6,939 matches
-
domeniului victimologiei : VICTIMA ca fiind persoană căreia i se face un râu în urma unui act de agresiune; VICTIMA PRIMARĂ este persoana care suferă direct un act de agresiune; VICTIMA SECUNDARĂ este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat altor persoane; VICTIMAJ este ceea ce aparține condiției de victimă, si care poate fi simplu, prelungit (ex. agresiune familială) sau frecvent (habitat în zone cu risc, agresiune militară). Dacă etiologia victimologică se referă la faptul că omul poate deveni victima
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
PRIMARĂ este persoana care suferă direct un act de agresiune; VICTIMA SECUNDARĂ este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat altor persoane; VICTIMAJ este ceea ce aparține condiției de victimă, si care poate fi simplu, prelungit (ex. agresiune familială) sau frecvent (habitat în zone cu risc, agresiune militară). Dacă etiologia victimologică se referă la faptul că omul poate deveni victima a societății, a legilor și statului, a părinților, familiei sau a semenului sau; patogenia victimologică se referă la
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
agresiune; VICTIMA SECUNDARĂ este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat altor persoane; VICTIMAJ este ceea ce aparține condiției de victimă, si care poate fi simplu, prelungit (ex. agresiune familială) sau frecvent (habitat în zone cu risc, agresiune militară). Dacă etiologia victimologică se referă la faptul că omul poate deveni victima a societății, a legilor și statului, a părinților, familiei sau a semenului sau; patogenia victimologică se referă la faptul că victima poate contribui de o manieră și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
Întotdeauna atât viața individului ca atare, cât și cea a familiei sale, dar dintre toate manifestările lor cea mai greu toleartă și acceptată de către toți cei din jur rămâne agresivitatea , violența. Dacă violența reprezintă un fenomen social cu manifestări agresive, agresiunea reprezintă un fenomen etologic (biologic) cu manifestări sociale, exprimă o dispoziție bio-afectivă, reacția la o situație din mediu reacție de apărare față de ambianță. Termenul de “ agresiune “ a avut de-a lungul timpului numeroase Încercări de definire, acest termen nefiind specificat
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
din jur rămâne agresivitatea , violența. Dacă violența reprezintă un fenomen social cu manifestări agresive, agresiunea reprezintă un fenomen etologic (biologic) cu manifestări sociale, exprimă o dispoziție bio-afectivă, reacția la o situație din mediu reacție de apărare față de ambianță. Termenul de “ agresiune “ a avut de-a lungul timpului numeroase Încercări de definire, acest termen nefiind specificat și nici definit ca atare În noile manuale diagnostice (DSM IV), majoritatea definițiilor concentrându-se asupra ideii că un comportament agresiv reprezintă orice acțiune violentă Îndreptată
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
violentă Îndreptată Împotriva altor persoane. Aceasta implică orice fel de intenție de a face rău sau de a aduce injurii altor persoane , referindu-se inclusiv la interferența cu alte evenimente care preced sau urmează actul respectiv. Clasificarea diferitelor tipuri de agresiune se face avându-se În vedere În primul rând un pattern comportamental. Astfel o categorie este reprezentată de atacul fizic realizat Împotriva sinelui, iar alte categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
În vedere În primul rând un pattern comportamental. Astfel o categorie este reprezentată de atacul fizic realizat Împotriva sinelui, iar alte categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
fizic realizat Împotriva sinelui, iar alte categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce la ostracizarea socială premeditată a altora. Importanța tuturor acestor tipuri de comportament nu trebuie subestimată
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce la ostracizarea socială premeditată a altora. Importanța tuturor acestor tipuri de comportament nu trebuie subestimată și de asemenea trebuie avute În
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându-se Însă puține aspecte În ceea ce privește manifestările agresive privite ca simptom al tulburărilor psihice În general , cât și a celor afective În particular , posibilitățile terapeutice și profilactice. Agresiunile comise de persoanele diagnosticate cu o tulburare afectivă sunt Îndreptate În general Împotriva persoanelor cunoscute sau asupra membrilor familiei, aceasta indicând faptul că aceste manifestări agresive nu au un caracter nedescriminatoriu. Excepție fac băieții , adolescenți care agresează În general persoane
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
care suferă de aceste condiții duale apelează frecvent la serviciile medicale sau rețeaua specializată În asistența drogodependențelor. Agresivitatea este deasemenea o problemă importantă la pacienții cu tulburări psihice, mai ales În cazul asocierii alcoolismului. Comportamentele violente cum ar fi omuciderea, agresiunea fizică și violența domestică provoacă numeroase suferințe societății și familiilor acestor pacienți. De obicei, acești pacienți nu recunosc comportamentul violent ca fiind o problemă care necesită asistență și tratament, prezentarea la psihiatru fiind rezultatul presiunii familiei, membrilor rețelei de suport
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia este definită ca un set particular de sentimente care nu are În mod necesar un scop particular, nu instigă direct la agresiune, dar o Însoțește de cele mai multe ori. După Averil (1993), mânia, ca termen generic, poate fi asociat cu orice răspuns emoțional agresiv, dar ca emoție specifică, scopul ei nu este acela de a face rău instigatorului, ci de a corecta un
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
manifestă (amenințări și insulte, distrugere a unor obiecte, lovire, etc.) sau ascunsă, mai mult sau mai puțin reprimată (exprimată prin privire, mimică, aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care studiază mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor patogene și reacțiile organismului” . Agresologia desemnează o disciplină științifică cu caracter medical care se ocupă de efectele șocului asupra
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
mimică, aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care studiază mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor patogene și reacțiile organismului” . Agresologia desemnează o disciplină științifică cu caracter medical care se ocupă de efectele șocului asupra organismului uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În timp ce J. Given consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care conduce la agresiune. În Încercarea de abordare În ansamblu a violenței, D. C. Samitca o consideră ca o manifestare fizică de ostilitate distructivă dirijată Împotriva indivizilor sau, prin extrapolare, Împotriva relației ambientale. Dacă ostilitatea distructivă este declanșată În situații de pericol existențial, aceasta
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o manieră directă sau indirectă În deprinderea unor mecanisme alternative violenței. Rolul limbajului vorbit ca instrument de socializare este relevat prin capacitatea de utilizare a mecanismelor compensatorii la situațiile frustrante și agresiune sau la sentimentul de a fi agresat. Antrenarea limbajului, de la primele imitații sonore până la utilizarea sa de o manieră creativă, se realizează În procesul de educație și socializare În familie, se perfectează și evoluează În procesul socializării secundare În școală
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
astfel deplasarea lor pe frontul din Galiția sau chiar la frontiera cu Germania. După 1896-1897, În contextul unei evoluții negative a relațiilor românobulgare, planurile operaționale au necesitat o ajustare graduală, astfel Încât să facă posibilă apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
București (În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București, iulie 1900. </ref>. În mod real Însă, dorința factorilor responsabili români de a rezerva una dintre cele patru armate pentru eventualitatea unei agresiuni bulgare s-a manifestat mult mai devreme, Încă din 1897. Decizia privind noua dispunere a forțelor armate române a devenit oficială În aprilie 1900, atunci când suveranul român Carol I a comunicat guvernelor aliate de la Viena, Berlin și Roma că, În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
domnește asupra intențiilor reale ale guvernanților de la București, decât la aprecieri negative vizavi de obiectivului urmărit În negocierile din 1901. Fie că s-a dorit repararea unei aparente lacune a tratatului din 1883, prin inserarea unei referiri explicite la o agresiune bulgară, fie, mai grav, că s-a dorit transformarea casus foederis-ului În așa fel Încât să facă posibil un război preventiv contra Bulgariei (În cazul În care aceasta ar fi ocupat Macedonia), este de observat că diplomația românească pleca În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
În cazul În care aceasta ar fi ocupat Macedonia), este de observat că diplomația românească pleca În oricare din cele două ipoteze de la raționamente greșite. 1) Pentru că tratatul din 1883, În forma În care fusese realizat, garanta România contra oricărei agresiuni neprovocate (deci inclusiv contra unui atac bulgar). Prin urmare, referiri exprese la eventuali agresori nu ar fi făcut altceva decât să limiteze potențialul de acoperire al alianței, În detrimentul intereselor românești. 2) Pentru că, dacă acceptăm cealaltă idee, și anume că s-
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Abordarea de către psihanaliști a agresivității (S. Freud, A. Adler) a dus la constituirea unui model psihanalitic cu folosirea noțiunii de pulsiune de agresiune. Scopul acesteia este distrugerea obiectului, ea fiind expresia jocului Între eros și thanatos. Pulsiunea morții (thanatos) se opune pulsiunii vieții tinzând către reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea anorganică. Sublimarea agresiunii pune la dispoziția Eu-lui o energie neutră
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]