27,767 matches
-
de ei? Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob, Dacă-n orzul gâștei e vreun bob, Negru și precar, ca o neghină, Auriu și copt, pus în lumină? Să-i întreb de acul meu pierdut Într-un car cu fân, necunoscut? Am putea să-l căutăm cu toții, Poate-așa stârpim și idioții. 15 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: A #Eszter #Anna#Vörös #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii A venit la curtea mea asearăO nălucă
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
de ei?Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob,Dacă-n orzul gâștei e vreun bob,Negru și precar, ca o neghină,Auriu și copt, pus în lumină?Să-i întreb de acul meu pierdutîntr-un car cu fân, necunoscut? Am putea să-l căutăm cu toții,Poate-așa stârpim și idioții.15 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: #Tribute to #Among the #Sleep Referință Bibliografică: Vis urât / Lorena Georgiana Craia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv cea dintre 24 și 25 decembrie, pe la fiecare casă din
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
tare simțurile, stârnite de febrilitatea căutărilor ei printre pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor ajunse la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită din trei rânduri de bani și în picioare poartă opinci cu ciorapi de lână, prinse cu ață
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut cu frunze și flori și cu mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE CE? Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului fără zâmbet mă scufund în teama de a nu cădea din cer acele tăcerii răsar în zăbrelele privirii ceața umple golul puține lucruri sunt gri ca distanța dintre două umbre de murmur de ce adun în călimară doar odăile reci de unde pleci fără să atingi pereții de foc de ce pasul se afundă în nisipul
DE CE? de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348149_a_349478]
-
cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcă, răspundeți cu un greu de moarte, parcă. Și i-ați găsit și bolii un remediu întoarceți România - n Evul Mediu. Ce căzături, ce târfe, ce mizerii, v-aș desena cu acul, să vă sperii. Dar voi nici sânge nu aveți în vine, ci credite din călimări străine. Le știți lui Hitler și lui Stalin taina și-mpingeți Bucovina în Ucraina. Așa cum ceilalți, limpezească-i valul s-au compromis negustorind Ardealul. De unde
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
bal, spuse ea pe un ton imperativ. Eleonora îl luă pe Petru de mână și îl târî în mijlocul sălii, unde îl zări din nou pe trădător în brațele aceleiași blonde, care nu era din sat, altfel ar fi avut ea ac de cojocul ei mai târziu. Se apropie de perechea rivală și îl îmbrățișă cât mai afectuos pe Petru, surprinzându-l plăcut pe acesta. Nu se aștepta la o asemenea primire din partea fetei care până acum nu-i dăduse nici o atenție
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
față de alte tinere de vârsta ei. Cris, sărbătoritul a rămas lângă limuzină ca un ins fără importanță, considerat poate de public șoferul acestei familii distinse, chiar dacă și el era îmbrăcat cum se obișnuia a se spune printre tineri, la patru ace. Iritat și puțin nervos, se urcă la volanul Fordului și ieși din parcare îndreptându-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
paharul de șampanie în mâna îl felicitau și-l urau pe sărbătorit. Cris era uimit de ținuta elegantă a prietenilor, pe care îi știa tot timpul îmbrăcați în blugi jerpeliți și jegoși, nu că nu ar fi avut detergenți sau ac cu ață să-i repare, ci pentru că așa era trendul. Fetele mereu au fost îmbrăcate decent, atât la facultate cât și în oraș, dar în această seară erau chiar elegante. Parcă nu erau puștoaicele ce se perindau pe străzile orașului
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
de la fragede vârste. Consecința mamele sunt mai active în educarea progeniturilor. In sud, para mălăiață cade direct în gura lui nătăfleață. Fără muncă! Însăși religia Ortodoxă predică 200 sărbători pe an în care se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată. De aceea nordicii diferă de sudici precum iarna diferă de vară. La noi în țară lanțul munților Carpați desparte nordiștii se sudiști. Corect, datorită marii culturi desparte țara în zona de Est și zona de Vest unde zona
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară, Că îmi place, că nu-mi place, Mă gândesc la sănioară. Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350183_a_351512]
-
Artur Silveștri se află în Taină Timpului Nemărginit,rămânând pentru toți cei care l-am cunoscut un simbol, alături de marile personalități ale românilor și al spiritualității universale, drept de urmat.Personalitatea și opera sa pare că este o muzică de ac ord enigmatic ori de încuvințare de pean,bătând ritm greu,ritualic,ca de”oaste a Țarii”pornită la Reconquista” Spiritual și că un simbol peste veșnicie, Artur Silveștri rămâne PREȘEDINTELE DE ONOARE al LIGII SCRIITORILOR și lumina pentru discipolii săi
ARTUR SILVESTRI-SIMBOL PESTE VEŞNICIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361895_a_363224]
-
lui...vibrând la fiecare mușcătură, atent smulgându-i dulceața. atât de multe fire de cenușă s-au adunat în tâmpla ființei încât, jarul nestins al pulsului inimii a devenit umbră și gândul, gândul de taină scormonește neîncetat în cadranul fără ace al timpului, pentru a reîntoarce un ecou pierdut, o culoare iubită, o atingere rară a destinelor rătăcite, risipite, printre urile nestinse ale pământului în care smulgem fiecare spin din coroana umilirii. ne căutăm printre esențele uscatelor fraze, râzând-plângând, strigând-șoptind, rostind-bâiguind
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
mii de cioburi neletale, S-o spargem, să-nclinăm balanța Unei iubiri accidentale. Mâna ta poartă numai lacrimi Și gânduri coapte în amurg, Din care mușc cu poftă pătimi, Apoi în mine toate curg. Oprește ceasul nopții reci, Și muta acul drept în față. Putem să alergăm pe veci Sau să ne-oprim aici o viață. 25 octombrie 2015, Constantă Sursa foto: A #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Surâs de luna între munți,Contur că o sprânceană-a lumii,Un râu de
RUGĂMINTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361957_a_363286]
-
calc speranțaîn mii de cioburi neletale,S-o spargem, să-nclinăm balanțaUnei iubiri accidentale.Mâna ta poartă numai lacrimiși gânduri coapte în amurg,Din care mușc cu poftă pătimi,Apoi în mine toate curg.Oprește ceasul nopții reci,Si muta acul drept în față.Putem să alergăm pe veciSau să ne-oprim aici o viață.25 octombrie 2015, ConstanțaSursa foto: #Prayer for Those at #Șea (1879) - #Frederick Daniel #Hardy Referință Bibliografica: Rugăminte / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGĂMINTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361957_a_363286]
-
mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
nu o putea înțelege ce spune. - Alo! Cine sunteți vă rog? Ridică el glasul nervos. Parcă distingea hohote de plâns. Deslușind aceste stări sufletești ale persoanei de la celălalt capăt al firului, prin corpul său au început să-l înțepe niște ace nevăzute. - Săndica, tu ești? Ce s-a întâmplat iubito de nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-au trecut
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
șantier de construcții. Salahor. Făcea de toate și începuse să capete ceva deprinderi în domeniu. Și-a dat seama că nu are altă soluție. Aici nu a reușit să fure. În Italia ciupise câte ceva și a scăpat ca prin urechile acului din mâna carabinierilor. De fapt, a hotărât să fugă de acolo atunci când a auzit că sunt polițiști români pe urmele bandei în care intrase. Cartuș venea în fiecare an în țară. Banii câștigați îi permiteau să se îmbrace bine și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
cânt, s-o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte. 2. Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
cânt, s-o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte. 2. Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
cânt, s-o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte.2.Febra continuuă, un rest de lacrimă („din vise ruptă”), șoapte trecute „prin urechi de ac”, osânda căznită din corp afluează descântecul sentimental al perechii imaginate: l'amant (sufletul) și l'amante (trupul) în agonie de agavă nedeschisă. E invocat abrupto „gerul în doi”: ecou din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]
-
obține mari recolte chiar dacă Sfântul Dumnezeu i-ar urgisi cu toate belelele. Din păcate nu-i avem. Pământul este suficient de rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]