9,793 matches
-
au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de justificată, nu va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează mai puțin propoziții analitice și mai mult propoziții sintetice aposteriori. În al doilea rând, sunt acceptabile argumentele care fac apel la conținutul cunoașterii comune. Acestea trimit la cunoștințele acceptate îndeobște într-o comunitate, precum valori și tradiții asumate, evidențe practice. În al treilea rând, o premisă este acceptabilă când este obiectul unei mărturii, adică a unei declarații a unui martor. În sfârșit, o premisă este acceptabilă dacă este produsă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
instaurarea justiției și dreptății sociale. (...) ART. 8 În exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autoritățile publice sau cu diverse societăți comerciale, ziaristului îi sunt interzise înțelegeri care ar putea afecta imparțialitatea sau independența sa. Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului. ART. 9 Ziaristul care distorsionează intenționat informația, face acuzații nefondate, plagiază, folosește neautorizat fotografii sau imagini tv și surse ori calomniază săvârșește abateri profesionale de maxima
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
evenimențial și explicarea acesteia"96. Așadar, în planul textualității, discursul jurnalistic se relevă ca fiind obiectiv, rațional, interesant pentru public și având o formă atractivă. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic apare într-o instituție media, pe un suport acceptat (hârtie ziar, unde radio sau tv, internet), la intersecția intereselor actorilor implicați în statusuri și roluri legitime și operaționalizându-se în genuri jurnalistice întemeiate pe contracte de comunicare specifice. În sfârșit, pe palierul universului de discurs, discursul jurnalistic interacționează cu alte
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parte nu trebuie să atribuie în mod abuziv adversarului o premisă implicită; ea nu trebuie să respingă o premisă dacă aceasta este subînțeleasă" sofismele premiselor implicite; "nici o parte angajată într-o discuție critică nu poate să prezinte o premisă ca acceptată dacă ea nu este ca atare și nu poate să refuze o premisă dacă ea constituie un acord" sofismele punctelor de plecare; "nici o parte nu trebuie să considere că un punct de vedere a fost apărat convingător dacă această apărare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
specificațiile produselor și standardele generale, există o strânsă legătură. Cerințele consumatorilor și prin urmare calitatea produsului trebuie să fie cuprinse în cerințele de proiectare. Există însă standarde naționale și internaționale care, dacă sunt utilizate, asigură ca specificațiile vor corespunde criteriilor acceptate pentru performanțele tehnice, de siguranță etc. ale produselor. Specificațiile sintetizează cerințele consumatorilor și permit producătorului să proiecteze și să fabrice produsul. Acestea constau în precizarea următoarelor elemente: * performanțele cerute de la produs; * parametrii care descriu produsul, exprimate în formă cantitativă și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
sau emoțională din organizație cu mult înainte ca separarea fizică să aibă loc. „Cu toate că eliberarea poate constitui pentru individ un eveniment plăcut sau mai puțin plăcut, aceasta poate lua, totuși, forme multiple sau variate. De exemplu, pot fi încredințate și acceptate roluri mult mai reduse, cu o mai mică responsabilitate, iar relațiile de muncă pot fi adaptate în raport cu valoarea lor pentru individ și cu cantitatea de efort pe care acesta este dispus să o depună pentru a le menține. Angajații se
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au nicio Patrie"; b) corolarul logic al acesteia este că proletarii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
55). Ca urmare a acestei mutări de perspectivă, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, teza întâietății sentimentului în materie de artă și de frumos, a trăirii individuale ireductibile la rațional în fenomenul estetic era deja acceptată. Din care motiv, acest veac a mai fost calificat, retrospectiv, de către unii teoreticieni, și că "era individualului"56. Individualismul a fost, în viziunea unor cercetători care s-au ocupat de începuturile esteticii, ca Alfred Baeumler, bunăoară, tocmai fenomenul care a
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lipsă, Începând cu experiența spartană și terminând cu trista și tragica experiență pe care societatea omenească a trăit-o sub nazism și comunism. Iar dacă scopul În viață este o chestiune de apreciere personală (ceea ce este de dorit), atunci trebuie acceptate cele două aspecte ce decurg de aici. Primul aspect, strict subiectiv, ar fi că o viață merită trăită atunci când aduce pentru individ experiențe plăcute și bucuria Împlinirii ca o percepție a calității vieții. Al doilea aspect, mai mult obiectiv decât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o dotare intelectuală specială, chiar supradotare. Interesant aici este faptul că autoarea consideră supradotații ca o categorie cu nevoi speciale dacă generalizăm termenul. A doua definiție vorbește despre creativitate ca despre un „proces care are ca rezultat o operă personală acceptată ca utilă sau satisfăcătoare de către un grup social Într-o anumită perioadă de timp”. Definiție greu de acceptat pentru că au fost numeroase situațiile În care autorul a fost recunoscut postum. Eminescu este un exemplu, considerat la timpul său un romantic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
A modela experiența În forme noi și diferite, de a percepe mediul În mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultată” este o altă definiție, limitativă am spune noi, pentru că se referă doar la creativitatea artistică. O formă acceptată ca definiție a creativității este cea dată de Norbert Sillamy În Petit Larousse care spune că „creativitatea Înseamnă acea predispoziție de a crea existentă În stare potențială la orice individ și la orice vârstă”. Pentru a se exprima Însă câțiva
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manieră reușită să pătrundă În lumea copilului deficient, schițând chiar din titlu, prin interogație, ce anume Îl face diferit de ceilalți. Întrebare retorică până la urmă, deoarece pentru a Înțelege este necesar să cunoști mai Întâi normalitatea, ceea ce trebuie din start acceptat că este extrem de dificil. Pentru că până la urmă este vorba de viață, iar viața este un dat natural de esență divină care se poate manifesta diferit. Odată apărută Însă trebuie ocrotită, indiferent de structură, constituție, dotare, sex, nație sau religie. Dreptul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alt reflex declanșat de aceeași senzație frica. Atunci când această rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca circumstanță atenuantă, dar prezentă constant ca realitate instinctuală cu manifestări diferite de la individ la individ. Este de fapt un răspuns la violența extremă printr-o violență extremă. Nu mai puțin important ca sursă de violență este și instinctul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fundamentalistă, asociată cu protecționismul particularist) și mediile mai liberale ale lumii universitare, în contextul conservator al mandatelor lui Ronald Reagan (1981-1989), echivalentul american al epocii marcate în Marea Britanie de Margaret Thatcher. Sintagma este însă folosită în mod public, în sensul acceptat azi, de candidatul prezidențial Pat Buchanan în 1992 în discursul ținut la Convenția națională republicană. Buchanan vorbește despre un război religios pentru sufletul Americii, la fel de semnificativ pentru redefinirea identității sale naționale precum Războiul Rece. Deși discursul nu s-a bucurat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Songs, distinse cu premiul Pulitzer în 1964, fără să urmărească în mod expres ridiculizarea personajului de culoare, încă un exemplu ce demonstrează cum o ideologie dominantă face ca majoritatea populației să nu realizeze caracterul său construit, injust pentru unii, dar acceptat ca fapt de viață, ca adevăr. Legile Jim Crow se referă la o serie de hotărâri promulgate în statele din Sudul SUA începând cu 1876 care impuneau segregarea rasială în toate locurile și serviciile publice, un fel de compensare acordată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decât să creeze personaje care suferă cu stoicism sau pasivitate. Unul dintre ele este Sula, protagonista romanului cu același nume, publicat în 1973. Tânăra este văzută ca un pericol în comunitatea de culoare de unde pleacă și unde se întoarce, finalmente acceptată ca o alteritate constitutivă mai degrabă decât ca o persoană iertată, și care se căiește. Cea mai cutremurătoare faptă pentru o mamă ce își iubește copiii o inspiră pe Toni Morrison să scrie Beloved, povestea bazată pe cazul adevărat al
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor; este mai ușor de calculat și de interpretat, fiind de aceea unanim acceptat și utilizat; − ponderea populației rurale în totalul populației: În unele cazuri, pentru caracterizarea gradului de urbanizare<footnote Prin grad de urbanizare înțelegem mărimea absolută sau relativă a populației care locuiește în centrele urbane. footnote> se utilizează și raportul urban-rural, calculat
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
sunt necesare, deși acestea constituie motive temeinice. Probabil ea e determinat] în mod esențial de conflictele din interiorul eticii sau al moralei înseși. Nu voi face nici o distincție între acești doi termeni în articolul de fâț]). În orice cultur], obligațiile acceptate se ciocnesc uneori, fiind nevoie de principii mai profunde, măi generale care s] medieze conflictul. Oamenii caut] esență diferitelor reguli implicate și încearc] s] le pun] în balant]. Aceast] c]utare îi determin] adesea s] recug], la scar] larg], la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
defunctul pretinde c] a dat pâine fl]mândului, ap] însetatului, haine celui dezbr]cât și a asigurat transportul pe ap] al celui f]r] barc] (Budge, 1913, p. 587). Evident, una dintre cele mai puternice motivații pentru respectarea valorilor sociale acceptate era teamă de Judecată de Apoi. Interzicerea cruzimii asupra animalelor, un principiu etic neobișnuit în lumea antic], are la bâz] credință egiptean] c] atunci cand Ptah, zeul creator al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noua școal] a lansat o teorie care îmbin] realismul lingvistic cu cel etic, pornind de la ideea c] lumea real] constituie premisa aprecierii binelui și r]ului (shi-fei). Al treilea curent a reprezentat o provocare chiar și pentru acest umanism unanim acceptat, în sensul c] asem]n]rile și deosebirile dintre lucruri nu numai c] influențeaz] denumirea obiectelor, dar pot fi asociate și clasificate în nenum]rate moduri. Realitatea nu privilegiaz] nici un model constant de clasificare și nici nu dirijeaz] raționamentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rinte virtuos și devenit s]rac returneaz] banii pierduți unui milionar zgârcit. Dac] ceea ce este drept este întotdeauna determinat de ceea ce este bine, cum putem explica atunci virtutea drept]ții? Hume a sustinut c] benefic] pentru societate este practică acceptat] a regulilor cunoscute ale drept]ții, chiar dac] aceast] practic] cauzeaz] dificult]ți în unele situații. El a susținut, de asemenea, c] dorința dezinteresat] de a respecta aceste reguli se dezvolt] în mod natural, pe baza compasiunii pentru ceilalți. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În formul]rile sale clasice totuși dreptul natural este v]zut că alternativ] la scepticiscmul moral: o alternativ] la viziunea exprimat] în diverse variante conform c]reia nu exist] r]spunsuri corecte la întreb]ri morale, ci doar r]spunsuri acceptate, simple convenții. În acest sens, „scepticismul moral” se refer] atât la curente puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binelui. Cele mai multe fac apel la un principiu aristotelic extins și asimilat cu succes, potrivit c]ruia virtutea este analizat] în termenii unei complexit]ți; în acest sens, binele reprezint] în esenț] unitatea organic] a unui întreg complex. Acest principiu universal acceptat p]trunde în sfera esteticii. Problemă crucial] care se ridic] este dac] o asemenea concepție se preteaz] abord]rii noastre în domeniul doctrinei etice, cu alte cuvinte dac] ea poate constitui r]spunsul la necesitatea unei teorii a binelui care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]