2,408 matches
-
prin acumularea tuturor defectelor personajelor de până atunci. Trăsăturile dominante sunt caricaturale, ramolismentul și degradarea fiind evidente încă de la sosirea "cu birza ținti postii hodoronc-tronc, zdronca zdronca (...) si clopoței ...îmi țiuie urechile". Pentru a fi ales, el se folosește de șantajul unei scrisori de amor, găsită în pardesiul uitat de un musafir ce fusese la el acasă, "persoană însemnată ... becher", pe care-1 amenință că o publică dacă nu "s-aledze". Mai ticălos decât Cațavencu, Dandanache nu înapoiază scrisoarea, pentru ca "la un caz
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și suferă când nu a făcut răul sau dacă nu a reușit să-l facă. El este cel care pune obstacole În calea Împlinirii binelui. Căile sau mijloacele prin care se caută atingerea scopurilor acțiunii imorale este minciuna, calomnia, intriga, șantajul, Înșelătoria etc. Toate acestea au la originea lor sentimentul psihomoral negativ al urii. Toate acțiunile imorale, sau cea mai mare parte a lor, se desfășoară sub masca unei false atitudini de bunăvoință, pentru a obține Încrederea celuilalt sau a celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deci ea există în fiecare ființă umană. Partea cea mai mare a violenței zilnice cu care se confruntă oamenii, deși mai puțin spectaculoasă ca violența fizică, are mai ales efecte pe termen lung (abuz de putere, manipulare, violență verbală, amenințări, șantaj emoțional, hărțuire, neglijare). Cu alte cuvinte, violența este forța ce afectează sau încearcă să afecteze o persoană în integritatea ei sau părți ale unui sistem (corpul ori voința unei persoane). Această definiție scoate în evidență, pe de o parte, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă”) Bacovia o ispitește, o invocă retoric, pentru impresionarea celorlalți, o tranformă în mijloc de șantaj sentimental. în timp ce el s-a deprins cu moartea-n gînd, „iubita” și alții sînt înfricoșați de ea. Autorul Plumbului reprezintă un exemplu interesant de mitridatizare: după doze constante de „gînduri amare”, a devenit imun la ceea ce pe alții îi terorizează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o fază depresivă, constituită din stări de gelozie, din decepții și deziluzii, care mai pot fi totuși — spune Cleramboult — intersectate, din când în când, de speranță. Faza a treia, de ură profundă, determină revolta, care se exprimă prin amenințări, invective, șantaje, scrisori anonime insidioase, scandaluri, agresivitate; se pot dezvolta chiar idei de persecuție, generate de convingerea erotomanului că persoana adulată este, în realitate, o ființă mediocră, incapabilă să aprecieze meritele reale ale unui semen. Delirul mistic / religios. Acest delir poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
practică "burgheză", aceasta a ajuns să fie recunoscută peste tot ca protecția supremă a alegătorilor și candidaților. Alte cerințe "negative" privesc reprimarea fraudei. Registrele permanente urmăresc să elimine de exemplu impostura și dubla votare. Alte forme precum mita, amenințările sau șantajul sunt mai dificil de eradicat, parțial pentru că unele dintre aceste practici nu sunt ușor de definit cu precizie: de exemplu, zvonul unor amenințări îi poate face pe alegători să voteze într-un anumit fel. În special în zonele rurale, cetățenii
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intervenție a armatei Posibilitatea intervenției militarilor în politică depinde astfel de un număr de factori societali. În practică, aceasta înseamnă că intervenția ia anumite forme care o fac mai mult sau mai puțin severă. După Finer, aceste forme sunt influența, șantajul, înlăturarea și substituirea (Finer, 1962: 86-7). Influența La cel mai de jos nivel, rolul forțelor armate nu este foarte diferit de cel al unui grup de interese. Influența este folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
interese. Influența este folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească resursele sau să schimbe politicile făcând presiuni asupra politicienilor. Nu există nicio intenție de a modifica relația dintre "jucători", ca să nu mai vorbim de poziția acestora. Șantajul Acțiunile de șantaj urmăresc să obțină mai mult: de exemplu, să modifice politica pe un front mai general, în special în afacerile externe sau în privința unității naționale. Acest mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească resursele sau să schimbe politicile făcând presiuni asupra politicienilor. Nu există nicio intenție de a modifica relația dintre "jucători", ca să nu mai vorbim de poziția acestora. Șantajul Acțiunile de șantaj urmăresc să obțină mai mult: de exemplu, să modifice politica pe un front mai general, în special în afacerile externe sau în privința unității naționale. Acest mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin care să li
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin care să li se arate autorităților civile că nu pot menține linia pe care au pornit deoarece nu au posibilitatea de a o implementa. O operațiune tipică de șantaj a fost aceea a unor ofițeri britanici înainte de Primul Război Mondial, care au dat de înțeles că se opun politicii referitoare la Irlanda propuse de guvernul liberal, prin amenințarea cu demisia. Înlăturarea Dacă șantajul nu reușește, pasul următor pe care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o implementa. O operațiune tipică de șantaj a fost aceea a unor ofițeri britanici înainte de Primul Război Mondial, care au dat de înțeles că se opun politicii referitoare la Irlanda propuse de guvernul liberal, prin amenințarea cu demisia. Înlăturarea Dacă șantajul nu reușește, pasul următor pe care îl pot face forțele armate este înlăturarea guvernului existent și înlocuirea lui cu unul care să fie mai docil în ce privește țelurile lor. Gradul de severitate al înlăturării poate varia. La una din extreme, poate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7. Forțele militare folosesc influența și poate și șantajul, însă presiunea exercitată are loc prin intermediul acestor grupuri comunitare. Totuși, treptat, pe măsură ce societățile tradiționale se schimbă, forțele armate încep să dobândească un sens al identității corporative: ele devin, așa cum am remarcat în capitolul 7, un grup instituțional. În același timp
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care diferă de cele ale forțelor armate. Intervenția militarilor poate lua forma presiunii, șantajului, înlăturării sau substituirii. În ultimul caz se instalează un regim militar. Cu cât se obțin mai multe condiții care facilitează intervenția armatei, cu atât mai sever este nivelul intervenției. Regimurile militare au fost numeroase în anii '60 '70, parțial datorită
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Literatura și ziaristica sînt forțele educative cele mai importante", stabilește, ca principiu, al doisprezecelea Protocol. Trebuie deci ca, grație puterii lor financiare, oamenii sectei să pună mîna încetul cu încetul pe întreaga presă. Trebuie apoi ca prin spionaj și prin șantaj, prin acțiuni energice și înfricoșătoare, ei să dispună de o docilitate absolută în redacții. Aparent, nimic nu va afecta diversitatea titlurilor și pluralitatea tendințelor. Nefiind vizibilă, manipularea spiritelor va fi cu atît mai eficace: "Toate ziarele editate de noi, precizează
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în scenă o mișcare de masă intens mediatizată, cu "teroriști" și catacombe, clădiri incendiate și destui morți, spre a legitima noua putere. Alegerile de la 20 mai 1990 n-au făcut decât să consacre o situație impusă între timp prin diversiune, șantaj, minciună, violență. Mineriadele sunt expresia cea mai elocventă a noului regim, în care continuitatea prevala încă asupra rațiunii înnoitoare. Discursul cel mai radical l-a produs Timișoara, atât în decembrie 89, cât și în lunile următoare. Proclamația lansată acolo, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întreabă ce vrei să spui, răspunde simplu: „Era o glumă”. Chiar dacă nu va lăsa să se vadă, șeful nu va rata mesajul. După cîteva situații de acest fel, vei descoperi că nu mai apelează atît de des la tehnicile de șantaj, în ceea ce te privește. 3. Nesuferitul și Răzbunătorul Un vicepreședinte de la una din agențiile de publicitate la care am lucrat avea o fire cu adevărat nesuferită. într-o zi, un director de design proaspăt angajat a parcat în locul despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ori un mister, chiar cu dosarul în față. Ne întrebăm cum se putea ca un om, care, la un moment dat, își acuza apropiații că erau colaboratori și că își trădau colegii, să ajungă să ofere informații prețioase Securității. Poate șantaj, poate trezirea conștiinței de bun român - în unele cazuri este greu de spus. Adresă: „[...] Compartimentul nostru din IJ Timiș al M.I. nu deține date din care să rezulte că A.V. acordă sprijin unor elemente care au desfășurat activitate legionară
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mai bine zis, nu o conferință. N-a putut nici protopopul să-i astâmpere decât cu ajutorul câtorva preoți care au documentat hotărât poziția cea adevărată și care trebuie s-o aibă fiecare preot la datorie.” Deși a fost recrutat prin șantaj, a furnizat note informative. În momentul în care a fost abandonat, era de așteptat să fie mulțumit că a scăpat de povara colaborării, dar nu a fost așa. În ciuda vârstei înaintate, a acceptat reactivarea de bunăvoie, la vârsta de 70
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
ci în spațiul privat. Subiectul piesei urmărește momente de mare tensiune din existența publică a eroilor, antrenați în vârtejul unor situații comice, declanșate de o întâmplare neînsemnată: pierderea unei scrisori de dragoste, pe care Cațavencu o transformă în instrument de șantaj politic. Formula dramatică se bazează pe tehnici tradiționale (succesiune cronologică, tehnica „bulgărelui de zăpadă“ etc.) și pe structuri dramatice moderne, pre cum simetria situației scenice (repetarea „istoriei“ scrisorii pierdute), sau o situațiein trigă ce sa consumat „înainte de ridicarea cortinei“, fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Caragiale instituie în teatrul românesc un stil dramatic ce prefigurează farsa tragică și comedia timpurilor moderne. Valorificând superlativ toate formele comicului, dramaturgul pune în scenă „povestea“ scrisorii de dragoste, care devine simbol al moravurilor vremii: corupția și traficul de influență, șantajul și arivismul politic, compromisul și imoralitatea vieții private, incul tura și depersonalizarea individului întro „lumelume“ în care până și sentimentele (iubirea, onoarea, prietenia etc.) ajung „obiect“ de șantaj și de negociere. Caragiale sancționează astfel printrun uriaș hohot de râs „comedia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dragoste, care devine simbol al moravurilor vremii: corupția și traficul de influență, șantajul și arivismul politic, compromisul și imoralitatea vieții private, incul tura și depersonalizarea individului întro „lumelume“ în care până și sentimentele (iubirea, onoarea, prietenia etc.) ajung „obiect“ de șantaj și de negociere. Caragiale sancționează astfel printrun uriaș hohot de râs „comedia umană“ și farsa existenței ei întrun „univers închis, în care contrariile sunt echivalente, iar alegerea nui cu putință“ (B. Elvin). Drama: Jocul ielelor de Camil Petrescu SUBIECTUL al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre cei doi actanți se instituie chiar din prima scenă (actul I), când Tipătescu citește articolul în care este numit „vampir“ de către Cațavencu. Conflictul de interese, derizoriu (specific comediei) se amplifică în momentul în care Trahanache îi dezvăluie lui Tipătescu șantajul pe care îl exercită Cațavencu, având ca armă o scrisoare de amor primită de Zoe, soția sa, de la prietenul Fănică (scena IV): TIPĂTESCU (turbat): Îl împușc! Îi dau foc! Trebuie să mil aducă aici numaidecât, viu ori mort, cu scrisoarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rezultate ale anchetei realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar definirea victimizărilor de către elevi și frecvența violențelor suferite. Categoriile reținute de elevi și validate de această cercetare sunt în număr de opt: lipsa de respect, deteriorarea bunurilor, furturile, șantajul, rasismul, loviturile, extorcarea și hărțuirea sau agresiunile sexuale. Aceste categorii trăite depășesc, fără îndoială, ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ecuador (Banca Mondială, 2000) arată că 22% dintre adolescente au fost victime ale abuzurilor sexuale în incinta școlii. În Burkina Faso, studiul lui Lompo (Lomopo, 2005) arată că aproape o treime din populația școlară (elevi și dascăli deopotrivă) recunoaște că practica șantajului sexual al profesorilor asupra fetelor este o realitate. Lupta împotriva "Mediilor transmise sexual" începe să se manifeste, dar se lovește, potrivit studiului lui Lompo și celui realizat de Human Rights Watch, de certitudinea că victima este vinovată, prin provocare senzuală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]