3,279 matches
-
aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de cazuri, reducerea solului devine și mai avansată, ca și inhibiția indusă grâului. Se vede că șesul are frumusețile lui, deloc Întâmplătoare. Și care ne Îndeamnă să le conservăm, căci nu Întotdeauna cunoaștem secretele ce se ascund În spatele frumosului, secrete care, respectate, ne oferă și nouă oarecari foloase, respectiv nerespectarea, necazuri În plus. Și, În sfârșit, Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ei cu mediul În care guvernează entropia, cu acțiunea ei distructivă, este totuși o necesitate pentru evoluția lumii. Concret, noi, aceia mulți care nu trăim nici la munte, nici la mare, adică În medii negentropice prin ele Însele, ci la șes, Într’un mediu entropic, cum putem beneficia de puțină negentropie, menită a compensa risipa ei din viața cotidiană? Fie și pentru acele câteva zile care, din punctul de vedere al naturii, ar trebui să fie mai multe, adică atâtea cât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și mai mult învățămîntul supraprimar de primele trei clase secundare. În 1942 s-a revenit la o programă apropiată de cea din 1938, cunoștințele fiind grupate pe probleme de viață, după specificul regiunii în care se afla școala (munte, deal, șes). La clasele V-VII s-au înlocuit manualele cu broșuri de popularizare a științei. Aceste schimbări, ca și condițiile materiale grele provocate de război, au dus la o și mai redusă frecventare a claselor supraprimare. Școlile profesionale pentru calificarea muncitorilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
consecință, conținutul învățămîntului va fi constituit pe unități de viață, corespunzătoare unităților de viață din mediul în care se află școala. În principal, se va studia natura în cele patru anotimpuri și specificul muncii oamenilor din regiunea respectivă (munte, deal, șes, baltă) din fiecare anotimp. La sfîrșit de trimestru, timp de două săptămîni, urma să se pună accentul pe sinteze, realizate tot pe unități de viață din care trebuiau să rezulte, "în mod firesc", generalizările. În gruparea cunoștințelor, se avea în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ținuturile otomane. Statutul țăranului bulgar era net superior celui al contemporanului său de peste Dunăre din Principate. Țăranii liberi și păstorii locuiau în mare parte în zonele de deal și de munte; domeniile din cadrul sistemului chiftlîkurilor se aflau în ținuturile de șes. Toți țăranii plăteau taxe și prestau corvezi în beneficiul statului; clasa supusă ceda o parte a produselor ei și efectua munci gratuite pentru dreptul de folosire a loturilor ei de pămînt. Și aici, obiectivul major al fiecărui țăran era asigurarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra țării. În majoritatea zonelor, marile domenii trecuseră deja în proprietatea deplină a proprietarilor funciari individuali. Statul otoman deținea și el uriașe suprafețe de pămînt. Sistemul moșiilor întinse cu proprietari musulmani avea să rămînă dominant, în special în regiunile de șes din centrul țării. În munți era încă în vigoare sistemul tribal. Datorită acestei situații, chestiunea unei reforme agrare sau a drepturilor țăranilor nu va deveni o problemă majoră pînă după primul război mondial. Situația din mediul rural era proastă. Existau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dormi cu toții ca niște copii cuminți ce eram. A doua zi, se pare că Nana-Ciza a părăsit cabana cu pro misiunea de a ne revedea la București. În ziua în care la rândul nostru urma să coborâm de la munte la șes, sculându-mă mai devreme și întristat, pesemne, de apropiatul sfârșit al vacanței, am scris următoarele rânduri, care echivalau cu o viziune: „Zorile, acele bătrâne curioase cu păr cenușiu, ce par a privi din altă lume, zori posomorâte, neîncrezătoare în lumina
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
se azvârle de la ferestrele sale. Iar între ele, la mijloc, câmpul se târa până spre ultimul drum asfaltat. Deasupra - cerul gol. Era gri-portocaliu de la fumul din fabrici. Fereastra era mai sus decât cerul, pentru o pereche de ochi sosită de la șes lucrurile păreau anapoda. Priveam la cer cum ai privi într-o băltoacă. și fiindcă apartamentul traversa cerul la jumătatea lui, cerul se proptea drept în geamul meu, iar când mâncam mi se prăvălea în farfurie. Poate că aceste imagini nici
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Aș minți argumentând patetic că m-a răzbit oboseala, la care are drept constituțional orice explorator. Eu nu obișnuiesc a dezinforma, așa cum mă feresc și de a informa. Mă psihanalizez zăcând în hamac și constat că nori lungi trec pe șesuri. Mulțumită lor, înțeleg că starea în care mă aflu e o stare de reculegere, specifică comemorărilor. O comemorare te poate ajunge din urmă mai repede decât o bucurie, o reculegere te poate răzbi ca orice oboseală. În urmă cu un
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
salutată de reprezentanții tuturor categoriilor sociale din țara noastră. Alături de aceștia, ne exprimăm deplina adeziune la cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu: « Nu vom admite etc.».“ (Viața românească, iulie 1971) „[...] Toată suflarea acestor meleaguri carpatice Marea de inimi pulsând de la munți, peste șes, către mare Ritmuri de mari împliniri epopeice Vin să întâmpine ziua aceea care cuprinde un nume Când sub albe ondulări semințele dorm germinând pe ogoare Visând rod fabulos în valuri de aur spre zări să se încline Atunci, în ziua
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne duce că, așa cum fiecare fiu al poporului este ca o frunză vie în codrul cel des, în al cărui miez, cum a spus Lucian Blaga, își săvârșește misterele pasărea măiastră, tot astfel toate ramurile înfrățite ale pădurilor noastre, din șes, din deal și de la munte, fac o imensă și inexpugnabilă boltă de frunze, întru slăvirea apărătorului lor din zilele noastre!“ („Recunoștință și meditație“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 93) CIOPRAGA Constantin „Scriitorul, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
strălucit poem închinat celor peste douăzeci de milioane de cetățeni ai României cărora partidul le dedică, zi de zi, cu abnegație, întreaga, devotata și neobosita sa activitate.“ (Cronica, 1 octombrie 1976) ILEA Ion Th. „Tresaltă-n joc de viață munții, șesul, câmpia și-ntreg pământul darnic roditor cu anotimpuri împreună. Se luminează viu căi minunate de viitor. Cât vor fi pe cer stele, soare și lună va triumfa-n mers comunismu-n România.“ („Prolegomene pentru 9 martie“, Orizont, 28 februarie 1975) IOANA
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o bună situație materială, e drept că foarte rare, dar existau asemenea oameni, atunci în 1722 în Cuciulata, în Comăna de Sus, în Poiana Mărului, în Voila. Ba dintre acești zileri unul e numit Judele (primarul) comunei. Multe sate dela șes, de pe malul Oltului dispuneau de păduri și pășuni bogate la munte, pe care le utilizau, mânându-și acolo vitele și oile pe potecile ce treceau prin satele de sub poalele munților. Adeseori iobagii din acestea din urmă opreau turmele și ciurdelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mi-am putut da seama, nici o schimbare importantă; vestibulul și hallul principal, la fel. La fel și camera în care am fost primit și în care am recunoscut numaidecât vechiul meu dormitor, cu ferestrele mari ce dădeau spre grădină și șesul Bahluiului. Numai lucrurile care formează decorul intim al vieții celor ce locuiesc acum încăperile acestea diferă de cele de altădată. Dar pentru ochiul meu, detaliile acestea n-au decât o importanță secundară. Și ce liniște, peste tot! Ce liniște profundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
am găsi și oriunde ne-am îndrepta privirea, trebuie să întâlnim lucruri și perspective încântătoare, uneori neașteptate, întotdeauna nouă. Astfel, de pe platoul Copoului, dincolo de Grădină și de Alee, înspre dealurile Miroslavei și Galatei și înspre Repedea, orașul risipit în vale, șesul Bahluiului sprijinit de colinele verzi, siluetele fine ale vechilor citadele și mănăstiri, astăzi închisori și spitale, Galata, Cetățuia, Frumoasa, formează un spectacol de o întindere, de o varietate, de o armonie fără egal. Mai ales dimineața, când aburii ușori ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în apropierea stației, mișcarea din partea de jos a orașului, erau pentru mine lucruri noui și nespus de interesante. Reflectând seninul de sus, Bahluiul îmi apărea, la rândul său, ca o panglică albastră, pierdută sau uitată acolo pe verdele covor al șesului, de către demiurgul căruia i se datorește delicata construcție a peisagiului. Când am văzut însă de aproape apa lui tulbure și murdară, curgând încet printre malurile mocirloase, am simțit nu numai un fel de repulziune, dar o adevărată indignare, amestecată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în bună parte răul acesta. Neputând proceda la lucrări mari de artă, administrația locală n-a avut însă curajul de a împiedeca așezările neregulate ale sărăcimei, care continuă și acum de a-și îngrădi, fără nici un drept, mici porțiuni din șesul municipiului și de a-și construi, în ținuturile aceste, inundabile, locuințe ca în timpurile de care ne povestește Herodot. Dar aspectul șesului inundat era impresionant. Gândindu-mă la el, îmi amintesc celebrul vers al poetului de la Junimea, colonel Șerbănescu, dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
așezările neregulate ale sărăcimei, care continuă și acum de a-și îngrădi, fără nici un drept, mici porțiuni din șesul municipiului și de a-și construi, în ținuturile aceste, inundabile, locuințe ca în timpurile de care ne povestește Herodot. Dar aspectul șesului inundat era impresionant. Gândindu-mă la el, îmi amintesc celebrul vers al poetului de la Junimea, colonel Șerbănescu, dintr-o poezie în care, cu mijloace de o naivitate dezolantă, descrie o furtună: "E grozav, dar e frumos!". Uitând aproape suferințele nenorociților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în ruină, căreia i se spunea Galata-de-Jos. Iar puțin mai târziu, alături de ea, se înălțară curțile domnești, înconjurate de grădini superbe și de lacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Nicoriță, din secolul al XVII-a, atribuită inițiativei Hatmanului Nicoară. În "Albumul României", din care a fost reprodusă, ea e arătată ca zidită de Logofătul Tăutu, ceea ce nu poate fi adevărat. Pag. 258. Biserica lipovenească, așezată în marginea orașului, pe șesul Bahluiului (mahalaua lipovenească), a fost zidită între anii 1872-1882, pe locul unde fusese o altă biserică, distrusă de un incendiu. În peisajul care-o încadrează, ea produce, ori de unde e văzută, o foarte frumoasă impresie. (Foto-Regal) Pag. 260. Trecând prin fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
primul guvernator austriac al Bucovinei, generalul austriac Enzenberg -, nici pe unul Îndeplinind munca țărănească” <endnote id="(193)"/>. După 1775 (sub Împăratul Iosif al II-lea), În Maramureș și În Bucovina administrația habsburgică a dat - În mod excepțional - pământ evreilor, la șes și la munte, obligându-i să-l lucreze. Acest fapt a dus la practicarea de către evrei a unor activități considerate complet atipice pentru ei. Ceea ce fusese până atunci interzis devenise cumva obliga toriu. În 1783, la Cernăuți, Iosif al II
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
4%) se ocupau cu lucrarea pământului <endnote id="(616)"/>. Urmașii lor au continuat să practice agricultura În zonă până târziu, În epoca interbelică : „L-am văzut [pe evreul din Maramureș] - scria publicistul F. Brunea-Fox În 1928 - În ipostaza omului de la șes, trăgând la plug, cu pulpana caftanului prinsă În brâu, cântând nițel fonf un psalm sau o melopee de ghetto” <endnote id=" (791, p. 69)"/>. Se pare că astfel de activități agricole nu fuseseră complet străine evreilor nici Înainte de epoca josefiniană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la planul său de a merge ca misionar în China, unde plănuise la început să ajungă, dar pentru că acolo era război, s-a hotărât să meargă în Africa. Dr. Moffat îi spunea lui Livingstone: “Ar fi bine să mergi în șesurile din Africa, unde am văzut de multe ori ridicându-se fumul a mii de sate, așezări umane în care n-a pătruns nici un misionar.” Și astfel, acesta renunță la gândul să meargă în China ca misionar și ascultă sfatul lui
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe patul de spital din Pungești. Au venit părinții de la Galați și l-au înmormântat în cimitirul din Pungești, pe timpul acela neavînd mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]