7,542 matches
-
viitoare de psihologie organizațională este legat de importanța care i se acordă liderului ca individ și contextului în care acest individ acționează. Ar trebui să ne orientăm asupra calităților și caracteristicilor individului sau asupra situației (gradul de tensiune sau criză, adepții, sarcinile, etc.) care autorizează acest individ să ocupe o poziție de conducere iar, din această poziție, să-i influențeze pe alții? Astfel, dezbaterea între istorici se aseamănă cu dezbaterea din cadrul psihologiei (în ce măsură este comportamentul o funcție a variabilelor personale și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
eu (și cred că oricine, dacă se preocupă de istoria ideilor) îi socotesc vinovați pe foarte mulți mari gânditori de consecințele gândirii lor și de toate deformările și îngroșările pe care aceasta inevitabil o suferă atât în interpretările și aplicările adepților, cât și în ale adversarilor. Eu îl învinovățesc de pildă pe Goethe pentru exaltarea „vieții” și „organicului”, de unde a rezultat o „biolatrie” ce propagă numai platitudini, opacitate și barbarie latentă, ori patentă. Și câți nu ar mai fi de învinuit
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
că gândirea lui Rousseau este anacronică “în raport cu gândirea științifică modernă” nu spune absolut nimic. Gândirea științifică modernă va fi indubitabil anacronică la un moment dat, iar gândirea lui Rousseau, fie că va avea mai mulți sau mai puțini admiratori sau adepți, va rămâne gândirea lui Rousseau. F) Reacția la modul de viață contemporan nu poate fi decât un fenomen tot atât de contemporan. G) Formele de „cinism” contestatar, de la Socrate și Diogene până la primii creștini sau de la Rousseau până la fenomenele de azi, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cărțile nefiind Înmânate monahilor decât după eliberarea unei autorizații. În căutarea adevărului despre crime, Baskerville se vede concurat de Inchiziție și de redutabilul ei reprezentant, Bernard Gui, care e convins că la originea acestora se află ereticii, și mai ales adepții lui Dolcino, fondatorul unei secte ostile Papalității. Gui reușește să smulgă mai multor călugări, prin tortură, mărturisiri conforme părerilor sale, fără să-l convingă totuși pe Baskerville de justețea raționamentului său. Într-adevăr, anchetatorul ajunge În ce-l privește la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fixa locului, fiind un „vântură-lume”.) Dacă-i bal, bal să fie. (Cel care a intrat În horă trebuie să joace, altfel riscă să audă spunându-se despre el fie că nu-i place, fie că nu se pricepe. Nu fi adeptul jumătăților de măsură!) Cine riscă câștigă. (Sub o altă formă, se spune: „Soarta este de partea celor viteji și Îndrăzneți”. Faptele de viață arată, Într-adevăr, că trebuie să forțezi destinul, adică diferite situații și Împrejurări ale vieții, dacă vrei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În cazul disciplinei: dacă este impusă cu forța, va produce un sentiment de neplăcere, care-l va face pe cel În cauză s-o respingă.) „Nu trebuie să ridiculizăm părerile care se bucură de respect; prin aceasta Îi jignim pe adepții lor, fără să-i reducem la tăcere.” (Vauvenargues) Orice urcuș are și un coborâș. (Atenție, așadar, la obiectivele pe care ni le propunem: cu cât vor fi mai orgolioase, cu atât și dezamăgirile vor fi mai mari.) „Nici un drum Înflorit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
așa cum o înțeleg industriașii. În lumina acestor considerații, eu sunt pentru o confruntare directă, care să ducă CD la prima sa înfrângere. Așadar, nu numai că nu mă tem de „referendum”1, ci sunt pentru marea provocare lansată de radicalii adepți ai „celor opt referendumuri”. Las la o parte alte două considerații care ar fi suficiente ele singure ca să mă determine să iau această poziție: 1. abrogările cerute de „cele opt referendumuri”2 sunt sacrosancte, sunt minimul ce se poate face
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de luptă împotriva alcoolismului, pentru ajutor logopedic, de susținere a unei farmacii, de publicare a unor lucrări comune, calendare (Berea, 2004). În relația cu comunitatea, apar o serie de provocări în legătură cu cerințele populației către relaxarea dogmelor și amenințarea cu pierderea adepților. De exemplu, un sondaj de opinie a raportat recent că marea majoritate a catolicilor americani consideră că perechile căsătorite ar trebui să poată alege formele de contracepție dorite, inclusiv, în caz de necesitate, avortul. Majoritatea catolicilor din Statele Unite susțin și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sexuală, altele exagerând cultul sexualității (vezi și David, 1987; Adrian, 1998; Ficeac, 1996). Rezultatul ultim al tuturor demersurilor se concretizează în dezideratul: „...un adevărat reprezentant va fi gata să-și dea viața, dacă este necesar...”. S-au consemnat cazuri când adepții unor secte refuză apelul la medicină asumându-și triumfalist moartea, ori situațiile aberante în care membrii unor fracțiuni religioase au preferat să moară (arși) decât să permită accesul autorităților sau, mai mult, au recurs la obligativitatea sinuciderii, cum a fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sacrificiu presupun aspecte oarecum contradictorii în viața organizațiilor religioase. S-ar putea identifica un conflict între sacrificiul făcut de indivizi, ca mijloc de intensificare a credinței și loialității, și frânarea aderării noilor membri, dilemă rezultată în privința calității și a numărului adepților, dar și conflictul între setea de prestigiu, de manifestare (stimulente în egală măsură individuale și de grup) și umilință, care este un beneficiu ideal opus (Barnard, 2003, pp. 171-172). Se înțelege că aderenții trebuie să îndeplinească unele criterii în acord
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cel de organizație pseudoreligioasă (Antim, 1996). Analizele au decelat existența a trei faze prin care trece o mișcare religioasă: faza organizatorică (în care se definesc tipul de conducere, regulile care stabilesc cadre pentru relațiile, activitățile membrilor), faza misionară (câștigarea de adepți în alte spații geografice, culturale, statale), faza comercială (când acumularea puterii economice și politice devine scop în sine) (Achimescu, 2002, p. 31). În acest context, multor mișcări religioase li se poate atașa atributul de organizație misionară, care, in extremis, ajunge
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie în concordanță cu autoritatea Bibliei. Pe de o parte, textele sfinte nu oferă clar imaginea asupra vreunei forme de organizare, iar pe de altă parte, nu există un tipar unic, diferite pasaje putând fi interpretate în acord cu concepțiile adepților uneia sau alteia dintre formele de conducere prezentate (Erickson, 1998, pp. 265-269). Problemele conducerii stau permanent în atenția reprezentanților cultelor. Printre aceste probleme se numără cea a formării cadrelor de conducere, ca răspuns la pericolul apariției vidului în dezvoltarea unor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în care locul cel mai important îl ocupă beletristica de divertisment, iar scopul celor ce scriu critică literară este acela de a culturaliza, de a „vulgariza”, pentru a face publicația accesibilă unui număr cât mai mare de cititori. Alături de Mille, adept al criticii lui Gherea, preocupat de evoluția literaturii naturaliste sau de problema imoralității în artă, fac cronică literară C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, H. Sanielevici. Cu articole mai cuprinzătoare decât o simplă cronică săptămânală, din care rezultă o înțelegere largă a
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
În anii ’80. Astfel, pentru prima perioadă, anii ’40-’50, autoarea stabilește existența a două grupuri, folosind drept criteriu de Încadrare activitatea diplomatică desfășurată fie sub regimul antonescian, fie sub guvernele Sănătescu și Rădescu. Autoarea a identificat un grup al adepților și simpatizanților mișcării legionare considerat „grupul de elită al intelectualilor și scriitorilor români..., ei s-au grupat În Spania, formînd un centru care, prin omogenitatea sa, era menit să rămînă unic În Întreaga istorie a celor 45 de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a folosit pe scară largă și represiunea În forma „muncii silnice”/forțate, utilizîndu-se și În această privință modelul sovietic. „Recruții” erau de diverse origini: țărani care se opuneau colectivizării sau nu-și achitau cotele, foști membri ai formațiunilor politice interzise, adepți ai unor culte religioase, foști polițiști, cei care Încercaseră să treacă În mod clandestin frontiera ș.a.m.d. Un mare număr de „unități de muncă”/„colonii de muncă” au apărut Îndeosebi În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcția acestuia a Început
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
el credea că sovieticii ar putea să fie forțați să devină rezonabili doar prin amenințarea cu un război); Șerban Voinea, membru al Partidului Social-Democrat (era lipsit de dogmatism, un interlocutor adecvat, capabil de a face un mare efort de obiectivare; adept al democrației, Înțelegea situația din țară; deși membru al unui partid care participa la guvernare, nu-și ascundea teama față de comunizarea accentuată, inclusiv față de tendința PCR de a distruge/scinda PSD-ul); Lothar Rădăceanu, membru PSD (lozincard, falsificînd brutal reliatățile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dan Pavel, dintre care una În manuscris. În altă ordine de idei, tocmai pentru că legitimitatea, În afara celei de tip divin, nu e absolută, legitimitatea FSN trebuie analizată atît prin modul În care e invocată, față de celelalte partide sau față de propriii adepți („faptul că liderii săi au făcut revoluția, sprijinul popular masiv și entuziast, precum și faptul că erau un produs al vremurilor, al schimbărilor ireversibile produse inclusiv În timpul comunismului, deci al unui complex de interese sociale pe care pretindeau astfel că le
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și Încredere decît dățile trecute; practica i-a Învățat pe democrați că doar pe calea unei ucenicii răbdătoare pot deveni adevărați reformatori și tot astfel pot aduce schimbări revoluționare” (Réflexions sur la violence, Introduction - lettre à Daniel Halévy). Dacă Încrederea adepților Convenției a fost zdruncinată Într-o măsură atît de copleșitoare, poate că, paradoxal, vorbele sindicalistului revoluționar le vor insufla energia de a lupta În continuare. Andreea Năstase Antoine Marès, Pierre Milza eds., Le Paris des Etrangers depuis 1945, Publication de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
O vizită la câteva mănăstiri și biserici antice din Bucovina, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, 1883) nu intră în sfera literaturii. Erudit teolog, M. a publicat numeroase manuale, exegeze și traduceri de opere religioase. În toate textele se arată adept al înnoirii lexicului și sintaxei limbii vechilor cărți bisericești. SCRIERI: Chronica Hușilor și a Episcopiei cu asemine numire, București, 1869; Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, I-II, București, 1874-1875; Proiect de reglement pentru revizuirea și editarea cărților bisericești
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
fond o credință ce Își fonda legitimitatea pe știință și tehnologie. În consecință, era vorba de o atitudine lipsită de spirit critic și scepticism, nejustificat de optimistă (după standardele științifice) asupra posibilităților de planificare a așezărilor umane și a producției. Adepții modernismului extrem aveau tendința să descrie ordinea rațională În termeni estetici extrem de vizuali. Pentru ei, o așezare sau o fermă eficientă și rațional organizată era o așezare sau o fermă care arăta sistematizată și ordonată În sens geometric. O dată planurile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
geometric. O dată planurile lor au eșuat, ei au Încercat să se mulțumească cu ceea ce aș numi miniaturizare, adică cu crearea unei micro-ordini mai ușor de controlat În orașe, sate și ferme model. Modernismul extrem a presupus, pe lângă credință, și „interese”. Adepții săi, chiar dacă erau Întreprinzători capitaliști, aveau nevoie de intervenția statului pentru a-și realiza planurile. În majoritatea cazurilor era vorba de persoane oficiale importante și de șefi de state care Înclinau spre anumite forme de planificare și organizare socială (de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
an, numărul supușilor săi, În total și pe regiuni, care sunt resursele și gradul de sărăcie sau bogăție al fiecărui loc, șcare este numărulț de nobili și de clerici de toate rangurile, de oameni ai legii, de catolici și de adepți ai altor religii, toate acestea ordonate În funcție de locul unde locuiesc aceștia?... Nu i-ar fi util și nu i-ar plăcea oare să poată ca, Într-o oră, să vadă din propriul birou care e prezentul și care a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu siguranță, mult prea complicată și variabilă pentru ca secretele ei să se dezvăluie În formularele birocratice. Este și o problemă de scop. Agenții statului nu sunt interesați - și nici nu au motive - să descrie o realitate socială completă, după cum nici adeptul silviculturii științifice nu este interesat de o descriere detaliată a situației unei păduri. Abstracțiunile și simplificările lor sunt dictate de un număr mic de obiective, dintre care cele mai importante erau, până În secolul XIX, impozitarea, controlul politic și recrutarea. Ei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care se confruntă el și că cele mai importante Înlănțuiri de cauze și efecte sunt scurte și simple”. Herbert Simon În studiul său despre Tolstoi, Isaiah Berlin compara ariciul, care știe „un lucru și bun”, cu vulpea, care știe multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înmânat o hartă unde apărea piața centrală, Bois de Bologne, și multe din străzile care au și fost construite În cele din urmă. Este fără nici o Îndoială că planurile lui Louis Napoleon se inspirau În foarte mare măsură din ideile adepților lui Saint-Simon, idei exprimate În publicația vizionară Le Globe, și din modelele comunităților urbane elaborate de Forier și Cabet. Proiectele grandioase ale acestora veneau În Întâmpinarea hotărârii prințului de a face ca măreția nou dobândită a capitalei să ofere o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]