveziul apei de borangic. Luciri reflectate în sclipirile aurii, care
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
un an. Ultima imagine a horei de vis , cu fete din basm, pe pieptul cărora jucau mahmudelele, a fost prin 950?...sau 951? Nu-mi mai aduc aminte. În acea zi de cinstire a eroilor așteptam cu emoție mirajul aurului învăluit în borangic. Și fetele veniseră la horă...Se plimbau grupuri-grupuri, ca altădată...Și jucau zâmbitoare în horă...Strălucirea și demnitatea lor grațioasă se răspândea în toată atmosfera horei.. Mirajul mahmudelelor avea efect halucinant asupra celor din jur. Atât cei care
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
la gât au fost destul de reușite. Mahmudelele din salbă se vedeau clar, puteau fi ușor numărate, iar frumoasa care zâmbea așa de fericită putea fi ușor ghicită. Zvonuri au fost multe...Vuia satul...Dar, un vuiet surd, nici măcar șoptit. Vuiet învăluit într-un țol gros de muțenie... Nimeni nu întreba și nu răspundea nimănui nimic...Și durere multă...Scrâșnită...Nu se știe dacă au fost bătuți, schingiuiți...Cum li s-au smuls mărturisirile...Câți or fi fost?..A scăpat vreunul care
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > DIMINEAȚĂ AUTUMNALA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2086 din 16 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubita mea... Vis... Rouă-n dimineață... Te fur!... Abscons, te-nvălui într-un nor, Iti dăruiesc o toamnă ( ciob de viață... ), Cu dragoste, vetust, te înconjor. Arome de gutuie, must sau frunze, Amestecate-n ține prisosesc, Mă-mbăt și gust din primăveri de buze, Ne înălțam, dual, spre dor celest. Pe
DIMINEAŢĂ AUTUMNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371358_a_372687]
-
că m-am înecat și că m-am trezit cum Cornel îmi făcea respirație bouche-à-bouche! După relatare rămăsesem confuză. Ce fusese vis? Întâlnirile de miercuri sau povestea de la Mall? Miraza își gonise chipul și mă lăsase mofluză, contemplându-mi reflecția învăluită în lașitate și tăcere. Norocul meu salvator fu interfonul. Sună profund și revoltat. Pesemne nu din prima clipă-l băgaseră urechile mele în seamă. -Deschide! A-nceput să plouă și n-am umbrelă! Apăsai Acces fără să verific și poza
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
m-au hrănit și zâmbetul zâmbetul acela infinit în care și tu tată te pierdeai iubind-o iubindu-ne ca un zeu al cuvântului dintâi scut micimii omenești apărându-ne tăcut cu sărutul tău în crucea tuturor tainelor care-ți învăluiau ființa tată... mi-e atât de dor încât acum îți aud glasul ți-l aud... Anne Marie Bejliu, 9 septembrie 2016 Referință Bibliografică: sărutul tău tată / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie
SĂRUTUL TĂU TATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371391_a_372720]
-
liniște, departe de lume și de evenimente. Am plecat cu mașina din Valea Doftanei, urmând șoseaua și admirând peisajul fantastic de final de vară. Mergeam încet și mai opream pe alocuri, pentru a putea să admirăm priveliștea de basm ce învăluia unele zone și anumite locuri ce păreau necălcate de piciorul omului. Râul sălta vesel în mici vălurele peste pietre și ne-am dus să ne răcorim picioarele și mâinile în apa limpede. Din locul acela am văzut o suprafață mai
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
mai întinsă, cu câțiva copaci uriași, care păreau a fi un fel de paznici printre stogurile de fân proaspăt, abia strâns după coasă, aruncată de la poalele pădurii și până aproape de râu. Pătrundea parfumul plantelor uscate natural până la noi și ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers și am alergat printre acele căpițe ce păreau de departe a fi niște babe cocoșate și proptite în câte un par în jurul căruia fânul se așezase vremelnic ca într-
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
am să pot să exist fără tine De înceta-vei să fii doar al meu, Când sufletul și-a făcut icoană din tine, Făcându-te stăpânul gândului și al trupului meu? Oare cum va fi de-ai să uiți începutul Învăluit în miresme de toamnă și flori, Oare cum va fi când veni-va-mi răspunsul, Te-am uitat, iubito, te-am pierdut prin culori! Oare care din noi doi va fi cel dintâi-ul Ce-o lepăda în goană iubirea
TU SAU EU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371423_a_372752]
-
transparență-n care mai întrezăresc printre spasme un rest din verdele speranței înghițit pe nemestecate și-mi înfloresc pe limbă mărăcini tot așteptând să cadă iarăși peste lume brocartul răcoros al nopții sub care luna-și răcorește rotunjimea de hangiță învăluindu-mă -n fuiorul de lumină sub care redevin cutezător descifrând în taina hărții peretelui scorojit de soare peste zi poarta tărâmului unde cernită-n văluri de păienjeniș așteaptă lira lui orfeu încă visând la veacul de înfrunzire-a pietrei. Referință
ÎNCĂ VISÂND de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371447_a_372776]
-
mai încape între țărmuri, sămânța se visează iar floare cu alte semințe, primăvara își desțelenește adâncurile cu zvonuri de muguri și pe cer apare steaua albastră luminând drumul dragostei spre adâncurile universului. Abia atunci simți adierea mătăsi cu care este învăluit corpul ei. Din ochii care te privesc licărind bucuria în șuvițe, vezi cum izvoarele curg purtând lacrima bucuriei pe pantele obrajilor ei înroșiți de smerenie. Fă palma căuș și prinde-i tâmpla în cuvinte de aleasă simțire și părul ei
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
recompensatorul artistului, cu televiziunea, (este realizatoare și moderatoare la televiziunea regională a Moldovei, cu sediul la Iași). „Crizantema de aur” a Bacăului (poate că astfel i se va spune de acum) a fost și este și azi copleșitor de vibrant învăluită de emoții, însăși mărturisind că faptul de a fi laureată la un festival-concurs de o așa aurorală factură și a fi integrată într-o pleiadă de protagoniști, de a cânta pe aceeași scenă și în același spectacol cu magistra Daniela
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
a risipit în lumini boreale Și-a prin să curgă înapoi. Mi-am modelat sufletul după mângâierile tale Și-atunci marea a prins țărmul să-și frământe, Izbindu-se în valuri inegale Și obligând sirenele să-i cânte. Mi-am învăluit trupul în șoaptele tale Iar vântul a pornit să mă caute-n înalt, Prin mozaicul norilor, împletit în rafale, Căutând să înțeleagă ce suntem unul pentru celălalt. Mi-am aprins visele cu gândurile tale Și e atât de ciudat cum
METAMORFOZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371467_a_372796]
-
România ! Femeia de lângă mine era atât de speriată încât nu mai scotea niciun cuvânt. Am oprit ,am deschis portiera și-am aruncat-o direct unde-i era locul.Pe trotuar ! - Cară-te ! Și-a dispărut în noaptea neagră care ma învăluise. Am făcut apoi calea întoarsă și am oprit direct la secție. După câteva apăsări pe sonerie,mi-a deschis un polițist solid,destul de enervat că cineva îi deranjează somnul, și-așa destul de chinuit, din post. - Ce s-a întâmplat? m-
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
mine, rupe punți verticale de umbre și lasă-mă să ascult vrăjitorii de seară citind în semne de ceară, descifrând sensuri abstracte din ecouri rotunde. Mirosi a ploaie de vară, a iubire dată în pârg și a mine. Mă voi învălui într-un vals albastru și mă voi pierde în tine că un cântec scris pe coapsă viorii. Tu răsfață-mă între două culori, pictează-mi enigme pe piele cu verde din grădinile de sus, șterge rutină de pe obrazul meu și
DEZLEGARE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371495_a_372824]
-
Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului CU CE PUTERE... Cu ce forță neânțeleasă tu continui să m-atragi Din trecutul care,-n mine, mai sădește amintiri, Cu ce fire nevăzute mult mă-nvălui și mă tragi Spre un univers ce-așteaptă ora-ntâilor zidiri? Punți stelare-mi pui sub mers și sub tălpile de Evă, Și-mi scoți - parc-ar fi un dans - sufletul din biosferă, Pui lumină-n el, și-apoi, mi
CU CE PUTERE... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371499_a_372828]
-
simte pasiunea și-o admiră am pângărit velinele cearceafuri în ritm de madrigaluri sau de ode am depășit situații incomode când vorbele-mi sunau a epitafuri s-a dăruit sfidându-mi nerozia de-a fi atras de propria zămislire o-nvăluiesc cu semne de iubire copila mea amantă - poezia *** Ciclul "Era sa fiu poet" Referință Bibliografică: incest / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
INCEST de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371543_a_372872]
-
Eu ce pot să spun, doar ispita Îmi dă lovituri cu copita, Biet inorog, mai ții minte Cum din vechime, nainte De rezbeluri, măceluri, Iubirea era pe creneluri? Cornul era semnul magic, Inima, cuibul nevralgic, Iarba, copacii și norii, Ne-nvăluiau șoptitorii, Totul era numai farmec, Buzele noastre amarnic Se îmbinau fără sațiu, Ca faunii, nimfele-n Latium, Zeii iubirii - centauri Astăzi iubesc prin emailuri. @ Ai toată viața înainte Ai toată viața înainte, centaure rănit, Găsește piatra filosofală, iubirea, Piticul roșu
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
la biserică” - astfel de lecturi sunt pilduitoare, îți pun ordine în amintiri și în viața spirituală. Și nu se poate ca, lecturându-le, să nu te simți aparținător al acestei mari familii de creștini, să nu simți vibrația Duhului Sfânt învăluindu-te și adumbrindu-ți sufletul și inima, până ce aceasta se pliază, se mulează direct pe cavitatea cuvintelor. O foarte frumoasă pildă lirică este în poezia „Cerul”: „Se plimba boierul mândru pe-o câmpie nesfârșită, / Când se întâlni pe-acolo cu-
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
i-a creat lumina, o minune dincolo de început. Valurile sorții au zguduit nava. Să ne amintim că chiar Petru a căzut în apă pentru că s-a lăsat pradă fricii și îndoielii. Poeziile din volumul Apa Morților reprezintă un portal autobiografic învăluit în profund lirism. Este calea omului spre Înviere. Este un câmp magistral de parabole și simboluri amirosind a Floare de Liră care împânzesc catedrala Cuvântului. Este drumul devenirii, a curățirii liturgice, de la om la persoană, “persona autentica y verdadera”, cum
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
tânără poeta care s-a remarcat încă de la primul volum de versuri că o voce distinctă în poezia tânără de azi. Autoarea așează după un desen iscusit, sintagme comune într-un nou context, dându-le valoare și strălucire pentru ca le învăluie în inefabil. Toate elementele naturii concura la rotunjirea ideii sau a imaginii ... Citește mai mult Alexandra MihalacheAnotimpurile sufletului Editură UniversitarăBucurești, 2014O mare de liniști interioare, un cer azurit; un râu de stele și unul de vise, un câmp de floare
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
tânără poeta care s-a remarcat încă de la primul volum de versuri că o voce distinctă în poezia tânără de azi. Autoarea așează după un desen iscusit, sintagme comune într-un nou context, dându-le valoare și strălucire pentru ca le învăluie în inefabil. Toate elementele naturii concura la rotunjirea ideii sau a imaginii ... X. CEZARINĂ ADAMESCU - O VOCE CONȘTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016. Virginia Vini Popescu „Între porți de univers
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
scenă nu împungi cerul cu bățul și opinca nu mai bate în poarta pământului. Nici pământul și nici cerul nu se mai trezesc la strigătul de „hălăișa!” Dar nici așa...acoperiți de pulberea uitării! Deși, ei au vrut să rămână învăluiți în mister. Poate că în acele zile magice oamenii se interesau de ei și vorbeau seara pe șanț. Chiar mi-aduc aminte că, odată, într-o seară pe șanț, mă amestecasem și eu într-un grup, în care se tăifăsuia
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]