2,369 matches
-
bazează acestă "ființă gigantică" în România? Ca și Eminescu, Iorga susține că baza acesteia o constituie țărănimea. Țăranul este produsul autentic al acestui proces organic ("țăranul sfînt", cum îi spune el uneori). Iorga este totuși paternalist (realist) în esență față de țărănime: propunînd un guvern puternic care să-l trateze pe țăran bine și corect, și-a dorit întotdeauna să-l îndrume pe acesta din urmă. Acest român autentic (țăranul) este izvorul limbii și tradiției românești, reazemul naționalismului cultural al lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca legătură cu tradiția poporului român. Limba română este expresia cea mai pregnantă a naționalismului, iar țăranul este depozitarul acesteia. Literatura română este foarte importantă pentru naționalismul cultural al lui Iorga. Cultura română este originală și latină. Fiind însăși expresia țărănimii, literatura este sufletul poporului. Ca și Eminescu, Iorga credea că această literatură este cea care justifică existența poporului român și trebuie deci să fie protejată. Literatura trebuie să devină expresia lui. Iorga spera că literatura aceasta va stabili un mod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
demonstrează ultimele cercetări) s-au descotorosit de el în 1969; deoarece, după evenimentele din mai 1968, voia să facă o naționalizare rapidă ca să-i ofere muncitorului francez un rol real în conducerea industriei 32. Iorga și Eminescu au susținut cauza țărănimii, opunîndu-se marxismului. Iorga va juca în 1917 un rol hotărîtor în proclamarea reformei agrare și a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (în special cele din domeniile artei și literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care lupta pentru bunăstarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd "Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de soarta ei. Sămănătorismul susținea că națiunea constituie societatea naturală. Așa cum scria Iorga: "... Nu există în lume o entitate mai naturală decît națiunea"80. Literatura trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tribuna" (publicație literară a românilor transilvăneni) și-a încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de soarta ei. Sămănătorismul susținea că națiunea constituie societatea naturală. Așa cum scria Iorga: "... Nu există în lume o entitate mai naturală decît națiunea"80. Literatura trebuie să-l înalțe pe cititor. După părerea lui Iorga, literatura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
idei conservatoare, dar era în esență naționalist; păstra totuși legături strînse cu conservatorii, iar în februarie 1906 s-a adresat Congresului Partidului Conservator ținut la București. Le-a cerut boierilor și conducătorilor partidului să refacă legăturile cu temelia lor tradițională, țărănimea, și să o călăuzească. Deoarece numai printr-o astfel de colaborare putea România să-și rezolve problemele. Nici o improvizație liberală, nici orășenii nu puteau înlocui o asemenea simbioză 146. Dar viitorul lui Iorga în Partidul Conservator era pecetluit. A intrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ideologice nu explică totul. Fără îndoială că individualismul lui Iorga și refuzul lui de a accepta autoritatea altcuiva au făcut ca adeziunea sa la partid să fie dificilă. Naționalismul său extremist și sugestiile sale privind îmbunătățirea condițiilor de trai ale țărănimii l-au transformat într-un adversar al conservatorilor. Iorga îi ura pe liberali și nu credea în lupta de clasă. El aducea argumentul că lupta de clasă distruge unitatea națională, respingîndu-i deci atît pe socialiști cît și pe populiști. Respingerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care, credea el, nu ofereau nici o soluție țăranilor români. Pentru el, numai naționalismul oferea o soluție atotcuprinzătoare a problemelor societății românești. Iorga se considera în primul rînd naționalist, în al doilea rînd democrat, iar în al treilea un apărător al țărănimii, întrucît nici măcar dreptatea socială nu avea pentru el o valoare mai mare decît națiunea 147. Dar accentul pus de el asupra dreptății sociale într-un cadru naționalist i-a deconcertat pe conservatori, chiar și pe marele adept al lui Bismarck
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau să devină "apostolii" noului crez, îndemnîndu-i să-i lumineze pe țărani. Colaboratorii de la "Albina" ai lui Haret
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca un izvor care cere lumină. Din acest izvor vor țîșni afară genii ascunse ca lovite de toiagul lui Moise. Acolo se află puterea și viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
toiagul lui Moise. Acolo se află puterea și viitorul nostru"153. Programul acesta trebuie înțeles ca un apel social propagandistic de a culturaliza țărănimea. Se acorda puțină atenție esteticii, scoțîndu-se în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rupt de tradițiile lui în marile orașe 154. Iorga sublinia că societatea este în esență spirituală și că ea are nevoie de armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema țărănească. Dar Iorga credea în forța naționalismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema țărănească. Dar Iorga credea în forța naționalismului său cultural și că revoluția culturală o va dezlănțui. Numai dacă România putea recunoaște faptul că țărănimea era unica ei nădejde putea să se alăture omenirii ca națiune renăscută 156. Drept urmare, literatura, cea mai importantă manifestare culturală, trebuie să se adreseze întregului popor; și trebuie să fie o literatură națională. Iorga cerea "curente sănătoase" și renunțarea la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
piese în limba franceză la Teatrul Național din București. Actorii urmau să fie amatori din rîndul boierilor, iar încasările urmau să fie donate pentru opere caritabile. Iorga își dădea seama de disprețul elitei pentru limba și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a disprețului pentru mișcarea "sămănătoristă" condusă de el. Cu cîteva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și capitalismul în China, India, Indiile Olandeze au fost comise nedreptăți grave. Iorga însuși scria că "societățile industriale capitaliste conțin nedreptăți uriașe"183. Întreaga industrializare occidentală pălește în comparație cu ororile care au însoțit industrializarea forțată a Rusiei de către Stalin, pentru care țărănimea a plătit un preț atît de îngrozitor. Procesul acela dureros nu putea fi totuși identificat cu o minoritate neasimilată și, în cazul acesta, neasimilabilă. Declanșată în nordul Moldovei, răscoala țărănească s-a răspîndit repede în Valahia și Oltenia, unde abuzurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a cerut întotdeauna evreilor să se asimileze 193. A intrat în Parlament cu o manifestare a temperamentului său pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că inflexibilitatea nu ajută la supraviețuire. Pe lîngă diferențele de temperament și personalitate, ura lui Iorga față de Brătianu și tot clanul acestuia izvora din perspectiva sa sămănătoristă. Pentru el, Brătianu și liberalii distrugeau o Românie bazată pe evoluția organică a țărănimii. Acest lucru era veșnic prezent în mintea lui Iorga. Pe scurt, Iorga era subiectiv ori de cîte ori vorbea despre Brătianu, mai ales cînd i-a scris biografia, în 193415. Brătianu era consecvent în poziția sa pro-Aliați, în ciuda anumitor riscuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 1940. În 1918, toate acestea erau departe. Pe lîngă realizarea unității naționale, România a început această era plină de speranțe cu o reformă agrară, cea mai radicală din Europa postbelică, făcînd dreptate la mai mult de 80% din români: țărănimea. România Unită (numită "România Mare") a debutat în noua viață cu o constituție democrată și votul universal 2. Deținînd resurse bogate, i se spunea "o frumoasă fată de măritat cu o zestre bogată". Ce altceva își mai putea dori o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ajute să se pună pe picioare. Creditele agricole au constituit principalul subiect al demagogiei politice interbelice. În loc să-i ajute pe noii țărani individuali, liberalii au declanșat la începutul anilor '20 un program de industrializare forțată, care va fi suportat de țărănime. În 1918, prestigiul Franței victorioase (și al altor democrații victorioase) era atît de mare, încît toate noile state naționale din Europa centrală și de sud-est adoptaseră sisteme democrate; așa cum a făcut și România. Toate aceste schimbări erau consfințite de noua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numit de către rege să formeze noul guvern. Acest guvern promitea noi alegeri, aducea noi asigurări Palatului și Regimului și servea (nu pentru ultima oară) drept o intermediere pentru clanul Brătianu pînă cînd aceștia vor fi gata să preia direct puterea. Țărănimea îl considera pe Averescu, după cum spunea Iorga, drept un fel de zeu, sărutîndu-i picioarele atunci cînd apărea printre ei45. În România au existat rareori speranțe sincere atît de crud înșelate ca acelea înșelate de regimul Averescu. În deschidere, alegerile care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a prea înțeles cauzele: cum de protecționismul pauperiza circa 80% din populație, dar era necesar pentru o industrializare forțată și rapidă. Totuși, nu exista nici un plan sistematic pentru implementarea industrializării. Povara industrializării rapide a fost clar pusă în spinarea țărănimii 60. În aceste împrejurări, "sistemul liberal" nu considera Constituția și votul universal drept ceva sacru, ci mai curînd drept un obstacol care trebuie să fie învăluit și evitat. Constituția și votul universal vor deveni totuși în ultimă instanță un obstacol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau doi petrecuți la universitate, renunțau la studii și îngroșau rîndurile semiintelectualilor șomeri. Dar ei nu erau doar șomeri, ci și lipsiți de posibilitatea de a fi angajați din cauza marelui lor număr. Nemulțumiții aceștia aveau o dispoziție mai explozivă decît țărănimea. Ajunși la universitate, deveneau automat conștienți de necazurile lor și deveneau nemulțumiți militanți. România nu semăna cu Occidentul, unde era loc suficient pentru conviețuirea "vechii" și "noii" intelectualități, ci mai curînd cu situația coloniilor din Lumea a Treia. Noua intelectualitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu-l puteai schimba bătîndu-ți joc de el. Situația evreilor din România după ce le-a fost acordată cetățenia mai curînd s-a înrăutățit decît s-a îmbunătățit, studenții fiind în primul rînd responsabili de aceste excese. Majoritatea românilor (mai ales țărănimea) erau prea buni la suflet ca să ia parte la ele. Ei erau de cele mai multe ori neutri, dar neutralitatea în astfel de împrejurări constituie o cantitate egală cu zero care le slujește celor mai puternici într-o luptă inegală. În afară de reacțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]