34,291 matches
-
înseamnă crustaceu. În general termenul de cancer se referă la un grup de afecțiuni caracterizate prin creșterea anormală și necontrolată a unei sau unui grup de celule, care invadează țesuturile înconjurătoare și care se pot răspândi (metastaza) la distanță de țesutul sau organul de origine. „ Majoritatea celor care suferă de boala secolului - neoplasmul (cancerul, în termeni neaoși) este supusă prin spitale la tratamente chimice care, de multe ori, fac mai mult rău decât bine. Vindecarea vine cu semnul întrebării. Există însă
(PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378339_a_379668]
-
bucură-te că Fiul Tău a înviat din mormânt." Cât de mică ar fi făclia de Paste din mâinile noastre, chiar dacă ar avea subțirimea unui tril de privighetoare, ea este un „Hristos a înviat!", afirmarea ființei noastre, întărirea și manifestarea țesuturilor ontologice ale persoanei umane, bucuria că „Primăvară dulce" ne începe ființă și rostul nostru printr-un motocel de lumină cusut cu fir din lumina Învierii. Împărăția Cerurilor, trecerea „de la moarte la viață și de pe pământ la cer" începe cu aprinderea
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... Citește mai mult CUVINTE ALESE - referitoare la monografia RUGINOASA de Marian MalciuReferitor la cartea dumneavoastră „RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, ceea ce mi-a atras cel mai mult atenția, pe lângă profunda documentare privind istoria, credința și cultura zonei Ruginoasa
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
deosebit interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat.Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... II. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
Acasa > Literatura > Proza > MARIANA BENDOU - MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL "MEMORIA SLOVELOR" Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Războiul de țesut - bunicii mele Măriuca - Zorile se iviseră de mult și animalele zbiereau de foame în curte dar ea tragea de ea încă să se ridice... O moleșeală nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbrăcă fără chef și se îndrepta târșâindu-și
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
la nurori când o fi, să i le dea peste groapă. Așa măcar s-o bucura de ele ăi mai tineri, că țolici nu se mai poartă! În colțul din dreapta al chilerului, aproape de fereastră, aștepta cuminte și răbdător, Războiul de Țesut, prietenul de nădejde și pricina atâtor amintiri frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
în chiler. Purta în mână un topor și o beșchie ...Căzură mai întâi lemnele mici. Apoi , unul câte unul, parii groși... În curtea casei de pe valea Siretului, focul cuptorului mistuia tot mai mult ceea ce mai rămăsese din minunatul război de țesut de altă dată. Lângă el, îngenuncheată, o femeie bătrână lăcrima frângându-și mâinile. Se stingea o viață... Referință Bibliografică: MARIANA BENDOU - MARELE PREMIU la Concursul International MEMORIA SLOVELOR / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2073, Anul VI, 03
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
astral, Alint de vis din zări celeste Nuntită-n zborul sideral. Dor rătăcit sfințit prin foc Netulburat de anotimp, ... Citește mai mult Cum înfloresc din nori migdaleStropite cu polen de vis...Chemări din puncte cardinaleAdie-n lacrimi de cais.Motiv țesut de bucurie, Desprins de nuferi din colind,Crepuscul de lumină vieîn podul palmei strălucind.Poteci de crini din alte lumiRefac ades prin ochi de mag,Înmuguresc în timp ce dormi,Te-ating o clipă, îmi ești drag!Stea de safir îți dăruiesc
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cetate,Războiul meu e-aproape de final,Simt buzele mereu mai însetateCând urc pe-al bătrâneții piedestal.... XXVI. MARIANA BENDOU - MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL "MEMORIA SLOVELOR", de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. Războiul de țesut - bunicii mele Măriuca - Zorile se iviseră de mult și animalele zbiereau de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
nu o mărturisește nimănui. Omul acesta uimitor cunoaște exact cum a achiziționat piesele, cine le-a purtat, ce vârstă aveau persoanele care le-au deținut. Știe cu precizie de ce artizan popular sunt lucrate, din ce zona provin, ce tehnici de țesut sau broderie s-au folosit. Omul acesta are o modestie și un farmec aparte. Îl urmăresc cu câtă pasiune și însuflețire vorbește despre fiecare piesă din colecția să. Mă fascinează tânărul din fața mea, care și-a dedicat tinerețea salvării unor
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
cerne mă aplec la surda-mi boltă aproape din aproape mai curând să te petrec ce bine că ești pe luciu de ape catrenul meu prin semne se tot zbate firescul se respiră și îmi dă de știre că din țesut de viață câte un fir se tot deșiră Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate
CATRENE CU MIGRENE 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373575_a_374904]
-
Memoria slovelor”, România 6.Ion Părăianu- scriitor și redactor „Memoria slovelor”, România 7.Ion Nălbitoru - președintele juriului, scriitor și redactor șef „Memoria slovelor”, România X MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Onești/Bacău) Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de țesut”: „Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna trecută zăceau, așezate palii , palii, peste lada cu zestre, plină cu cerșafuri frumos brodate tot de mânuța ei... De la o vreme mânuța asta a cam început să-i tremure... iar la
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
la nurori când o fi, să i le dea peste groapă. Așa măcar s-o bucura de ele ăi mai tineri, că țolici nu se mai poartă! În colțul din dreapta al chilerului, aproape de fereastră, aștepta cuminte și răbdător, Războiul de Țesut, prietenul de nădejde și pricina atâtor amintiri frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
pe deal. Ascult cerul cum își duce rugăciunea prin cristale de suflet, sunt fan al albumelor cu frunze de stejar. Dacă îți voi povesti, cititorule, că port cămașa de anul trecut, să mă crezi. Înseamnă că nu am terminat de țesut... Referință Bibliografică: Prizoniera toamnei / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
Câmpiilor proaspăt cosite.” În liniște, iapa se-adapă, Cu ochiul pe ram, împietrit - Lăsase să-i scape din pleoapă O lacrimă-n prasiolith. „Pe ea o-ncălzești cu sărutul Luminii, ce-i cade pe ceafă, Pe ea o adapi din țesutul Dorinței din ochii-carafă.” „Trecuturi din mine te sapă -n lumina, ce naște o undă, Din ochii mei, vino, te-adapă, Dorințele-n mine abundă...” „Pe mine-ncălzești cu sărutul Luminii, ce-mi cade pe ceafă Și eu mă adap din
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
Dorinței din ochii-carafă.” „Trecuturi din mine te sapă -n lumina, ce naște o undă, Din ochii mei, vino, te-adapă, Dorințele-n mine abundă...” „Pe mine-ncălzești cu sărutul Luminii, ce-mi cade pe ceafă Și eu mă adap din țesutul Dorinței din ochii-carafă.” În liniște iapa se-adapă, Cu ochiul pe ram, coralin - Lăsase să-i scape din pleoapă O lacrimă-n jasp cristalin. „Îți stă la călcâi, liniștită, Ferită de strânse lasouri, Cu vorba ei dulce, -amuțită, Purtată pe
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
a se ajunge în punctul acela, hotărât de Sus, după cum spun bătrânii. Mătușa Nicolița era sora mamei și, neavând copii, dorea s-o ia pe lângă ea când și când, s-o mai ajute la treburi, și ea s-o învețe țesutul la gherghef, diferit de cel la războiul tradițional și, eventual, să facă o școală de menaj, cum era pe vremea aceea ; gândea că i-ar fi prins bine. O luară băieții, frații ei, când plecară din nou la oraș, unde
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
lucreze la gherghef. Aici cunoscu două surori care veneau și ele să învețe ghergheful de la mătușa Nicolița. Lucrau toate trei și legară repede o prietenie frumoasă, fiind cam de aceeasi vârstă. Fetele, Elisa, Margareta și Aristița, nu numai că învățau țesutul , dar petreceau timpul liber împreună, mergeau prin oraș , la cumpărături sau la plimbare. Până la urmă, Elisa cunoscu familia lor, fiind invitată în vizită de Florii , la onomastica Margaretei, acasă la ele. Aici revăzu pe fratele lor , ceva mai mare ca
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
la nunți și la botezuri, marame din borangic, fețe de masă și de pernă, trăistuțe, din fire de in, cânepă, borangic , bumbac. De asemenea cele două membre ale Asociației de Creație Brăila au oferit pentru cei interesați și demonstrație de țesut la războiul pe care l-au adus cu dumnealor. Asociația „Salvați Dunărea și Delta” din București a comercializat obiecte promoționale pentru promovarea culturii deltaice: trăistuțe, tricouri din bumbac 100%, pe care sunt imprimate simbolurile Deltei: pasăre de pradă ce intră
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
scămoșa fuiorul. Am văzut mai târziu așa ceva când am fost la un circ ambulant, dar dulapul era mai mare și mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
de găini. Acestea se plimbau în voie pe gang de parcă ar fi fost la ele acasă. Curtea casei era mare dar păsările preferau să colinde gangul și podul locuinței. Obiectul ce le-a stârnit copiilor curiozitatea a fost războiul de țesut. Cum Ana lu’ Marcu nu mai era vrednică să-l folosească datorită vederii slăbite, copiii l-au perceput ca pe un obiect de joacă. În tinerețe Ana lu’ Marcu a făcut bani frumoși în urma muncii la război. Acum se mulțumește
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
și jumătate. Femeile purtau ii cusute de mâna lor și o fustă neagră, cu marginile brodate, din bumbac, pentru că ei cultivau și țeseau bumbacul. Casele, într-una din camerele ale căror ferestre dădeau spre răsărit, erau dotate cu războaie de țesut (fig.3). Aceste războaie erau făcute de localnici și reprezentau o întreagă industrie textilă. Carpetele (fig.4), cele care se puneau pe pereți atât pentru decor, cât și pentru căldura camerei, se țeseau cu mare îndeletnicire ca și covoarele și
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
semne de întrebare și de îngrijorare, dacă dispozitivul va rămâne fidel scopului de incapacitare temporară non-letală sau dacă arma va fi folosită și în alte scopuri. Expunerea pe termen lung la radiații poate provoca grave daune, în special la nivelul țesuturilor sensibile, cum ar fi cele ale ochilor. În plus, unii susțin că subiecții cu implanturi de stimulatoare sau alte dispozitive electronice în organism, bijuterii sau tatuaje, sunt susceptibili de a rămâne cu sechele cutanate grave. Un purtător de cuvânt al
BINECUVANTARE SAU BLESTEM? de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344850_a_346179]