2,335 matches
-
au fost date cândva în stăpânire (subl. ns., I. A.), ea ne vine de peste Prut, ca o cotropitoare strălucire de adevăr. Un secol de opresiune înfricoșată, exercitată în chip voit și după un plan hotărât de forța imensă a guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să înăbușe flacăra vieții naționale, care nu a așteptat decât cel dintâi prilej favorabil pentru a izbucni biruitoare, cu o nouă și nebănuită putere
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de dominație țaristă. Etapele autonomiei și independenței au fost aceleași pe care le-a înregistrat mișcarea din Finlanda și din țările baltice. Unirea cu România decurgea din conștiința mai clară a comunității naționale și din imposibilitatea practică a menținerii independenței, fără a cădea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia și nu tolerează aici „cea mai nevinovată manifestare a simțului național !”. Mai aproape de momentul unirii Basarabiei, la aflarea veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată de politica țaristă de rusificare și de izolare: „Zadarnică a fost noaptea cea grea de un veac întreg în care a zăcut Basarabia din 1812 și până acum. Nici școală românescă, nici administrație românească, nici chiar biserică românescă în această frântură a țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu putea trece nici un semn, nici o chemare la redeșteptare dincolo de Prut, încât România liberă nu era pentru Basarabia un focar de iradiațiune națională, așa cum era pentru celelalte frânturi ale neamului românesc. Și totuși, a fost destul să cadă lanțul robiei țariste pentru ca libertatea să îmbrace numaidecât o formă de viață națională în provincia dintre Prut și Nistru”. Asperitățile integrării Basarabiei în România întregită, proces din care n-au lipsit abuzurile și greșelile administrației (ce a cuprins și funcționari din provincie), se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formă de viață națională în provincia dintre Prut și Nistru”. Asperitățile integrării Basarabiei în România întregită, proces din care n-au lipsit abuzurile și greșelile administrației (ce a cuprins și funcționari din provincie), se explică mai curând prin caracteristicile stăpânirii țariste, concretizate în stadiul de existență - materială și spirituală - a acestei provincii în momentul unirii. Întegrarea, cu sensul ei necesar și pozitiv, a avut de depășit dificultăți și într-o parte, și în alta, dar în Basarabia ele au fost mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe teren acesta va fi moldo-rus. Procedeul anexării Basarabiei prin Tratatul de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat pe deplin nu numai proiectele expansioniste ale Rusiei în defavoarea statelor de la frontierele sale, ci și lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Demnitarii țarului au pretins, mai întâi, stăpânirea celor două principate românești, apoi numai a Moldovei, „mulțumindu-se” în final cu teritoriul dintre Prut și Nistru. Ocuparea acestui teritoriu, asupra căruia se va extinde denumirea de Basarabia, a însemnat o grea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trecutului, nici principiile de drept. De fapt Basarabia este din punct de vedere istoric și etnic o țară românească și a aparținut Coroanei Moldovei din timpul formării acestui principat în secolul al XIV-lea până în momentul răpirii comise de Rusia țaristă în 1812. Acest fapt n-ar putea fi continuat [contestat ?] în întregime sau în parte de către Republica democrată, în disprețul oricărei justiții și al oricărui drept. 4) Guvernul român roagă guvernul Ucrainei să binevoiască a-și reaminti că la data
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
așa-zisa provincie a Basarabiei, cedată în 1812 de către Turcia în disprețul dreptului și al tratatelor, nu este decât jumătatea de răsărit a teritoriului moldovenesc, iar această jumătate trebuia să se reîntoarcă în mod necesar la Moldova, la lichidarea Imperiului țarist. Aceasta este atât de limpede și atât de evident încât Puterile Centrale ale Europei, a doua zi după un război pe care li l-a declarat România însăși, nu s-au gândit să conteste ceea ce în mod evident era incontestabil
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24 ore, „Sfatului Țării”. Este posibil ca unirea de la 27 martie să fi nemulțumit profund și să fi decepționat câțiva aderenți convinși ai regimului țarist și ai Rusiei Mari; Guvernul Regal nu se aștepta totuși ca doleanțele admiratorilor regimului abolit să găsească un ecou atât de binevoitor în sânul guvernului tinerei Republici care s-a intitulat, chiar de la începuturile sale, democratică. Guvernul Regal a examinat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate de anumite publicații rusești al căror scop și ale căror tendințe, ușor de ghicit, se potrivesc atât de concret cu intențiile și scopul urmărit de un secol cu o rară perseverență de către regimul țarist: deznaționalizarea cu orice preț a elementelor etnice eterogene ale Imperiului. Apreciind la justa valoare înalta importanță a elementului românesc ca factor economic, care îl determinase să nu împiedice munca lui, regimul abolit urmărea în mod metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesitățile strategice și necesitățile economice, guvernul regal are onoarea de a remarca că, în absența oricărui motiv plauzibil, numitele necesități au fost din toate vremile argumentul final invocat pentru a justifica toate acaparările și toate cuceririle. De curând însă, politica țaristă nu avea alte argumente pentru a justifica pretențiile sale de a monopoliza Bosforul și Marea Neagră, iar astăzi Republica Ucrainei nu poate face caz - dacă numai nu se raliază pe față la principiile politicii imperialiste - chiar de aceste argumente prea cunoscute
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
viitorul. Este ciudat faptul că Ucraina, care ea însăși își datorează actuala existență numai proclamării acestui principiu, poate să-și aroge dreptul de a nu permite aplicarea lui la Basarabia. Republica democratică nu poate urma exemplul politicii imperialiste a Rusiei țariste, care consta în a nega micilor națiuni orice drept pe care ea nu-l considera conform intereselor sale și prin care această republică pretinde la rândul ei să exercite o dominație asupra unui întreg popor de două milioane de români și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
România, dar că, dimpotrivă, ea o va ajuta. Revendicările făcute de Ucraina, chiar după noua sa viață independentă de Republică democratică, dovedeau tendința unei expansiuni spre sud și un spirit de cucerire care aminteau prea mult de politica vechiului imperiu țarist, politică ce nu este străină de calamitățile războiului mondial și pe care noi o considerăm pe drept cuvânt pe deplin înmormântată. În ceea ce privește argumentul că în Basarabia există populație ucraineană și mixtă, care ar avea nevoie de protecția noii Republici slave
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei țariste această parte din trupul românismului, deși se obliga a ne apăra granița pe Nistru a Moldovei. I-am amintit de Tratatul din 1711, prin care Petru cel Mare recunoștea față de Dimitrie Cantemir acea graniță. I-am arătat că înainte de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
restul teritoriului basarabean rămânând populat în covârșitoare majoritate de români. Ca element etnic autohton populația românească și-a păstrat în Basarabia și sub stăpânirea rusească situațiunea sa dominantă, cum rezultă aceasta din însăși datele oficiale ale statisticelor rusești din epoca țaristă. Ultimul recensământ din 1930 arată în Basarabia 1.610.750 români față de 351.912 ucraineni, în procente 56,2 % față de 12,3 %. Proporția aceasta arată că Basarabia este populată în principal de români și nicidecum de ucraineni cum încearcă să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca și celelalte principate românești, Valahia și Transilvania, pavăză lumii creștine în fața expansiunii otomane. Basarabia nu era denumirea întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Denumirea de Basarabia se referă inițial la sudul Moldovei dintre Prut și Nistru. După 1812, autoritățile țariste au extins denumirea de „Basarabia” la întreg teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care îl anexase Rusia, pentru a face să intre în conștiința publică, dar mai ales a cancelariilor europene, faptul că această regiune este distinctă și teritorial
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să intre în conștiința publică, dar mai ales a cancelariilor europene, faptul că această regiune este distinctă și teritorial mai restrînsă decît estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cît a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși, în parte alterat, prin masive colonizări cu ruși, ucraineni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a precedat sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii. Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați și grei de luptă a fraților noștri moldoveni pentru apărarea identității naționale, a limbii și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuși în timpul dominației țariste și al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-a declarat ab initio nul și neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească și necesară restaurare istorică, o împlinire a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unui trecut, relativ foarte apropiat, să se fi stins atât de complet și de repede ca la noi.“ Ce cauză a avut această schimbare radicală? Influența occidentală, paradoxal stimulată de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
problematici culturale și identitare. Democrația secolului XXI va trebui să fie culturală, în sensul că indivizii și comunitățile vor fi puși în situația de a recunoaște identități culturale multiple. Acest lucru nu presupune întoarcerea la vechile imperii multiculturale (precum cel țarist sau cel austro-ungar), ci acceptarea faptului că statul național omogen din punct de vedere etnic este un concept perimat și intolerant, care poate genera procese de exterminare colectivă ajungând până la genocid. Interculturalitatea determină, din punctul nostru de vedere, drept consecințe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
secolului XVIII, din moment ce opțiunea provestică a românilor era destul de clar definită în Transilvania la 1700, iar filonul tradițional, în sfera bisericii, se putuse constata și anterior. Nu e deloc sigur, apoi, că statele succesorale, formate pe seama Imperiului otoman, habsburgic și țarist, au fost tot așa de multinaționale și încă mai represive. Cel puțin în România drepturile minorităților s-au bucurat de o atentă preocupare a statului, fie și pentru că acesta era supus la puternice presiuni din afară. Observații asemănătoare se pot
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
totodată, proprietar al lucrurilor și al oamenilor. Conservatorii otomani și ruși Ordinea imperială bizantină ce instituise supremația unei puteri politico-religioase ridicînd astfel un obstacol insurmontabil în fața oricărei tendințe de autonomie socială își va supraviețui sie însăși în imperiile otoman și țarist. În mod cert, în secolele XIV-XV, Imperiul Bizantin nu mai era, după cum spune Bernard Lewis, decît "un vestigiu palid al trecutului", "o fantomă moartă deja" pe care otomanii au doborît-o definitiv în 1453.70 "Odată distrusă și eliminată, ordinea bizantină
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca francezii, de exemplu, să-și între-vadă propria identitate. Dar abia mai tîrziu, începînd cu epoca lui Petru cel Mare au început să aibă o concepție mai politică asupra apartenenței lor comune, raportate de data aceasta la Rossia, numele imperiului țarist. Evoluția Europei de Vest Cu totul altul a fost drumul Europei de Vest. Începînd din secolul al IX-lea, aici are loc o separare a autorității spirituale de cea pămîntească, sub impactul unui conflict multisecular ce-l opune pe papă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Rusia, protectoarea ortodocșilor oprimați. Însă, judecînd la rece, Rusia a fost interesată mai mult de răul pe care-l putea face astfel turcilor. Cu totul alta este poziția britanicilor și a francezilor. Și unii și ceilalți se tem de expansiunea țaristă din momentul în care forța decrepită a turcilor începe să slăbească. În fapt, sub presiunea opiniilor publice ale acestora se va desfășura prima și ultima cruciadă ecumenică împotriva barbarilor necredincioși. Începutul se declanșează în Peloponez în 1821, la inițiativa episcopului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Thomas Masaryk. Dar nu se întîmplă nimic decisiv pînă în 1913, cînd guvernul imperial va dizolva dieta de la Praga. Același lucru se întîmplă și în Polonia; soarta populațiilor supuse Austriei ar părea de invidiat față de a celor care îndură jugul țarist sau prusian și se tem să nu-și piardă limba, în vreme ce elitele instruite repre-zintă o entitate minusculă iar amenințarea usturătoare a insurecției ratate de la 1830 face ca speranțele naționale să fie destul de nesigure. În aceeași epocă, situația naționalităților imperiului rus
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]