16,963 matches
-
care obraz va apărea primul nas din perechea anunțată. Deși al doilea nas părea să reprezinte o chestiune medicală deosebit de incitantă pentru specialiști, dovadă că s-au realizat mai multe teze de doctorat pe această temă și că o delegație academică l-a rugat pe domnul Poolo, în numele omenirii întregi, să accepte operația de pe frunte, spre a se vedea în mod practic pe care obraz îi va apărea cel de al treilea nas și pe care cel de al patrulea, punându
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
a exista cultural. A spune ceva, printre rîndurile altora, și despre sine și lumea sa" e, totuși, un deziderat al criticului. Fără a practica jurnalul critic și nici ceea ce se numește criticfiction, venind, în schimb, cu anvergura, rigoarea și responsabilitatea academică pliate pe nevoia comunicării și a prizei la text, Ion Pop își transmite, fără îndoială, dacă nu "aventura propriei scriituri", măcar un mod de situare în lume, implicînd ca imperativă o anumită rațiune de a fi. Faptul e valabil atît
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
istoricii Școlii ardelene, și prima ediție de "opere", la nivelul posibilităților și științei textologice de atunci, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea; mai mult, pentru a putea cuprinde mai tot ce trebuie inclus într-o asemenea ediție - prima ediție academică a unui autor român, dacă nu mă înșel - a și fost plătit cineva care să meargă în bibliotecile rusești, să vadă și să copieze acolo ceea ce lipsea din arhivele noastre. De un secol și aproape jumătate însă lucrurile au progresat
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
român, dacă nu mă înșel - a și fost plătit cineva care să meargă în bibliotecile rusești, să vadă și să copieze acolo ceea ce lipsea din arhivele noastre. De un secol și aproape jumătate însă lucrurile au progresat mult, noua ediție academică inaugurată în anul 1973 de V. Cândea a dat la lumină câteva volume de texte nu numai rare sau încă inedite, dar și de o acurateță incomparabilă cu aceea a predecesoarei sale. Cartea pe care vreau s-o prezint însă
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
și de o acurateță incomparabilă cu aceea a predecesoarei sale. Cartea pe care vreau s-o prezint însă, deși face parte din același lanț și trebuie probabil inclusă în același șir virtual de opere, chiar dacă vechea ediție în forma ei academică pare să-și fi dat obștescul sfârșit, are un statut deosebit: este vorba de textul original în limba latină al celebrei istorii otomane a lui Cantemir: Incrementorum atque decrementorum aulae othmanicae sive aliothmanicae. Statutul deosebit al acestui text latin este
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
d-sa în 1999, într-o ediție fototipică, greu de utilizat chiar pentru cunoscătorul de latină; sarcina transcrierii acestui manuscris, copiat după bruioanele autorului probabil și purtând intervențiile sale manuscrise, și-a luat-o un mai vechi colaborator al ediției academice, profesorul Dan Slușanschi, la a cărui știință de latină medievală recurgem cu toții când ne împinge nevoia în zonele leonine ale culturii noastre. D-sa împlinește astfel ceea ce a început cu editarea textelor din vol.IX al amintitei ediții: De antiquis
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel mai pe larg e tratat dăscălici, ,dascăl mic, simpatic", dar și ,dascăl prost, cu puțină
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
dat o elită în toate domeniile care asigura mersul ascendent și prestigiul crescând al țării. Semn al spiritului adânc democratic care stăpânea în societate, elita intelectuală și politică se recruta din toate păturile sociale. Excepții de la regulile stabilite în promovarea academică și universitară erau o raritate: Gheorghe Brătianu cu toate importantele contribuții în domeniul istoriei, cu toată aprecierea de care se bucura în țară și străinătate a devenit profesor la Universitatea din Iași și nu la Universitatea din București! Tatăl său
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
căci de el depinde formarea elitelor, este un domeniu căruia se cuvine să-i acordăm o atenție specială. Prea lungă vreme nota dominantă a fost antiselecția, spre a ne mai putea permite să ne jucăm. Sistemul trebuie regândit. Azi titlurile academice se acordă de prea multe ori după bunul plac al unor persoane care se cred atotștiutoare. Sistemul cu actuala comisie ministerială este evident deficitar, din moment ce ,savanți" d-alde Mischie sunt investiți cu asemenea titluri! Personal nu cred că o comisie
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
un interval generos). Pe teren cultural lucrurile sunt crude, aproape perverse. Ca să ai autoritate reală, să poți prezenta credibilitate pe termen lung trebuie să te școlești mult mai multă vreme de unul singur. Asta nu presupune neapărat examene, doctorate, încremenire academică. Dar presupune lectură multă, aplicată, en gross și en detaille, transpirație, fișe, informare, bibliotecă. Teoria și istoria literaturii, teoria și istoria filmului și teatrului. Apoi decantarea cu discernământ a informației. Apoi transpirația ciornelor pe care prea ușor tânărul cronicar le
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
neapărat o are critica, bunăoară, de roman. Înțeleg, aici, prin ,adecvare" cumpănirea de-a nu face, din niște texte aproape condamnate la alertețe (jurnalele de plictiseală-s altceva...), prilej de comentarii uscate, mai degrabă decît crocante, mai mult sclifosite decît academice. E, deși - repet - însemnările zilnice sînt mai ,puternice" și mai puțin lesne de pervertit criticește decît este, îndeobște, romanul, o capcană. În care Liana Cozea reușește să nu intre. Tactica privilegiată, dacă-i pot zice așa, stă în obiceiul de-
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
Vasilescu, Oana Chelaru Murăruș, Camelia Ușurelu și Dana Niculescu - a prezentat noi instrumente de predare a limbii române: teste, dialoguri, proiectul unui nou manual. Din păcate, la întîlnirile de acest fel timpul nu pare sufiecient pentru a discuta detașat și academic metode și strategii didactice: obstacolele concrete sînt prea numerose, așa că rezultatul e adesea un discurs exasperat în fața unor indiferențe și neglijențe instituționale. Se pare că tot nu se știe foarte clar cine și unde predă româna în lume: date necesare
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
danez, nemaitradusă până acum în limba română: Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate (Om Begrebet Ironi, med stadigt Henysn til Sokrates). Această teză a lui Kierkegaard pentru obținerea titlului de magister (pe atunci, cel mai înalt titlu academic care putea fi conferit de Facultatea de Teologie din Copenhaga, echivalentul unui doctorat) a fost atât de rar tradusă, deoarece stilul erudit, încărcat de citate în original, punea la mare încercare orice lectură, oricât de calificată. Circulația lucrării s-a
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
de pe acum paralizată de complexul persecuției. Siguri să fim că, dacă vom ispiti nu mai mult de un mare corupt să iasă la iveală, un al doilea va țășni în respectul legii imitației, iar în cazul cel mai optim, cum academic se spune, un al treilea ar putea fi identificat. Nici nu cere mai mult Europa. De altminteri, să ne fie clar, aici nu e vorba de condamnări, ci doar de aduceri în fața Justiției. în cazul cel mai nenorocit, un viciu
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
universitară în România, în 1969, ca asistent la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ,I.L.Caragiale" din București, pe care îl absolvise în același an. Din 1974, cînd se stabilește în Franța, George Banu își continuă în mod strălucit parcursul academic, susținîndu-și în 1978, sub îndrumarea reputatului critic și profesor Bernard Dort, doctoratul de ciclu III (cu tema Orientul și noul utopic. Brecht, Meyerhold, Eisenstein), și apoi, în 1987, prestigiosul Doctorat d'Etat, coordonat tot de Bernard Dort și avînd drept
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
nicio" sunt păstrate după ortografia veche? De ce ,eri, es, epure, trebue, bae", în loc de ,ieri, ies, iepure" etc.? De ce ,creiază" sau ,ideia", în loc de ,creează" și ,ideea"? Sunt convins că Sadoveanu însuși ar fi actualizat ortografia, după cum o dovedesc numeroasele sale preocupări academice în acest domeniu. Exista însă o soluție foarte la îndemână pentru editori: să adopte principiile filologice de transcriere a textului sadovenian, enunțate de Cornel Simionescu în prefața ediției sale critice. Altfel, în ciuda acestor imperfecțiuni de editare, volumul de texte inedite
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
identity narratives coexist, contrast one another and produce a heterogeneous aggregation of civic values. Sometimes, the situations have aberrant results. Keywords: simboluri legionare, Ion Antonescu, Memoria Holocaustului, crime de război Revoluția din decembrie 1989 a adus în actualitatea publică și academică tema fascism-comunism. Subiectul nu era nou, grila de abordare se schimbă însă fundamental. Predominau reacțiile emoționale de negare a comunismului și de suprapunere a lui cu fascismul. Reacții explicabile având în vedere faptul că ieșisem dintr-un sistem politic totalitar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pe Ruxandra Cesereanu (2007), Michael Shafir (2002, 2014), William Totok (2005), Gabriel Andreescu (2015), Andrei Pleșu (2015, 2016), Laszlo Alexandru (2016), Dan Pavel, Alină Mungiu Pippidi, Lucian Boia (2014), Cristian Pîrvulescu, Alexandru Climescu (2014, 2015), Adrian Cioroianu. Au fost dezbateri academice sau media. După 25 de ani, constat cu luciditate și amărăciune că Memoria Holocaustului rămâne una controversată. În sensul că discursul public al memoriei, simbolistică afișată în spațiul public este de tipul "una caldă, una rece". Pe o posibilă grila
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
publice care în România a lipsit mai bine de patru decenii. Am ales trei vectori care stimulează astfel de reacții și care fac din spațiul public un loc al memoriei disputate. 1. Intervenția partizană a elitei intelectuale. Elită culturală, cea academică sau cu vizibilitate media s-a poziționat în favoarea promovării, fără bariere, a tot ce este sau consideră că este valoare spiritual națională. Pentru cine a urmărit în ultimele șase luni media sau unele dezbateri din reviste culturale, a observat lesne
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din arhive și mărturii comunitatea de atunci. Nu am urmărit expunerea biografiei lui Doru Tompea, ci utilizarea poveștii vieții sale că vehicul care să ne ducă spre povestea vieții unei comunități. Intenția noastră a fost realizarea unei fresce a comunității academice ieșene din perioada studiată, fără a urmări să acuzam pe cineva sau să legitimam regimul comunist. Nu știu cum a fost comunismul în alte centre universitare dincolo de etichetele curente și nu risc să fac generalizări. Nu susțin că a fost la fel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
and privacy" (2015); Mioara Anton, Bogdan Cretu, Daniel Șandru (coord.), "Words of power. Literature, intellectuals and ideology în Communist România" (2015); Constantin Ilaș (coord.), "Exile în your own country" (2015); Sorin Bocancea & Doru Tompea, "Two decades of communism în the academic Iași" (2015); Sorin Bocancea (coord.), "Romanian revolution. Militaries, missions and diversions" (2015). All works were published by the European Institute Publishing and appeared în the collection "Frontier texts", from the Series "After 25 years. Communism în Eastern Europe", coordinated by
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vorbi despre el că despre o entitate abstractă, ci vom incerca, pe calea documentelor și a memoriei unui participant observator, să pătrundem în viața lui din ultimii douăzeci de ani ai comunismului: cu organizațiile sale politico-administrative, cu regulile și cutumele academice, cu oamenii săi (curajoși și lași, demni și obedienți), cu problemele sale curente și mai ales cu cele recurente, cu bunele și cu relele sale"15. De remarcat este și poziționarea ideologică cu care interlocutorii au pornit în demersul lor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
același adversar, acestea-și vor coordona comunicarea strategică. Dacă NATO reușește să diminueze percepția conform căreia are ca prioritate susținerea SUA în misiunile globale va depinde de strategiile de comunicare pe care le abordează. În acest sens, colaboratorii din mediul academic și think tank-uri responsabile de diplomația publică se pot transforma în interfață dintre elementele de pe agenda politică și militară a NATO, o strânsă colaborare putând rezultă și în crearea unor legături între informare și influențarea percepției, care reprezintă un mod
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1993. Dreptul la oraș - generația a IV-a de drepturi ale omului metropolitan (The Right to city - the IVth generation of rights for the metropolitan mân) Mădălina Virginia ANTONESCU Abstract. The right to city begins to be recently consecrated by academic research, presenting several links with the "sustainable development" paradigm. UN documents see our contemporary world aș an "urban global world", confronted with issues aș chronic poverty, lack of access to basic urban services, insufficient democratic participation to main decisions regarding
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
having at their disposal a collective new right to own prosperous, sustainable cities, aș effect of their right to economic development). We consider the right to city aș being a dynamic right, în full process of exploration and consecration within academic research, more than necessary for understanding an urban globalized world characterized by proliferation of metropolises, towns, cities, megalopolises that demand new juridical approaches Keywords: right to city, sustainable development, global urban world, human rights Fenomenul sărăciei urbane și al urbanizării
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]