122,471 matches
-
anul 2010 PRO TOBY - IAȘI S.C. PRO TOBY S.R.L. ¨ Pentru realizarea acestor lucrări, în prezent, firma noastră are următoarea configurație de personal: DIRECTOR GENERAL conf. dr. ing. TOBOLCEA VIOREL ¨ Inginer hidrotehnist, având teza de doctorat intitulată:”Contribuții privind pregătirea pentru agricultură a apelor uzate din stațiile de epurare orășenești” ¨ Titularul disciplinelor: ”Rețele de canalizare” și ”Stații de epurare”, din cadrul Facultății de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iași DIRECTOR EXECUTIV dr. ing. ec. TOBOLCEA COSMIN ¨ Inginer diplomat în
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Unite (UNDP) - sportul ca serviciu în dezvoltarea umanității; Comisia Înaltă a Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) - spiritul olimpic și reconstrucția vieții cu derularea unor programe în Nepal, Ghana, Kenya, Guatemala, Tanzania, în regiunea balcanică; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) - ajutoare prin sport în comunitățile rurale (în Tanzania, Ecuador, Cambodgia, Burking Faso); Organizația Meteorologică Mondială (WMO) - meteorologia ca serviciu pentru sport; Uniunea Poștală Universală (UPO) - importanța filateliei olimpice; Banca Mondială sportul și dezvoltarea; Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) - relevanța
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Bodești, care astăzi este pe teritoriul comunei Tătăruși; - Bran - partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dură neagră, ce poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei, prin construcția fabricii de sticlă, la Lespezi, între anii 18601870; a transporturilor, prin construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construcția fabricii de sticlă, la Lespezi, între anii 18601870; a transporturilor, prin construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
administrative, economice și sociale. Proclamarea Republicii la 30 Decembrie 1947 a dat speranțe populației într-o economie mai dezvoltată, ridicarea gradului de instrucție și de cultură. După naționalizarea mijloacelor de producție de la 11 iunie 1948, a început cooperativizarea forțată a agriculturii, prin înființarea unor întovărășiri agricole la Heci, în anul 1949, unde președinte a fost un gospodar de frunte al satului, Dumitru Cană; a doua întovărășire agricolă a fost înființată la Lespezi și condusă de Ioan Curcă. A urmat înființarea C.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
De la înființare și până la destrămare, în 1992, C.A.P. Lespezi a fost condus de următorii președinți: Petru Acatincăi, țăran gospodar din Bursuc Deal; - Constantin Postelnicu, un țăran din Dumbrava, respectat de oameni; - Eugen Ionică, inginer agronom venit din Iași. Cooperativizarea agriculturii a însemnat și stârnirea mâniei țăranilor din cauza luării cu forța a pământurilor și a atelajelor cu animalele de muncă, în condițiile în care cea mai mare parte din producție rămânea statului. Din aceste motive, în august 1962, pe o zi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deservirea populației, crescând ușor nivelul de trai. În 1973, comuna Lespezi avea o suprafață de 5287 ha (4521 teren agricol), iar populația de 7142 de locuitori (140 loc/km), 3293 de locuitori reprezentând populația activă. Dintre aceștia, 59% lucrau în agricultură, iar 29% erau navetiști. Sporul natural era de 10,8%. În toată comuna Lespezi erau 1291 gospodării în care trăiau 7142 de suflete, din care apte de muncă 3527 de persoane: 59% lucrători în sectorul agricol, 27% nu lucrau, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la economia liberei concurențe. Toate acestea, în loc să ducă la optimizarea energiilor, au produs și o libertate de acțiune prost înțeleasă în societate, lipsă de autoritate, chiar răfuieli arbitrare. Zestrea economică la început de tranziție, era reprezentată în comuna Lespezi, de agricultura cooperatistă (70%), dar și privată. C.A.P. Lespezi, întins în toate satele comunei, s-a desființat în 1992. Cetățenii din comună sau originari din Lespezi și-au recăpătat pământurile cu care fuseseră fortați să intre în C.A.P. Au fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
crescând în consecință cu același procent. Dacă în 1966 ponderea inactivilor din totalul populației era de 41,6% în 1992 ajunge la 61,0. Pe ramuri de activitate, în 1992, era repartizată astfel: - în industrie și construcții: 28,4%; - în agricultură și silvicultură 822 de persoane (27,4% M; 45,6% F); - în servicii: 871 de persoane (36,8%), din care 575 M (41%) și 296 F (30,8%); din aceștia: - 17 persoane (2%) în producția de distribuire a energiei electrice
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
străzi drepte care se întretaie. Este deservit de halta C.F.R. Lunca Siretului (Sodomeni) și de DJ 208. - 2002 - avea 809 locuitori, 282 de gospodării, 115 pensionari, 80 de copii între 0 și 14 ani, 50 de salariați, 450 ocupați în agricultură, 7 șomeri și 90 navetiști, inclusiv elevi. Forma satului este alungită, pe mai multe străzi paralele, textura regulată, iar ca structură este un sat de tip adunat (concentrat). Familii de gospodari ai satului: Jugrin, Turcu, Vatamanu, Paladi, Grigoraș, Postelnicu, Jora
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1966 populația era de 273 de locuitori, în 1977 de 247 locuitori, iar în 2002 de 153 de locuitori, 74 de gospodării, 40 de pensionari, 30 de copii intre 0 și 14 ani, 20 de salariați, 45 de ocupați în agricultură, 5 șomeri și 30 de navetiști. Satul are o forma liniară regulată și structură adunată. Familii de gospodari: Nemțanu, Partin, Eniu. V.S. 2.3.4. DUMBRAVA (Fotin Ionescu) Este așezat în SE comunei Lespezi, pe Valea Siretului. Este deservit de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava, care înseamnă pădure rară de stejari tineri ce
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un local propriu. Satul are formă poligonală și este de tip răsfirat. În 2002, avea 768 de locuitori, 262 de gospodării, 130 de pensionari, 90 de copii între 0 și 14 ani, 30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15 șomeri și 85 de navetiști. Familii de gospodari: Chiriacescu, Apostol, Crețu, Gheorghică, Petrescu. V.S. 2.3.5. HECI Heci - sat așezat în partea de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până toamna târziu. Unele odăi au devenit sate, altele au dispărut, așa cum s-a întâmplat la Heci. - 2002 - satul avea 2265 de locuitori, 759 de gospodării, 600 de pensionari, 450 de copii, 300 de salariați, 700 de persoane ocupate în agricultură, 25 de șomeri și 270 de navetiști. Este un sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca Ungureanu, Toma, Miron, Slătineanu, Suliță, Simina, Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari, 170 de copii, 150 de salariați, 550 de persoane ocupate în agricultură, 10 șomeri, 90 de navetiști. Forma satului este alungită pe mai multe străzi paralele, cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în total
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în total județ Arabil 3268 61,22 73,85 Pășuni 9265 22,12 20,90 Fânețe 108 2,58 2,44 Vii 23
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de carne pe an. În perioada de tranziție, prin lichidarea pripită a C.A.P.-ului și a S.M.A.-ului (1992) s-a renunțat la exploatarea pământului pe suprafețe întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială , ajungânduse la o agricultură de subzistență și la suprafețe de pământ nelucrate. Ogoarele înguste ale țăranilor nu pot fi lucrate cu mașini moderne, care din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială , ajungânduse la o agricultură de subzistență și la suprafețe de pământ nelucrate. Ogoarele înguste ale țăranilor nu pot fi lucrate cu mașini moderne, care din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția vegetală Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură, producțiile sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]