3,907 matches
-
voi arăta în detaliu într-un capitol ce va urma. La 15 decembrie 1918 a fost publicat DecretulLege privind exproprierea marilor proprietăți rurale din vechiul Regat, iar la 16 decembrie 1918 un nou Decretîlege fixa condițiile exproprierii. De fapt, reforma agrară a fost legiferată în anul 1921, în timpul guvernului Averescu, fiind considerată cea mai amplă reformă de acest fel din Europa timpului. După acesta reformă, clasa țărănească din Hudești a cunoscut o diferențiere accentuată. țăranii rămași fără pământ și cei cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la cireadă. Așa am scăpat noi de jaful rușilor. După ocuparea României de către armatele rusești economia comunei a cunoscut unele mutații, deși ramura de bază a rămas tot agricultura. în martie 1945, în comună s-au format comisiile pentru reforma agrară, care au împărțit ultimele rămășițe din moșiile boierești. Pe sate aceste comisii erau formate din următorii locuitori: Alba - Lungu Gheorghe și Apăvăloaie I.Chirică; Bașeu - Mihalcu V. Alexandru, Barbazan Vasile și Mirăuță Vasile; Baranca-Ivașcu Chirica; Lupeni-Sofronescu Ion și Marțân C.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am putut vedea, agricultura ca ramură de bază a evoluat de-a lungul timpului. La început țăranii n-au avut pământ și o duceau destul de greu. Au fost trei reforme agrare: 1864, 1921, 1945. Moșiile s-au micșorat încet până ce au dispărut. Moșia Hudeștii-Mari a devenit cu timpul, C.A.P.îul Hudești. Dragostea pentru pământ, pentru culturile agricole și pentru creșterea animalelor s-a cam stins din timpul regimului comunist când
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nici răniți, dar nici problemele nu s-au rezolvat. Pe ici, pe colo, boierii și arendașii au mai îndulcit tonul discuțiilor cu țăranii, au devenit mai îngăduitori și și-au făcut legi care să le apere tot interesele lor. Reformele agrare din 1921 și din 1946 n-au rezolvat pe deplin problemele țăranilor. Nici colectivizarea forțată și nici retrocedările făcute după așa-zisa revoluție n-au reușit să-i mulțumească pe țărani. Au apărut străinii care au început să cumpere pământurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nouă împărțire a pământurilor, de această dată, dreaptă și rapidă. Pentru a-și arăta eficiența, comuniștii au coordonat împărțirea pământurilor fasciștilor de către țărani încurajând prin ziarul Scânteia această atitudine justițiară. în martie 1946, Guvernul Groza a emis o nouă reformă agrară prin care proprietățile mai mari de 50 de ha. să fie împărțite țăranilor. Măsura a fost menită să-i atragă pe țărani de partea comuniștilor, deoarece în 1949 avea să înceapă procesul de colectivizare al agriculturii. Tot cam în aceeași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gazdă privind intrarea festivă a copiilor în lume. Un real sentiment de filiație cosmică și de devoțiune mistică pentru pământ domina mentalul social al acelor comunități sociale premoderne. Cu timpul, acest metafizic sentiment s-a camuflat sub chipul unor structuri agrare, practici vânătorești sau sub cel al unor subtile ritualuri sacrificiale. Pământului i se aduceau ca ofrande ființe umane pentru a le ocroti, renaște și regenera. Pământul era suprema sursă de viață, purificare și terapie. Era în joc o formidabilă solidaritate
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
un timp al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Cu paloșul (1905), Păcatele sulgeriului (1912), pentru volumele Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova și Pentru ce s-au răsculat țăranii, ambele apărute în anul răscoalei din 1907. Aceste volume l-au consacrat definitiv ca istoric de prestigiu al problemei agrare din țara nostră. În 1914-1915, Radu Rosetti și-a exprimat deschis, în mai multe scrieri, poziția de respingere a oricărei apropieri de Rusia. Acțiunea politicii rusești în Țările Române, povestită de organele oficiale franceze (București, 1914, 158 p.) constituia un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Mai trăiau în noul stat: albanezi, maghiari, români, germani etc. Iugoslavia dintre cele două războaie, la fel ca și alte țări vecine, inclusiv România, avea, în principal, trăsăturile unei țări în curs de dezvoltare, cu o economie în mare parte agrara. Deși dispunea de o serie de bogații ale subsolului și de alte resurse, care ar fi generat progres, nu au fost dezvoltate politici economice realiste și performanțe. Treptat, unele grupuri internaționale (Krupp, Morgan, Rockefeller) au investit în industrie, cu deosebire
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ani următori, Tito și apropiații săi („clica” de mai tarziu) - Edvard Kardelj (slovenă, Milovan Djilas (muntenegrean), Alexandru Rankovici (sârbă Moșa Pijade (evreu) s. a - și-au ales ca model ideologic unele măsuri aplicate de Rusia bolșevica. A fost adoptată legea agrara, prin care se realiza un important transfer de proprietate, se introducea votul universal (în condițiile interzicerii activității unor partide politice), au fost expulzați peste o jumătate de milion de etnici germani și a fost adoptată o nouă Constituție ce făcea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ieșea din partidul care abia atunci încerca, prin intervenția sovietică, să ajungă la sursele puterii”. Pe de altă parte au existat însă unele analogii de natură ideologocă cum ar fi cea legată de dorință fruntașului comunist român exprimată la reforma agrara din 1945, de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus de clasa muncitoare”, nereușind „să realizeze distincția dintre chiaburi și ceilalți țărani”. O altă asemănare poate fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
valutei”. Un alt act normativ interzicea comerțul cu țările ce nu participau la Planul Marshall, alt motiv pentru dirijarea comerțului iugoslav către Apus. În ce priveste agricultură, nu se poate vorbi de o restaurare a capitalismului la sate întrucât reforma agrara introdusă de regimul Tito a însemnat mai degrabă o ajustare a mării proprietăți și acordarea de pământ țărânilor săraci. Liderul de la Belgrad se pare că a urmat întocmai sfatul lui Churchill din 1944: „Sper, mareșale, că vă veți gândi de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
adăugau o serie de impozite și taxe prohibitive. Secetă, gestionarea ineficientă a noilor cooperative, lipsa unor investiții semnificative în utilaje agricole și rezistența țărânilor au condus la prăbușirea producției agricole. În anii 1951 - 1952 a început o schimbare a politicii agrare, ce a stârnit indignare în cercurile promoscovite, inclusiv la București. Generată în mare măsură de rezistență țărăneasca, apărută pe fondul lipsurilor alimentare și a secetei prelungite, ea a condus la reorganizarea cooperativelor agricole, punânduse practic punct procesului de colectivizare. Legea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se remarcă în bătăliile de la Mărăști-Oituz în 1917. Intră în viața politică, întemeiază Liga Poporului, apoi Partidul Poporului pe care-l conduce până la moarte. A ocupat de trei ori funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, când semnează Legea Reformei Agrare și semnează Tratatul de Pace de la Trianon, iar din 1927, nu a mai jucat un rol important în viața politică și militară. Din însemnările lui Mihail Vlădescu în cartea" Generalul Averescu,semănătorul de ofensive," reiese că Averescu ,ieșit din rândurile
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru gen.Prezan sub titlul ‚,In focul luptei pentru unire". După înfrângerea armatelor germane și retragerea lor,conducerea noului guvern condus de Brăteanu a inițiat o Proclamație către țară prin care asigura efectuarea unor reforme economice și-n special reforma agrară,prin care le promitea două milioane de hectare.Aceasta urma să fie semnată de rege și să o subscrie generalul H. Coandă, apoi să fie afișată pe zidurile clădirilor din Iași. Concomitent cu retragerea armatei germane, trupele române conduse de gen
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
poziția față criza dinastică și Restaurație Marea Unire din 1918 și reformele economice, sociale și politice care au urmat au modificat profund viața politică din România. A crescut numărul partidelor politice și a avut loc consolidarea sistemului parlamentar românesc. Reforma agrară din 1921, adoptarea Constituției în 1923 și guvernarea liberală din perioada 1922-1926 au demonstrat că Partidul Național Liberal controla viața politică românească. În practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la ingerințe în campaniile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii Uniri și a reformelor electorală și agrară. În 1920, PNL și-a creat organizații în Transilvania, iar în 1923 a fuzionat cu gruparea Partidului Țărănesc din Basarabia, condusă de Ion Inculeț și cu o grupare din Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condusă de Ion Nistor 69
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
evidenția motivația membrilor de rând ai partidului, care doreau ca "energiile sincere să fie canalizate pentru fapta bună, în interesul suprem al neamului"224. Prezența scriitorului în rândul georgiștilor avea să fie de scurtă durată. Desprins în 1932 din Uniunea Agrară, formațiune politică de sub conducerea lui Constantin Argetoianu, pentru că intrase într-un "conflict masonic" cu Ion Pangal, Mihail Sadoveanu provocase, în același an, o disidență împreună cu lojile masonice din Iași, determinând o perioadă de criză în istoria masoneriei române 225. Începutul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
printr-o politică de stat care să faciliteze imigrarea elementelor românești din afara granițelor. Partea cea mai extinsă din program se referea la politica economică. Prevederile privind acest domeniu au fost cuprinse în raportul privind reglementarea datoriilor și cel privind politica agrară. Aceste rapoarte reluau soluțiile formulate de Gheorghe Brătianu în discursul din 17 septembrie. În scopul dezvoltării industriei și a comerțului, georgiștii preconizau măsuri pentru încurajarea exportului, împiedicarea concurenței neloiale prin standardizarea tipurilor de produse industriale și garantarea unui minim de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu critica dobânda excesivă pentru nevoile din agricultură, pe care statul o garanta pentru o perioadă de 33 ani, unei societăți străine cu o structură "pur bancară". El sublinia faptul că această societate putea să impună importante modificări ale legii agrare, sau să devină proprietara unei părți importante din suprafața agricolă a României, ceea ce contravenea prevederilor Constituției. Liderul georgiștilor concluziona că prestigiul țării fusese diminuat de circumstanțele în care s-a angajat împrumutul. La rândul său, Arthur Văitoianu atrăgea atenția în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
regăsește într-o formă sistematizată în programul adoptat la primul Congres general, desfășurat în zilele de 7-8 noiembrie 1931. Capitolele din program care vizează poziția față de problemele economice se referă la finanțele publice și private, problema reglementării datoriilor agricole, politica agrară, industria și comerțul, munca și politica socială. Pentru reglementarea datoriilor și în privința politicii agrare, raportul prezentat de Valeriu Bulgaru relua măsurile cuprinse în programul din 17 septembrie, adăugând doar dorința partidului de a se constitui un Consiliu legislativ economic, care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
zilele de 7-8 noiembrie 1931. Capitolele din program care vizează poziția față de problemele economice se referă la finanțele publice și private, problema reglementării datoriilor agricole, politica agrară, industria și comerțul, munca și politica socială. Pentru reglementarea datoriilor și în privința politicii agrare, raportul prezentat de Valeriu Bulgaru relua măsurile cuprinse în programul din 17 septembrie, adăugând doar dorința partidului de a se constitui un Consiliu legislativ economic, care să vegheze la buna desfășurare a activității în acest domeniu 438. Referindu-se la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și muncii", vor aduce "o chezășie de cinste" în gospodărire, precum și încredere în economia țării 633. Pentru alegeri s-au format două carteluri electorale: "cartelul țărănist", care reunea PNȚ, mișcarea legionară, reprezentată prin Partidul "Totul pentru Țară", PNL-Gh. Brătianu, Partidul Agrar, condus de Constantin Argetoianu, PNC (Goga-Cuza) și Partidul Evreiesc, pe de o parte, și "cartelul liberal", în care intrau PNL, "Frontul Românesc", condus de Al. Vaida-Voevod și Partidul German, pe de altă parte. Era o asociere haotică de formațiuni politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în orice moment oglinda reală a situației respective [...] Regiile. Să fie menținute numai acele regii autonome care sunt în legătură cu legi speciale sau numai în măsura în care sunt aducătoare de venit. Monopolurile aducătoare de venit pot fi menținute. Problema regulării datoriilor și politica agrară. Raportul d-lui profesor universitar Valeriu Bulgaru Se impun ca o nevoie imediată următoarele măsuri: o păsuire a tuturor categoriilor de debitori agricoli, până la legiferarea măsurilor de regulare a datoriilor prin intermediul justiției, care le va eșalona obligatoriu în anuități pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trebuie să aruncăm o privire retrospectivă asupra ideilor și principiilor de bază, explicit exprimate de partidul liberal în noua Constituție și cu ocazia exproprierii de la 1918-1921. Mă voi servi în documentarea mea de citate din cartea colegului Mihail Antonescu, "Regimul agrar român". Iată ideile și principiile directoare ale partidului liberal care au dus la procesul de expropriere. [...] Ori de câte ori exercițiul proprietății devine antisocial și primejduiește starea generală, armonia socială și "last but not least" proprietatea productivă, ea însăși, ca funcțiune socială, statul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]