12,690 matches
-
altul, cultura diversă de la un ținut la altul, dar și realizări grandioase ale omului ce uneori par inimaginabile. Pe parcursul plimbărilor sale prin diferite țări, doamna Elena Buică ne oferă o multitudine de date geografice, istorice, culturale, dar și economico-administrative despre ținuturile prin care o poartă pașii în „vacanțele” familiei sale. De fapt volumul „Frumoasele vacanțe” reprezintă în ansamblul său o serie de reportaje turistice din călătoriile sale pe meridianele lumii. Cu toate că doamna Elena Buică ar fi putut scrie volume întregi despre
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
celebra plajă Miami Beach, considerată, fără drept de apel, cea mai populară plajă din lume, o adevărată bijuterie”. Orașul Miami a fost construit pe o mlaștină în mai puțin de o jumătate de secol! La fel este și cu Arizona, „ținutul ivit în mijlocul deșertului” cu capitala la Phoenix! Iată că americanii au construit o minunăție pe o mlaștină și alta într-un deșert, în timp ce aleșii neamului românesc, de după revoluție, au intrat în cartea recordurilor cu inovațiile lor: au făcut parc în
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
pe rând ne poartă în Arizona pe valea râului Colorado la Marele Canyon, apoi prin „uriașa metropolă Chicago” pe care îl numește „Orașul de sub nori”. Dar autoarea nu omite nici patria adoptivă, Canada, prezentând imagini de o frumusețe rară din ținuturile montane, dar și orașe ca Toronto și Ottawa. Lecturând volumul de impresii de călătorie „Frumoasele vacanțe” în care autoarea redescoperă arta reportajului turistic, realizezi câte frumuseți ne oferă natura și câte minunății a reușit să facă omul pe această planetă
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
la cel al cromaticii australiene. Mi s-a părut foarte simbolică oglinda sufletului și trăirea interioară a autorului George Roca în poezia „Nostalgie”. Parcă-l văd pe balconul casei sale din Sydney, căzut pe gâduri... într-un zbor imaginar spre ținuturile natale, cu o lacrimă în colțul ochiului stâng... scrutând zarea printre glastrele florilor albastre de la Antipozi: „Reverie printre glastre/ Admirând florile-albastre/ Ca un pui de bogdaproste/ Care cântă a dragoste./ Gângurit de guguștiuc/ Mă-ndeamnă să mă duc.../ Să mă
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
să vină, la data de 10 august anul 2003 și rămâne unul dintre cei mai importanți teologi și duhovnici ai Ortodoxiei românești, contemporane. După cum am spus și în rândurile anterioare, Părintele Constantin Galeriu s-a născut în comuna Răcătău, din ținutul moldav al Bacăului, de praznicul „Intrării în Biserică a Maicii Domnului”, în anul 1918. După aceea, după cum am mai spus, tânărul Costachi Galeri a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe“ din Roman, după care a absolvit Facultatea de Teologie din București
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
și original autoportret, în care se descrie cu onestitate și sinceritate dar și cu conștiința responsabilității, insistând pe hărăzire („locurile unde m-a trimis Domnul Destin s-o slujesc pe Doamna Lume”), pe misiune („strădania întru idealul cultural al acestui ținut”), lumină și speranță („lumea valorilor, spiritul înalt nu poate să dispară”). Așezate sub bolta sacră a „Duhului Adevărului”, aceste editoriale vorbesc despre un jurnalist talentat, scânteietor, care pune sub lupa propriei observații realități, trăiri, evenimente ce nu pot fi trecute
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul s-a născut la 13 noiembrie 1966, din părinții Miron și Elena Aioanei, oameni evlavioși, gospodari și iubitori de frumos. A urmat la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Sfântul Munte Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile moldave, nemțene. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Timotei Aioanei Prahoveanul, așa cum afirma într-una din cărțile Preasfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând pe urmele sihaștrilor de la
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
însăși spusa autorului în predoslovia cărții. Dar toate portretele, în dăltuirea lor marmoreană, de la cel al Părintelui Patriarh Daniel, deschizător al cărții de față, până la cel ce închide volumul, al Părintelui Ioan Iordăchescu, „Sacerdotul de vocație întru îndelungă slujire“ din ținutul natal al Fălticenilor, au ceva din substanța miezoasă de sens a unei cuvântări omiletice. Din lectură se întrupează în simțire și iau chip viu oameni care au fost și mai sunt încă. Prind contur asemenea unor pilde vii. În același
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
chiar balansoarul meu . Îmi plac poveștile la gura sobei Astăzi ca-n alte ierni mi le amintesc, Hai intră Iarnă doar un ceai să bei Sunt singură ,cui să le povestesc ? A fost odată cred,ca niciodată Demult ,într-un ținut înzăpezit , O fată tot ca tine înghețată... Dar ce faci Iarnă ,iar ai ațipit ? S-a stins focul ,în vatră e cenușă Hai du-te ieși pe unde ai intrat , Strecoară-te ușor pe lăngă ușă Povestea încă nu s-
POVESTE DE IARNA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370119_a_371448]
-
Plecați, și-n staul veți găsi / Pe Craiul stelelor de sus!" (colind popular românesc). S-au contopit divin voințele și, în ziua de 25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit cu dragoste și în ținuturile valahe, ca cel care a fost și va fi aproapele omului trecător, până în ziua încheierii drumului său pământesc și judecarea faptelor sale. Valahii și-au coborât atunci privirile și și-au tulburat inimile, aflând că cel ce suferise pe crucea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
care nu le spui... Chiar dacă taci Și nu te-ncurci în pași de jurăminte Știu că mă vrei în preajmă și mă placi Așa cum sunt: când mare zâmbitoare Ce își alintă țărmul întomnat, Când iederă de drum, cățărătoare Printr-un ținut prea grav și-ncercănat Și nu m-aștept ca să dizolvi tăcerea În fluvii de-nsemnări. Nici să m-atingi Pe trupul de poem cu adierea Unui surâs. Nu vreau să mă convingi De rostul unei ancore de vreme În portul rătăcirilor
DIN CUIBUL BRAŢELOR de AURA POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370226_a_371555]
-
Cu-amare lacrimi l-au udat. Ca stânca au fost neclintiți În lupta dură ce-au purtat, La gândul lor de-a fi uniți Neatârnare-au câștigat. Moldova, Țara Românească, Un tratat ele-au semnat, Laolaltă să trăiască În acest ținut bogat. Iar în luna lui gerar În Alba Iulia venit-a Și Unirea ca un dar Cuza domnu-nfăptuit-a. Și-acum cu toții se adună Slăvind pe cei ce i-au unit, Se prind în horă mână-n mână, Pe-al lor
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
printemps dar era așa o împingere de nu știu unde și palmele mele de copil renăscut nu puteau șterge nimic. Pe maluri de risipituri ne bălăngăneam picioarele mici și prăfuite, obosite și înspinate, aranjând printre exercițiile acestea de gimnastică următoarele acțiuni. În ținuturile îmbrățișate de oameni străini de ostilități, șovăieli și neîndurări, puteam pribegi eternități ca și cum de nimeni nu ne împiedicam și nimeni nu ne stânjenea. Erau fericiri printre care alunecam, pe altele le prindeam, pe unele le ignoram dar toate se desfășurau
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
la mine piersicii, fac gălăgie gutuii și nucii... - Ei, dar ce faceți voi cu mine? Îmi trebuie un anotimp să vă sărut pe câteva petale. - Te vrem aici, mereu cu noi. De câteva ore stai stană de piatră. Hai, în ținutul nostru! - Dar sunt cu voi! Și-mi șterg obrajii de înrourare sau poate că nu ar trebui că și așa inima mi se supune pustiirii. Cana de pe colacul fântânii mă așteaptă cu apă bună. În față îmi stă decorul de
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
pe cale firească le dorim și noi lor, la rându-ne, în așa fel încât în obșteasca bună-înțelegere să le fie și lor hărăzită aflarea bucuriei. * Ție, Dumnezeule Preaînalt, mă rog eu astăzi: fii bun și îngăduitor cu făpturile Tale din ținuturile Răsăritului; locuitorilor din provincii (care vreme atât de îndelungată au suferit de pe urma împilărilor) dă-le- prin mine, slujitorul Tău- tuturor tămăduire! Nu fără temei îți cer eu aceasta- o, Stăpâne a toate, Dumnezeule sfânt; căci sub îndrumarea Ta am început eu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
această cauză s-a înfiorat de plăcere la sărutarea violentă a lui Viorel și la mângâierile sale pe sânii dornici de a fi răsfățați cu sărutări și atingeri pătimașe. Când a ajuns la Fetești, se gândea că se apropie de ținuturile sale natale. Prin fața sa, în viteza acceleratului, se derula imaginea câmpiei de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia doar să se urce în personalul de Călărași, apoi în autobuzul spre
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a trupului omului căzut. A doua zi, în zori, leșii care veniseră a-l otrăvi pe voievod, obosiți și înfrigurați, se urcară pe cai și porniră spre ținuturile Pocuției.” Dintre cei trei demnitari din neamul mușatin, Roman iese mai bine în prim plan. Bun strateg și curajos pe câmpul de luptă, își alege aliații ținând cont de conjuncturile istorice și de interesele Moldovei. Horvath, trimisul lui Sigismund al
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
erau apărate doar de câțiva călăreți ai lui Mircea și de genovezi, apoi lasă acolo întăriri din oastea sa, având conducători credincioși domnului, ca spătarul Duma și Ioaniș Gorun, gata să-i îndeplinească orice poruncă. Celui din urmă îi dăruiește ținuturi bogate la apa Moldovei. Luarea în stăpânire a acestor cetăți nu-l supără pe Mircea, aliat de nădejde împotriva pericolelor otomane. De la prințul Kariatovici află că Iagelo nu este iubit de poloni, că alianța polono - lituaniană este o supunere a
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
fi trimis un condamnat la relegațio, anume în insule din aproprierea Italiei, plus alte zece localități din Italia, el a fost trimis mult mai departe... Ovidiu a fost trimis la o depărtare de aproape 3.000 kilometri, într-unul din ținuturile cele mai aspre - în Sciția Mică numită atunci, Dobrogea de azi, într-un oraș plin de primejdii pentru el (Ar fi dorit Augustus), la Tomis. Poezia aceasta și istoria indică faptul că se împrietenise cu băștinșii geți ținuți la distanță
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PĂDURENI - VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ - Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Oamenii sunt călători. Oamenii sunt dornici să cunoască. Și tu îți dorești asta! - România - Ținutul Moldovenesc, tresar! Te așteaptă să o cunoști. Voi încerca, pe această cale, să te ajut. Nu știu cât de bine voi reuși, dar, cu siguranță, îți voi stârni curiozitatea! Viața în brațele naturii, viața tradițională, viața în sânul satului românesc, acolo unde
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și dificultăți până să ajungă duhovnic la Mănăstirea Râmeț, atât din partea Preasfințitului Părinte Episcop Antim Angelescu al Buzăului, care nu dorea ca el să plece din eparhie, cât și din partea Preasfințitului Părinte Episcop Nicolae Colan al Clujului, care cunoștea sălbăticia ținutului Râmețului precum și sărăcia locuitorilor. Abia la 1 martie 1959 este numit preot - duhovnic la Mănăstirea Râmeț și parohia Râmeț - Sat, după ce a trebuit să rămână câtva timp la Mănăstirile Piatra - Fântânele din județul Bistrița Năsăud și Dragomirești din județul Maramureș
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
însângerat” (Baladă pentru Eminescu). Din nordul Bucovinei, regretatul academician, profesor universitar, poet și prozator Grigore Bostan sublinia faptul că „tradiția eminesciană în Bucovina a fost și rămâne acea viguroasă tulpină pe care cresc și astăzi lăstarele poeziei românești din acest ținut și de pretutindeni”. „Pentru noi, cei de aici, Eminescu este mai mult decât un poet, mai mult decât o conștiință. El este pentru noi un mare reper spiritual, o coloană pe care încercăm să renaștem.(...) Eminescu ne-a fost și
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Aș vrea să am culoarea curcubeului. De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să am aripile vulturului, De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să fiu o apă curgătoare și să străbat ținuturi neumblate. Aș vrea să fiu o pasare măiastra, Să zbor spre culmi de nimeni vreodată aflate. De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să fiu iarbă verde de acasă, la care tânjește fiul cel rătăcitor, Si-
RENASTERE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354261_a_355590]
-
Căci, am plecat ! Mai dau odată un ocol de-asupra locului care m-a țintuit, Și-mi iau un “bun rămas” la cei ce i-am iubit. Visez că zbor ! Dar visul meu e o dorință- adevărată. Ma-nalt către ținuturi ideale, Iar sufletul îmi ține loc de “vatra”. Am luat cu mine amintirea celor Buni Iar tot ce-am reușit să fac până acum, Va fi biletul meu de drum. Ma-nalt în zbor, spre locuri neumblate Să dăruiesc IUBIREA
VIS DE INCEPUT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354272_a_355601]