29,010 matches
-
Ina cu o pătură ușoară și luând un scaun, îl trase mai aproape de patul acesteia, cu intenția să-i vegheze somnul. Dar nu apucă bine să se așeze, că-și aminti de mama Inei care se afla în sala de așteptare și căreia nu se găsise nimeni să-i spună cum se derulase evenimentul aducerii pe lume a nepotului său, să o liniștească pe biata mamă. Aceasta bănuia că totul se terminase cu bine dar, ca orice mamă, mai purta încă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
gând să-i facă o mărturisire importantă. Victor se conformă docil, așteptând ca Olga să i destăinuie marele ei secret. Cele câteva minute se scurseră în tăcere. Din întregul comportament al lui Victor se vedea că se află într o așteptare neliniștită. Văzând că răbdarea îi este pusă la încercare, că Olga își poartă cu dezinvoltură privirile pe obiectele ce împodobeau interiorul, de parcă ar fi fost în căutare a ceva, el o imploră: - Ce-ar fi să spui direct, așa, fără
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pară cu o jenă simulată și îl rugă să fie decent, neuitând să-l avertizeze: - Să vezi ce pățești tu acasă! El se cuminți, dar parcă ar fi vrut, acum mai mult ca oricând, să grăbească plecarea din restaurant în așteptarea punerii în practică a amenințărilor atât de categorice ale Olgăi. Urmă o noapte de vis! În zorii zilei, când păreau mai obosiți decât atunci când intraseră sub plapumă, erau convinși amândoi că fuseseră creați unul pentru celălalt. Proclamară, fără a invoca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Doamnă, i se adresă asistenta Olgăi, soțul dumneavoastră ar dori să vă vadă! Sunteți de acord? - Desigur! Apoi fata, ieșind pe culoar, i se adresă bărbatului care manifesta o oarecare stare de surescitare, părându-i-se prea îndelungat timpul de așteptare. - Doamna vă așteaptă! Victor, intrând în salon, o văzu pe soția sa deosebit de lividă. Se prea poate însă ca vederea sa încețoșată să-i fi arătat o imagine mult deformată. Se aplecă deasupra patului și încercă să o sărute. Olga
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
decât toate cuvintele adunate în această scrisoare dezlânată. Într-o seară, când se îngâna ziua cu noaptea, ni s-a luat lumina, timp de aproape două ore. Am aprins o lumânare la flacăra căreia am și cinat. După masă, în așteptarea revenirii luminii, neputând să spăl vasele, mi-am luat copiii lângă mine și priveam absentă cum ceara lumânării se topește, micșorându-și văzând cu ochii, în același timp, puterea de a lumina. Nu mai aveam o altă lumânare în casă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
din clipă în clipă să apară soțul ei, deși știa că întârzierea sa este motivată de recepția noului ansamblu de locuințe din zona gării. * Lui Alex i se păru totuși că recepția, deși era plină de voioșie, se prelungise peste așteptări. Luat de val, îndemnat de prieteni, fiind și într-o stare euforică datorată succesului obținut cu noul ansamblu de locuințe, băuse cam mult, ceea ce nu-i intra în obișnuință. Își privi ceasul și dădu semne că vrea să părăsească incinta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îi copleșise sufletul. Se spune că dragostea se naște cu un surâs, crește cu un sărut și se termină cu o lacrimă. Dar Ina nu voia să ajungă la lacrima aceea. Înțelepciunea o învăța că și Timpul o putea ajuta. Așteptarea a fost întotdeauna apanajul forte al femeii. Dar prea m-am umplut de urât!gândul o duse la Penelopa. Își mai dorea să fie gratulată măcar cu un zâmbet la plecarea sau la venirea de la serviciu a lui Alex, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
măsurat nu în zile, ci în ore, poate chiar în minute. Dacă nu veneai astăzi, mâine se putea să fie prea târziu. Te-am chemat fiindcă mă simt la hotarul dintre viață și moarte. Numai dorința de a te vedea, așteptarea ta, m-a ținut în viață. Voi trece în curând granița spre noaptea cea lungă. Și, în trecerea aceasta nu e nevoie de pașaport, dar la vamă ți se pun fel de fel de întrebări incomode. Cum ai trăit? Ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
al celor care luau parte la ele; Miruna - niveditoare, în atelierul de suveniruri pentru cei care poposeau temporar pe aici. Personaje secundare - mirii de la nunta care avu loc în timpul acțiunii povestirii de față. Ionică sta, liniștit, pe un fotoliu, în așteptarea ordinului conducerii stațiunii. Cu Miruna se cunoștea de aproape cinci ani. Dar, nimic mai mult. De câte ori se întâlneau, și se întâlneau de multe ori: bună ziua, ce mai faci? Îți doresc sănătate și dragoste. Mulțumesc. La fel. Acum, voinicuța Miruna poposi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
frumosul polițai. și, de îndată ce sosea, punea-n funcțiune drăcovenia aia, de făcea o gălăgie, încât, găina, nemaiputând înnopta pe culme, zbura, ducându se cine știe pe unde. și băieții, ca și unii vulpoi, din grădină, vara, tot cu amânarea și așteptarea unui alt prilej, se alegeau. Azi, așa, mâine așa, până a venit un poimâine; un poimâine, din nou, când băieții șiau pus în aplicare un plan bine gândit. Pentru a scăpa de alarma autoturismului, și să poată intra în posesia
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a fost așteptarea ei. Apoi, și-a ales pe una din femeile cele mai frumoase de pe proprietatea sa, și i-a zis că dorește s-o ia de soție. Auuuu!, a urlat ea, încât, bietului Blând, i-a pierit definitiv pofta de însurătoare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ce inima lor își dorise atât de arzător. Ninsoarea s-a întors în viscol ucigător. Iar frigul, în ger criminal. De la un loc mașina nu a mai putut să înnainteze. S-a împotmolit. Au stat acolo, cu motorul pornit, în așteptarea vreunui ajutor. Ajutor care nu s-a ivit de nicăieri. De aceea, în dimineața ce a urmat deszăpezitorii au găsit, în luxoasa mașină a Iozefinilor, patru mărețe sloiuri de gheață. Mărire vouă, eroi nevinovați și neprihăniți, ai acelei ierni cumplite
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu literatura de doi bani. Literatura înainte de Joyce și după Joyce. Asta-i tot.“ Până a ajunge să fie tranșant în opțiunile sale estetice, marele prozator iranian a citit mult și metodic din marea literatură a lumii, cu orizontul de așteptare al unui intelectual pentru care culturile orientale importante nu aveau secrete: un encicloped căutându-și contururi fulgurante în afara Iranului. E uimitor pentru noi, europenii, să constatăm ce univers referențial bogat și divers putea avea un scriitor iranian din perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
KUR) a fost publicat pentru prima dată la Bombay, în India, în 1936, într-un tiraj confidențial (50 de exemplare policopiate), provocând un mare scandal în Iran - marile opere pătrund câteodată cu violență în conștiința publică, modificând structural orizontul de așteptare, de obicei conservator, al cititorilor (să ne amintim doar de Madame Bovary sau Les Fleurs du Mal...). Abia în 1941, după schimbarea regimului și ocuparea Iranului de către aliați, au apărut condiții favorabile pentru îndrăzneața școală literară a tinerilor. Chiar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Dar ochii, ochii Săi închiși, aveam nevoie să-i văd acum din nou? Nu se întipărise oare, suficient de profund, imaginea lor în spiritul, în creierul meu? Nu știu. Până dimineață, am executat mai multe crochiuri, dar nici unul nu răspundea așteptărilor mele. Le sfâșiam unul după altul, fără să renunț, totuși, fără să simt cum trece timpul. Se lumina de ziuă. Prin sticla ferestrelor, o lumină tulbure se revărsa în cameră. Eram absorbit de o schiță pe care o găseam mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
infractor : ești lipsit de publicitate. Și nu ești Îngrijorat de ...arlechinul din trupul tău... „E mult mai greu să ucizi o nălucă, decît ceva din realitate”(Virginia Woolf). Așa e... Am citit volumul trei din JURNALUL lui V. Silvestru. Sub așteptări! Am impresia că este ...cenzurat! Atîtea secvențe eclatante, trăite de marele teatrolog, lipsesc din jurnal. Și este tipărit DUPĂ 1989! Ciudat! CÎte scene memorabile găsim În jurnalele lui Sebastian, Acterian, Petru Comarnescu, chiar odiosul Eugen Barbu, și tocmai jurnalul lui
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
identic, cu peste douăzeci de ani În urmă, tot Într-o carte. De aceea am vrut atîta să citesc volumul membrului Aca demiei Franceze, dedicat clasicului rus. Am ajuns destul de greu și tîrziu, la el (prin amabilitatea Sorinei Bălănescu) : dar așteptarea a făcut lectura recentă mult mai pasionantă. Fiindcă Troyat (nume real - Lev Tarasov) este, pe de-o parte, pasionat de figurile ilustre ale artei & istoriei ruse (a scris despre Petru cel Mare, Ivan cel Groaznic, Dostoievski, Pușkin, Tolstoi, Gogol, Turgheniev
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu homeleși”) sau glisări ludice , delec tabile pentru chisnovatul de mine(„ Îl tachinăm pe Virgil că seamănă la figură cu Lenin și cu Paul Everac”). Pentru cercetătoare, realitatea moscovită este surclasată de cea din roman, casa lui Bulgakov situîndu-se sub așteptările bulgakofilei, Casa Griboedov nefiind ceea ce se credea, pînă și tramvaiul care l-a decapitat pe Berlioz, nu trecea pe-acolo! Fotografia lui Bulgakov, din ultimele lui zile, te Întrista...Dar un rînd mi se pare tare frumos, În relatarea diaristei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tot fluturau diverși indivizi îmbrăcați în tot felul de halate și uniforme medicale divers colorate. Cea mai mare frecvență de intrări și ieșiri o avea o duduie corpolentă, între două vârste. Prima dată scoase capul și privi în sala de așteptare. Și-l retrase rapid, spunând cuiva dinăuntru: "Nu-i cine știe ce". Un minut mai târziu, ieși cu niște chei în mână și se duse la grupul sanitar. Deschise ușa de acolo cu o yală și dispăru în toaleta rezervată cadrelor, închizând
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
eu, până te-oi mai gândi tu. Îi faci toate analizele necesare, da' cu amănuntu' și la marele fix că comatosu', oricum, nu-i decât o conservă care ține organele proaspete -, să vezi cu cine-i compatibil după lista de așteptare. Și pe lista de așteptare or fi și niște barosani, nu?" "Și normal!" Un telefon dat la timp și o prelevare discretă pentru cine trebuie cam cât crezi că face? Asta așa, dincolo de mulțumiri cu ochii-n lacrimi. Ă? Văd
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
gândi tu. Îi faci toate analizele necesare, da' cu amănuntu' și la marele fix că comatosu', oricum, nu-i decât o conservă care ține organele proaspete -, să vezi cu cine-i compatibil după lista de așteptare. Și pe lista de așteptare or fi și niște barosani, nu?" "Și normal!" Un telefon dat la timp și o prelevare discretă pentru cine trebuie cam cât crezi că face? Asta așa, dincolo de mulțumiri cu ochii-n lacrimi. Ă? Văd că deja te-ai bunghit
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mai place și ție să exagerezi și să te dai dur", râse și fata. Urmă cu un aer critic ponderat: "Da', lăsând la o parte caterincile astea, treaba nu-i chiar așa cum îți închipui. Eu știu câte ceva despre listele de așteptare și de toate tărășeniile astea și-ți spun că ăia cu prelevările nu prea pupă ceva de la chirurgu' care face schimbu' de organe. Poți să suni tu la băiatu' finuț și cu bani, că suni degeaba. Tot ăla care face
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
înlăturasem. Drama poporului meu de gândaci fusese evitată, iar poziția, notorietatea și autoritatea mea erau la un nivel de-a dreptul stratosferic. Cu toate acestea, nu m-am apucat de prostiile la care o putere hipertrofiată te îndeamnă. Eram contrar așteptărilor unora imun la asemenea nerozii. Deși pare greu de crezut, teama mea de ridicol era un medicament cât se poate de eficient. Sigur, de un anume tip de ridicol. În plus, spiritul meu justițiar mă îndemna să am alte preocupări
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Așa se spune. Chiar așa, domnule Bogdan - încuviință Grig râzând aproape fals, mai mult ca să facă poză. Acuma hai, spune. Spune bomba - îi ceru Bogdan. Grig, parcă sos din mână, dete drumul la bombă, dar fără ca mesenii să percuteze conform așteptărilor. Doamna Finica își privi exigentă soțul, ca și cum ar fi zis că nu trebuia să vorbească de așa ceva și că discuțiile astea nu-și aveau nicicum rostul. Aproape că m-aș fi simțit ca un intrus, dacă d-na Paloș ar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mare păcat, vă spun sincer. Între timp am mers la un psihiatru particular și era scump un consult, dar ce mai conta pentru mine acest lucru, eram învățată să cheltuiesc mult pentru sănătatea mea. La psihiatru după două ore de așteptare am reușit să intru în cabinetul lui. Psihiatrul, era un bărbat la vreo cincizeci de ani, cu o aliură imponentă, o atitutine rece și distantă. Nu m-a privit în ochi, chiar dacă eu căutam disperată privirea lui bl=ndă, nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]