78,666 matches
-
unui "paradis în destrămare" se dezvoltă o poetică migăloasă a micilor simboluri intime, într-o tristă lumină a epuizării sufletești ce ne trimite gîndul la Umberto Saba sau la Eugenio Montale, cel al ultimei perioade: "Lumea-i culcușul unui iepure alb ninge ca-n codru/ ca-n pragul unui secol iluminat/ unu-nțelege/ alții se uită urît/ la jocul cu mărgele de sticlă/ soarele se turtește la orice eroare de limbă/ dar spre seară eu nu șterg nimic/ spun propoziții enorme
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-am arătat pălmile mînjite cu cerneluri/ și pe foaie călcîiul unui
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
hîrtii datate, ci tot destinul lumii.[...] Se vede, așadar, că acest magic transfer - îmi zic - n-o fi altceva decît extinderea din perimetrul imaginarului a aceleiași deprinderi cu puterea unui reflex care, dintotdeauna, îl așază pe poet în fața unei hîrtii albe ca să descifreze în filigranul ei rotirea unei lumi și să-l înzestreze, oricît de umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
îl așază pe poet în fața unei hîrtii albe ca să descifreze în filigranul ei rotirea unei lumi și să-l înzestreze, oricît de umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
și să-l înzestreze, oricît de umilit, fie și numai pentru un minut, cu sentimentul că participă la o lucrare divină." Așadar, în loc de pagina albă a poetului, avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la autori din secolul nostru ("ochi languroși de odaliscă", I. Pas). Principalul defect al definiției de la care am pornit e așadar introducerea sintagmei femeie de serviciu. în
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
în vorbă, pe bordul vasului tip vechi, cu zbaturi, ca-n romanele de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta pe vas pentru niște scriitori străini. Al doilea, un negru, pare handicapat. Ni se spune că este surd de tot și
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta pe vas pentru niște scriitori străini. Al doilea, un negru, pare handicapat. Ni se spune că este surd de tot și că are vorbirea greoaie, după o luptă crâncenă cu japonezii în Pacific
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
ceva. Joe a refuzat politicos. Celălalt, negrul, asista cu expresia dusă pentru totdeauna a surzilor pe veci, zâmbind din când în când. Mai ales când, după buzele celuilalt, deslușea cuvinte din tot ce povestea. Abia atunci am văzut bine pancarta albă a vasului sudist cu chenare roșii pe care scria mare, cu negru AMERICA INVICTA. America de nebiruit. O temă pe care aveam s-o discut ulterior cu bunul meu amic Charles - care, spre deosebire de ceilalți americani vorbea o engleză clară, ca
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
pustie-n pustie mai mare/ și a scris pe nisip îndeajuns"). Ca și L. Raichici, Iacob Roman e un poet stăpîn pe ceea ce scrie, capabil să scoată acorduri plăcute din presărarea aparent întîmplătoare a rimelor în peisajul arid al versului alb (cum procedează, pe de altă parte, și Doru Ilana): "Umblă și lasă gîndul la desfrîu/ cam peste două zile vei întîlni un rîu/.../ Corabia va rămîne pe loc,/ tu vei ieși în larg sprijinit de delfini/ și peste toate va
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
de un demon persiflant al autoironiei. Spirit ludic prin excelență, Ilana calcă mereu cu mai multă siguranță pe drumul îngust ce desparte rîsul de plîns, fără a se hotărî să părăsească miraculosul pămînt al jocului. Rimele sale născute din vers alb și mai ales motto-urile și trimiterile fanteziste la volume și autori inexistenți fac întîlnirea cu... Don Quijote și morile din gînd ciudat de plăcută: "motto mult: La început a fost CUVÎNTUL... Apoi au mai ieșit niște vorbe", "din nebulosul volum
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
ani de după 1989 sînt cu năduf apreciați ca o epocă "în care cartea românească a fost uzurpată din tronul ei, stuchită fiind de fundamentaliștii de alba-neagra și înlocuită fiind de sandre roze pe sub fuste". O habituală confuzie între "roșii" și "albi" e menită, desigur, a discredita inocența istoriei, atîta cîtă mai e: "O stare paranoică, un fel de inocență paranoică le șoptește tuturor acestor cavaleri roșii și albi că ei sînt destinați să făurească o nouă istorie, întru folosul și îndestularea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
înlocuită fiind de sandre roze pe sub fuste". O habituală confuzie între "roșii" și "albi" e menită, desigur, a discredita inocența istoriei, atîta cîtă mai e: "O stare paranoică, un fel de inocență paranoică le șoptește tuturor acestor cavaleri roșii și albi că ei sînt destinați să făurească o nouă istorie, întru folosul și îndestularea poporului". Cum să aspirăm la libertate, cînd magnificul concept are o nouă istorie, întru folosul și îndestularea poporului". Cum să aspirăm la libertate, cînd magnificul concept are
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
din care cu multă bunăvoință s-ar putea deduce că pe aici ar locui, de la o vreme, și români! Nicolae Ceaușescu, de pildă, vampirul Carpaților, dar la nevoie și rechinul Mării Negre. În timpurile vechi navigatorii se străduiau să completeze petele albe de pe hărți, Neal Ascherson încearcă azi, cu un ochi interior și probabil de aceea miop la realitate, să recreeze geografia petelor albe! Privesc recapitulativ indexul generos de la sfârșit. Nu există vreun subiect asupra căruia dl Ascherson să nu se fi
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
pildă, vampirul Carpaților, dar la nevoie și rechinul Mării Negre. În timpurile vechi navigatorii se străduiau să completeze petele albe de pe hărți, Neal Ascherson încearcă azi, cu un ochi interior și probabil de aceea miop la realitate, să recreeze geografia petelor albe! Privesc recapitulativ indexul generos de la sfârșit. Nu există vreun subiect asupra căruia dl Ascherson să nu se fi informat - mai mult sau mai puțin (sau foarte puțin, sau deloc) legat de Marea Neagră. Abhazii, adighenii, afrikanerii, ahemenizii, alanii, albigenzii, amazoanele, arimaspienii
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
încît e capabil să afirme că țări din est ca Polonia, România și Iugoslavia sînt state libere, unde rușii nu au nici un amestec. Același Ford se cramponează de scaunul de președinte într-atît încît a refuzat să îl primească la Casa Albă pe Soljenițîn, fapt mai mult decît grăitor pentru "curajul" său politic". Însă cele mai multe adnotări privesc, firește, situația din țară. Starea de spirit e decepția, care face uz frecvent de un verb vitriolant: Nimic îmbucurător nu se anunță sub semnul sumbru
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
regulile de comportament scrise de proprietarii unei plantații pe o hîrtie și afișate în dormitorul unor negri (analfabeți) angajați culegători de mere, și "fabricanți" de cidru. În acel dormitor, în vremea celui de-al doilea război, ajunge și un tînăr (alb) cu un aer fragil, delicat, de copil mare, pre numele său Homer. Homer a crescut la orfelinat, dar un orfelinat cu totul special prin atmosfera lui familială, de o afecțiune incandescenta. Directorul orfelinatului e un doctor nonconformist, jucat cu har
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
fulgeră. Umbra care sporește relieful lucrurilor. Fata în doliu, minijupă, schițînd pași de dans, singură, fără să fie văzută. Ana Pauker căreia, în Rusia, în lagăr, cei ce vor să se scrie în divizia Tudor Vladimirescu îi văd chiloții groși, albi, de bumbac cu zgîrci întins pe pulpe, în timp ce ea se dă jos din camionul sovietic de campanie neajutată de nimeni, - observație a lui Petru Dumitriu, într-una din cărțile sale după ce evadează. Ana Pauker (observație primită din partea unor apropiați din
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
din lună (ca și în Larry Flynt) e, în esența ei, kitsch, stridentă și superficială - ca însăși lumea la care se raportează. Protestatarul e un măscărici, și totul nu e decît o farsă. În afară de moarte. În preajma morții, e răvășitoare fața albă, de clovn trist, a lui Jim Carrey, bolnav pe ultima sută de metri, tîrît, în cărucior, să caute vindecarea la un vraci exotic - și, întins pe masă, ca un cadavru viu, izbucnind în hohote nebune de rîs, cînd realizează că
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu se sinchisea de ce
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
al conservării stărilor de vid, prin consecință, unul al anticonstrucției. în cei șase ani cît a condus Călărașii, evident ,,casa noastră", pe toată plaja și la toate nivelurile, în plan cultural această zonă a fost una realmente deșertică, o pată albă (la rigoare, neagră sau roșie) pe harta unei Românii care, oricum, nici în ansamblu, cu alte cuvinte la nivelul cel mai larg al ,,casei noastre", nu se simțea prea bine. Din 1997 și pînă acum, adică în mai bine de
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
numai insuficiența vocabularului ne determină să numim cu același cuvînt realități complet diferite: cenzura comunistă are altă natură decît toate cele de dinainte. Capitolul din cartea lui Darnton mă încurajează s-o țin pe a mea: între rapoartele din Cartea albă a securității, privitoare la scriitori, și rapoartele inspectorului francez de poliție din secolul XVIII e o deosebire de natură: supravegherea și cenzura cărților nu sînt deloc același lucru în Vechiul Regim (sau în oricare altul) și în comunism.
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Cei doi exponenți ai săi de frunte, Blaga și Bacovia, părăsesc însă locul lor din casetele de microfilme păstrate în colecțiile marilor biblioteci și ies în arenă. Sînt doi autori întineriți, valorile de sens ale poeziei lor proiectează pe foaia albă, printre decalaje și revizuiri de statut al eului, trăsături expresioniste, mai mult: probează că în linia mare a noului curent sînt purtătorii de cuvînt ai celei mai moderne expresivități. Cum s-a ajuns aici? Voi începe cu o mărturisire personală
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de dizarmonie. Primul articol din care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît de memorabil, relativa simetrie strofică fiind mărită de seducția pleonasmelor, de percutanța unor enunțuri stridente, pe alocuri chiar lacunare. Iată din Sine die și Vizită o mostră de de-poetizare: "Nu
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]