79,378 matches
-
infinit de nimica de parcă ar vrea să arate odată-n plus ingratitudinea unui Destin, infimitatea dimensiunilor unei lumi în dezacord total cu sufletul lor și de asemeni bunătatea lor infinită care se dăruie cu bună știință chiar Nimicului, al căror aer furibund îți dă senzația că nu te afli printre indivizi trăind pe coaja pămîntului ci închiși ermetic în pămînt trăind o viață care e o supraviețuire a propriei morți și de acolo inimile lor bat cu teamă continuă să nu
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
aflăm din EVENIMENTUL ZILEI că, iarăși cităm - Potrivit senatorului PNȚCD Andreiu Oprea, Bncorex l-a sponsorizat din greu pe bardul de la Bârca: Șapte lingouri de aur, 447 milioane de lei și un Mercedes pentru Adrian Păunescu. Nu vrem să avem aerul că îi sărim în apărare lui Adrian Păunescu, dar un ziar care se respectă nu se mulțumește cu o singură mărturie înainte de a lansa o știre cu conotații atît de grave ca aceasta. Cu atît mai mult cu cît poetul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
sora unui coleg și credem (pînă la proba contrarie) în imaginea idilică a generației '60. Cît document și cît monument se află în rețeta portretistică a lui Alex. Ștefănescu e o problemă, dar rămîne oricum o minciună frumoasă. Cu tot aerul lor desuet asemenea ceremonialuri de inițiere au o importanță de netăgăduit și familiaritatea pe care o induc nu cred că e un lucru rău. Mai ales la începutul unei antologii asemenea gesturi sînt parcă mai la ele acasă decît într-
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Apoi am văzut-o la televizor, că tânăra speranță a scrisului în Quebec, Canada și, ceva mai târziu, am întâlnit-o «în carne și oase» ca autoare consacrată de critica literară și de iubirea publicului. O ființă frumoasă, delicată, fără aere de vedetism. Scriitoarea a publicat 6 volume, dintre care 3 au fost scrise direct în franceză, iar celelalte în română. Ea continua un drum început în secolul XIX de către Iulia Hașdeu și construit cu multă elegantă de Elena Văcărescu, Anne
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
performance a cărui finalitate o constituie chiar cartea. Coordonator este tînărul poet Adrian Bodnaru, construcția grafică pică în responsabilitatea artistului plastic Dan Ursachi, un rol important îi revine componentei tehnice (adică specialiștilor și utilajelor tipografice), iar undeva, în atmosferă, prin aerul îmbibat subtil cu tot felul de parfumuri rare, veghează, ludic și ceremonios, și ochiul ciclopic al lui Șerban Foarță. De altfel, seria neagră a cărților de poezie de la Brumar a fost deschisă chiar cu volumul Caragialeta al lui Șerban Foarță
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
un no man's land ideatic, unde își pierd autonomia și contururile și apar diverse contaminări, melanjuri." [...] "eu?", mă pronunț, "eu!", mă imaginez redus la simpla pronunție, "eu!eu!eu!", tac, însă scriu, asta fac. Sînt foarte viu! Chiar vioi. Aerul matinal îmi stimulează starea de înviorare pe care mi-o provoacă și mi-o întreține această gimnastică scripturală" (p. 17). Și, totuși, deși aceste proze sunt elaborate în acord perfect cu ideologia "textuării", autorul preconizează sau visează "un text de
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
Ene devine mult mai simplu și mai uman, apropiindu-se de briza deschiderii, susținută de postmodernism, vindecat de patima adulării literelor-corpuri. Prin programul acestei destinderi, tensiunea acumulată din cauza brodării obsesive pe marginea valorii absolute de text se dizolvă, bule de aer oxigenând land-ul imaginar(t) al prozelor. Perspectiva scriptică, în care este solicitat mai mult ochiul (tip modernist de receptare a lucrurilor) este substituită de viziunea "globalistă" aici îmbrățișând atât textul cât și sunetul (vocile naratoriale). Se poate presupune că
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
a guvernelor conduse de PNȚCD. Trăim situația în care "hoții strigă hoții". În EVENIMENTUL ZILEI Cornel Nistorescu se minunează și el de majoritatea copleșitoare obținută de liderul PD pe care îl compară cu icoana credincioșilor acestui partid. În schimb, cu aerul că nu știe stînga ce face dreapta, în ziarul al cărui director e Cornel Nistorescu, citim pe prima pagină dezvăluiri despre recentul demisionar din PD, Victor Babiuc, într-o anchetă despre care e greu de crezut că a fost realizată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
tot mizînd pe faptul că guvernul Isărescu nu-l poate înlocui cu ușurință în acest an și că nici la Cotroceni scoaterea lui din actuala echipă guvernamentală nu e privită cu ochi buni. Asemenea altor politicieni care după ce au aspirat aerul unor funcții înalte și-au închipuit că au ajuns la ele pentru că erau ceea ce erau, nu fiindcă le-au obținut ca membri ai unui partid sau ai altuia, și Victor Babiuc a ajuns să-și personalizeze funcția mai mult decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Litera-n regie proprie, editură în al cărei nume se recunoștea, justificîndu-l, prin textualism, prin gramatologie, cartea încearcă să verifice acum, în anotimpul post-modern și "moale", structura "tare" (și perenă?) a unui alt canon estetic (sau, mai curînd, scriitural)". Același aer de vasalitate îl respiră reproducerea unor articole de dicționar: BOA s.m. invar. 1. Șarpe tropical, carnivor și neveninos, lung de cîțiva metri, care-și ucide prada înainte de a o înghiți, încolăcindu-se în jurul ei și sufocînd-o (Boa constrictor). 2. Fîșie
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
nu-l mai știu:/ ce înger mîntuie nevroza// cînd lacrimele-n harpe, trec/ nu sînge ca de nalbe perne?/ Un sînge cade-n alb, - eterne,/ cînd lacrimile-n har, petrec?" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Cu o nostalgică dispoziție, poetul-poet acceptă a funcționa ca un poet-prozator, sub zodia veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o concretețe poroasă, într-o înșiruire
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
ea tace leneș; arfe-ncep;/ culoarea minte) (pe cînd seara// alb astru-n cearcăn vînăt, ori/ mărgea-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Sau Macedonski cel al tardivelor rondeluri valsante: "În unduire ca de șarpe/ de pene, umerii ei cad;/ de pe neumerii ei cad,/ în unduire cad, eșarpe.// De vreme ce-am dezvăluit,/ la spuma nopților, - în vălu-i/ las spuma nopților
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Putem semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Constantin Țoiu 10 oct. 1978, uzina John Deere, Moline, SUA. Tipii care lucrau în birourile luminoase, curate, avînd aerul unor sere.Și chiar se vedeau peste tot fel de fel de plante, unele exotice. Un pîrîiaș curgea printr-un șănțuleț de marmoră prin aceste încăperi ale administrație uzinei de unelte agricole, pluguri la început apoi și de tractoare - produse
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole, cenzura și celelalte... Descrierea uzinei de la Moline, o utopie așadar, și banca monumentală din piața orașului american, și biserica de alături, puternică - evanghelistă - avînd aerul unui edificiu industrial John Deere, templul protestant de cărămidă arsă. Uzina, banca, biserica, trinitate solidă cam ce ar trebui unui progres social... Mă uit prin birourile uzinei, cu plante și prin care susură apa clară condusă prin jghiaburi strîmte aplicate
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
La intrarea în noua declinare a următorilor 2000 de ani de poezie română. Primele sale versuri nu conțin decît o enumerare, ușor retușată în direcție simbolică, a suferințelor hărăzite celui care a avut de îndurat la propriu întunericul umed, singurătatea, aerul sufocant, întreaga mizerie a temniței ce i-a circumscris - caz rar - cea mai fragedă pruncie. Bilanțul afectiv e, firește, prudența îndurerată, circumspecția ce abia reușește a învălui revolta omului silit la inadaptare: Între sacrificiul de sine și devorarea de alții
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
ca ombilicul copilului de pîntecele mamei./ Astfel stăm toți înăuntrul limbii materne/ niște copii nenăscuți/ cărora cineva dinafară încă nu le poate promite veșnica tinerețe/fără bătrînețe și viață fără de moarte,/ precum propriii noștri plămîni respirînd plini de noi remușcări/ aerul din vechime al Mumei./ Vom avea vreodată curajul/ să renunțăm definitiv la cuvinte?". Cartea de versuri, cu o substanță tragic mărturisitoare și Ion Zubascu, Omul disponibil, postfată de Nicolae Balotă. Ed. Axa, Botosani, 1999, 106 pag., pret 10.000 lei
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
asupritor șefa barăcii, unsă parcă de însuși șeful partidului să vegheze la liniștea și la imaginea U.R.S.S.-ului. Carmen Tănase în Lora, prostituată cu un box-office încă acceptabil, îmbină poezia personajului veșnic mitoman - mitomania, altă variantă a salvării - cu aerul arogant al unei condiții, vezi Doamne, superioare. Camelia Maxim (Lora) reușește în special registrul poetic, pe cel arogant lăsîndu-l amorțit. Nebunul - precaut este Ionel Mihăilescu. Un personaj excesiv încărcat în spectacol este Klara, prostituată "de lux", excesivitate inutilă preluată în
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
tînăr și neliniștit tovarăș milițian la început de carieră. Am văzut cele două reprezentații cu Stele în limina dimineții nu la premieră, ci în seri cu public obișnuit, să spunem. Asta a fost și bine, și rău. Bine, pentru că în aer nu plutea atmosfera oficială și uneori glacială a premierelor. Rău, pentru că am asistat, nu pentru întîiași dată, la felul cum se degradează publicul. Dacă se întîmplă să vină tineretul nostru vajnic cu școala, atunci actorii "beneficiază" de o rumoare specifică
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
seara, iar cuplul de îndrăgostiți să-și fi epuizat imaginația și să nu dispună de cine știe ce fonduri, atunci te trezești cu el, cu jumătate de oră după începerea spectacolului, bîntuind prin sală cu o punga de foricele în mînă, cu aerul că nu deranjează pe nimeni. Norocul lor, și al actorilor și al celorlalți spectatori, că locuri sînt berechet. Au de unde alege! Din păcate, deși am dorit și am încercat să văd ambele distrubuții, nu am reușit acest lucru. Și nu
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
Totul a fost conceput ca un pamflet cu o respirație agitată, de clip monstruos, al unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de a (nu) fi - de care merită să se aleagă praful. Lumea merită să fie aruncată în aer, și noi odată cu ea! Violența eliberatoare. Autodistrugerea ca libertate absolută. Tînărul furios e un cineast californian - David Fincher (n. 1963), fost vecin de casă și apoi ucenic al lui George Lucas -, care a dat lovitura, în '95, cu Seven, al
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
fac inutile aceste judecăți, prin farmec, pur și simplu. Dacă nu știați de ce lumea e din ce în ce mai puțin politicoasă, iată explicația: de vreme ce ușile frigiderelor sau cele ale automobilelor trebuie trântite, lipsa de politețe devine ceva intim epocii moderne - "Tehnicizarea conferă un aer precis și crud gesturilor". Theodor W. Adorno, Minima moralia, Ed. Univers, 1999, 288 pag., f. preț.
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
cum funcționează acest aparat de zbor despre care se tot vorbește în ultimii ani: E un fel de parașută, mai specială, cu care te lansezi întotdeauna de pe o culme spre o vale, plutești și te lași purtat de curenții de aer, până atingi din nou pământul. Pânza cu o suprafață de vreo zece metri este legată cu niște fire din nylon special, numite suspante, de un scăunel în care se așează zburătorul și se leagă cu o centură de brâu și
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
pilotul dirijează tot timpul zborul parapantei. Lansarea este foarte simplă. Parapanta se întinde pe pământ, exact pe culmea unui deal, iar zburătorul, prins deja cu centura și harnașamentele, pornește la vale, alergând. în fugă, trage după el parapanta, pe care aerul o ține ridicată. Zburătorul continuă să alerge și, la un moment dat, se întâmplă ca la decolarea unui avion, se va simți deja în aer, dar el trebuie să simuleze fuga încă vreo zece pași, să evite un eventual accident
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
centura și harnașamentele, pornește la vale, alergând. în fugă, trage după el parapanta, pe care aerul o ține ridicată. Zburătorul continuă să alerge și, la un moment dat, se întâmplă ca la decolarea unui avion, se va simți deja în aer, dar el trebuie să simuleze fuga încă vreo zece pași, să evite un eventual accident. Când s-a ridicat în aer, parapanta ajunge deasupra capului său și zburătorul plutește așezat în harnașament ca într-un scăunel. Trăgând de mânere, zboară
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]