3,690 matches
-
slovenilor, cunoscut mai tarziu sub denumirea de Regatul Iugoslav. În timpul celui de Al II-lea Război Mondial, Șerbia a fost un stat marionetă a Germaniei Hitleriste. Teritoriul său includea Șerbia Centrală de azi și partea vestică a Banatului. În 1945 Șerbia a devenit parte a unei federații, cea de-a doua Iugoslavie, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, condusă de Iosip Broz Tito până la moartea acestuia în 1980. De la căderea celei de-a doua Iugoslavii, în 1992 și până în 2003, Șerbia a format
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
În 1945 Șerbia a devenit parte a unei federații, cea de-a doua Iugoslavie, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, condusă de Iosip Broz Tito până la moartea acestuia în 1980. De la căderea celei de-a doua Iugoslavii, în 1992 și până în 2003, Șerbia a format, împreună cu Muntenegru, Republica Federală Iugoslavia. În ciuda războiului civil din țările vecine, Croația și Bosnia-Herțegovina, în Șerbia a fost pace până în 1998, deși o parte din instituțiile și conducerea țării au susținut pe sârbii bosniaci și pe cei din
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
condusă de Iosip Broz Tito până la moartea acestuia în 1980. De la căderea celei de-a doua Iugoslavii, în 1992 și până în 2003, Șerbia a format, împreună cu Muntenegru, Republica Federală Iugoslavia. În ciuda războiului civil din țările vecine, Croația și Bosnia-Herțegovina, în Șerbia a fost pace până în 1998, deși o parte din instituțiile și conducerea țării au susținut pe sârbii bosniaci și pe cei din Croația în aceste conflicte, înarmându-i și dirijându-le trupele. Între 1998 și 1999, ciocnirile din Kosovo dintre
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
fost oprite când președintele iugoslav Slobodan Milošević a acceptat să retragă forțele de securitate, inclusiv armata și poliția, din Kosovo. Acestea au fost înlocuite cu o forță internațională, iar Kosovo a rămas, formal, în cadrul Federației Iugoslave. Între anii 2003 - 2006, Șerbia a fost parte a Uniunii Statale Șerbia și Muntenegru. În data de 21 mai, 2006, Muntenegru a hotărât, în urma unui referendum, ieșirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost în favoarea independenței. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independența
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
a acceptat să retragă forțele de securitate, inclusiv armata și poliția, din Kosovo. Acestea au fost înlocuite cu o forță internațională, iar Kosovo a rămas, formal, în cadrul Federației Iugoslave. Între anii 2003 - 2006, Șerbia a fost parte a Uniunii Statale Șerbia și Muntenegru. În data de 21 mai, 2006, Muntenegru a hotărât, în urma unui referendum, ieșirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost în favoarea independenței. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independența țării, iar pe 5 iunie, Adunarea Națională
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Muntenegru. În data de 21 mai, 2006, Muntenegru a hotărât, în urma unui referendum, ieșirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost în favoarea independenței. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independența țării, iar pe 5 iunie, Adunarea Națională a Șerbiei a declarat Șerbia succesoare în drepturi a Uniunii Statale. La alegerile prezidențiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca președinte Boris Tadić (instalat în funcție în 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale, soldate (3
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
de 21 mai, 2006, Muntenegru a hotărât, în urma unui referendum, ieșirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost în favoarea independenței. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independența țării, iar pe 5 iunie, Adunarea Națională a Șerbiei a declarat Șerbia succesoare în drepturi a Uniunii Statale. La alegerile prezidențiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca președinte Boris Tadić (instalat în funcție în 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale, soldate (3 februarie) cu realegerea
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
a Uniunii Statale. La alegerile prezidențiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca președinte Boris Tadić (instalat în funcție în 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale, soldate (3 februarie) cu realegerea lui Boris Tadić. Șerbia este situată în cuprinsul a două regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest și partea de sud a Câmpiei Panoniei. Are granițe comune cu Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, România și Ungaria. Fără a avea ieșire directă la mare
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
este situată în cuprinsul a două regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest și partea de sud a Câmpiei Panoniei. Are granițe comune cu Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, România și Ungaria. Fără a avea ieșire directă la mare, Șerbia are acces prin intermediul Dunării la Marea Neagră și Europa Centrală. Climă este continentală în nordul țării, cu ierni reci și veri umede și calde, iar în partea sudică are influențe mediteraneene, cu veri secetoase. Precipitațiile, în medie, sunt cuprinse între 560-1900
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
are influențe mediteraneene, cu veri secetoase. Precipitațiile, în medie, sunt cuprinse între 560-1900 mm anual, fiind aproximativ aceleași pe întreg teritoriul. Cu un relief variat, câmpii fertile în partea de nord, Voivodina, dealuri și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
mm anual, fiind aproximativ aceleași pe întreg teritoriul. Cu un relief variat, câmpii fertile în partea de nord, Voivodina, dealuri și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Voivodina, dealuri și munți în partea de sud-est, teritoriul Șerbiei este străbătut de Dunăre și de răul Morava, afluent al fluviului. Relieful Șerbiei este predominant muntos în sud (aparținând Alpilor Dinarici, altitudine maximă 2656m în vf. Daravica) și est(Munții Șerbiei, cu Defileul Dunării), colinar și de câmpie(Câmpia Moravei), în partea centrală, și numai de câmpie(Câmpia Dunării), în nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
nord. Din loc în loc, apar coline cu altitudini mari, cum ar fi Fruska Gora(539 m). În Câmpia Moravei(partea centrală), câmpie drenata de Morava, altitudinea maximă este de 250 m. Hidrografia: Cele mai importante râuri sunt Dunărea(pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
pătrunde în Șerbia în dreptul localității Palanka, străbate statul de la NV la SE, trece prin orașele Novi Sad, Zemun, Belgrad, Smederevo și iese aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2 provincii autonome: Kosovo și Metohija, aflată în partea de sud a țării, actualmente aflată
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
aproape de localitatea Ram) Tisa(afluent de stânga al Dunării), Drava, Sava și Morava(afluenți de dreapta ai Dunării). Șerbia este divizată în 29 de județe, 5 dintre ele în Kosovo, și orașul Belgrad. Județele au în componență 108 diviziuni administrative. Șerbia cuprinde, de asemenea, 2 provincii autonome: Kosovo și Metohija, aflată în partea de sud a țării, actualmente aflată în administrarea Națiunilor Unite, si Voivodina în partea de nord. Orașele importante cu peste 100.000 de locuitori potrivit recensământului din anul
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
si Voivodina în partea de nord. Orașele importante cu peste 100.000 de locuitori potrivit recensământului din anul 2002: Pe data de 4 februarie 2003 Parlamentul Republicii Federale Iugoslavia a consimțit o mai largă autonomie a celor două entități componente, Șerbia și Muntenegru, în cadrul unui federații, cea a Șerbiei și Muntenegrului. După căderea lui Slobodan Milošević, pe 5 octombrie 2000, republica a fost guvernată de către Opoziția Democrată din Șerbia. Gradual, tensiunile s-au acumulat în cadrul coaliției, sfârșind prin părăsirea acesteia de către
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
cu peste 100.000 de locuitori potrivit recensământului din anul 2002: Pe data de 4 februarie 2003 Parlamentul Republicii Federale Iugoslavia a consimțit o mai largă autonomie a celor două entități componente, Șerbia și Muntenegru, în cadrul unui federații, cea a Șerbiei și Muntenegrului. După căderea lui Slobodan Milošević, pe 5 octombrie 2000, republica a fost guvernată de către Opoziția Democrată din Șerbia. Gradual, tensiunile s-au acumulat în cadrul coaliției, sfârșind prin părăsirea acesteia de către Partidul Democrat din Șerbia (DSS), Partidul Democrat (DS
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Iugoslavia a consimțit o mai largă autonomie a celor două entități componente, Șerbia și Muntenegru, în cadrul unui federații, cea a Șerbiei și Muntenegrului. După căderea lui Slobodan Milošević, pe 5 octombrie 2000, republica a fost guvernată de către Opoziția Democrată din Șerbia. Gradual, tensiunile s-au acumulat în cadrul coaliției, sfârșind prin părăsirea acesteia de către Partidul Democrat din Șerbia (DSS), Partidul Democrat (DS) rămânând singur la guvernare. În anul 2004, DSS a câștigat alegerile parlamentare și a format noul guvern al Șerbiei, împreună cu
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
unui federații, cea a Șerbiei și Muntenegrului. După căderea lui Slobodan Milošević, pe 5 octombrie 2000, republica a fost guvernată de către Opoziția Democrată din Șerbia. Gradual, tensiunile s-au acumulat în cadrul coaliției, sfârșind prin părăsirea acesteia de către Partidul Democrat din Șerbia (DSS), Partidul Democrat (DS) rămânând singur la guvernare. În anul 2004, DSS a câștigat alegerile parlamentare și a format noul guvern al Șerbiei, împreună cu G17 Plus și coaliția SPO-NS. Guvernul are de asemenea sprijinul Partidul Socialist al Șerbiei (SPS). Primul-ministru
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
din Șerbia. Gradual, tensiunile s-au acumulat în cadrul coaliției, sfârșind prin părăsirea acesteia de către Partidul Democrat din Șerbia (DSS), Partidul Democrat (DS) rămânând singur la guvernare. În anul 2004, DSS a câștigat alegerile parlamentare și a format noul guvern al Șerbiei, împreună cu G17 Plus și coaliția SPO-NS. Guvernul are de asemenea sprijinul Partidul Socialist al Șerbiei (SPS). Primul-ministru sârb este Ivica Dačić. Președintele Șerbiei a fost Boris Tadić, liderul partidului DS, ales cu 53% de voturi în turul al doilea al
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Democrat din Șerbia (DSS), Partidul Democrat (DS) rămânând singur la guvernare. În anul 2004, DSS a câștigat alegerile parlamentare și a format noul guvern al Șerbiei, împreună cu G17 Plus și coaliția SPO-NS. Guvernul are de asemenea sprijinul Partidul Socialist al Șerbiei (SPS). Primul-ministru sârb este Ivica Dačić. Președintele Șerbiei a fost Boris Tadić, liderul partidului DS, ales cu 53% de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ținute pe 27 iunie 2004. În urma alegerilor din mai 2012, noul președinte ales
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
singur la guvernare. În anul 2004, DSS a câștigat alegerile parlamentare și a format noul guvern al Șerbiei, împreună cu G17 Plus și coaliția SPO-NS. Guvernul are de asemenea sprijinul Partidul Socialist al Șerbiei (SPS). Primul-ministru sârb este Ivica Dačić. Președintele Șerbiei a fost Boris Tadić, liderul partidului DS, ales cu 53% de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ținute pe 27 iunie 2004. În urma alegerilor din mai 2012, noul președinte ales al Șerbiei este Tomislav Nikolić, care l-a
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Primul-ministru sârb este Ivica Dačić. Președintele Șerbiei a fost Boris Tadić, liderul partidului DS, ales cu 53% de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ținute pe 27 iunie 2004. În urma alegerilor din mai 2012, noul președinte ales al Șerbiei este Tomislav Nikolić, care l-a înfrânt pe contracandidatul său, Boris Tadić. Boris Tadić a făcut tot posibilul pentru a rămâne la putere. Și-a dat demisia din funcția de președinte, pentru a se putea organiza alegeri anticipate, alegeri la
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
putere. Și-a dat demisia din funcția de președinte, pentru a se putea organiza alegeri anticipate, alegeri la care a candidat și el. Tomislav Nikolić a câștigat mult prin politică să de departizare a țării, astfel, după ce a devenit președintele Șerbiei, s-a autosuspendat din partid, acesta nefiind la ora actuală membru al niciunui partid politic. Partide politice: Partidul Democrat, Partidul Democrat din Șerbia, Partidul Socialist etc. În ciuda faptului că economia Șerbiei s-a confruntat în ultimele decenii ale secolului XX
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Tomislav Nikolić a câștigat mult prin politică să de departizare a țării, astfel, după ce a devenit președintele Șerbiei, s-a autosuspendat din partid, acesta nefiind la ora actuală membru al niciunui partid politic. Partide politice: Partidul Democrat, Partidul Democrat din Șerbia, Partidul Socialist etc. În ciuda faptului că economia Șerbiei s-a confruntat în ultimele decenii ale secolului XX cu sancțiuni economice, cu dezintegrarea Iugoslaviei, cu războaie interetnice,a șomajului ridicat, cu agresiunea NATO, ce a afectat puternic infrastructură statului, economia Șerbiei
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]