2,417 matches
-
valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place această panoramă Întinsă și frumoasă! De câte ori mă cheamă S-admir ăst amfiteatru cu splendide colori Ce farmecă vederea la mii de călători!... O barcă când mă duce în sus și jos pe valuri, Îmi place să contemplu mulțimea de furnaluri Al căror fum se-nalță în limpedul eter Ca fumul de tămâie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966-1971). Funcționează ca bibliotecar la Biblioteca de limbi străine a Universității bucureștene, redactor-șef al revistei „Atlas magazin”, redactor al Editurii Lecca-Brâncuși și al Editurii Corint. Debutează în 1968 la „Amfiteatru”, cu un text experimental-dramatic, Exact sau Un câine de vânzare, colaborând apoi la „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Echinox” ș.a. Este prezent în antologia Desant’ 83 cu un fragment, de proză, Șic. A scris piese de teatru, risipite prin reviste, și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar, amfiteatre, săli de lectură și mari biblioteci (a Vaticanului, de exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții, locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și de carte, colaborează la emisiuni culturale la posturile de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și de carte, colaborează la emisiuni culturale la posturile de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe cont propriu, apărut în 1981, cuprinde poeme intimiste cu o coerență interioară și o „frumusețe de mucava”, în care se simte la tot pasul artificiul poetic, consecință a febrilei căutări a identității. Concomitent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
o machetă a cetății Brăilei,care se situa în zona actualului Parc Central din Piața Traian,precum și o copie a planului de urbanism întocmit în perioada 1831-1835,plan prin care s-au pus bazele sistematizării orașului în formă de de amfiteatru. Muzeul de Artă posedă o bogată colecție de pictură, sculptură și grafică a unor maeștri români. Printre monumentele de arhitectură din municipiu se numără: „Buna Vestire” cunoscută sub denumirea de „Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh.Tătărăscu
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
articolul-program, nesemnat, din numărul inaugural nu putea evita limbajul șablon al ideologiei de partid, alături de afirmația „Aprindem astăzi o nouă făclie în concertul de lumini al culturii românești”, în text făcându-și loc și fraza: „Prin tot ce va întreprinde, «Amfiteatru» își propune ca sarcină de onoare să reflecte profilul tânărului intelectual din epoca noastră, devotat trup și suflet poporului său și la care setea de cultură, aspirația spre frumos, combustia spirituală bogată au ca unică linie de perspectivă servirea cauzei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
un caracter aplicat (literatura) se conturează mai clar după venirea la conducerea revistei a lui Stelian Moțiu în 1976, când structura rubricilor se definitivează. Alături de „Cronica literară”, apar „Opinia literară”, „Jurnal de cărți” (cu trei secțiuni: „Poezie”, „Proză”, „Critică”), „Antologia «Amfiteatru»”, „Amfiteatrul artelor”, „Liceu”, „Dialectica ideilor”, „Evenimond”. De exemplu, într-un singur număr (6/1975), cărțile tinerilor sunt recenzate de Florin Tudose, Mircea Scarlat, Constantin Hârlav, M. N. Rusu, Lucian Alexiu, Constantin Tudose, alte nume care se impun acum aparținând lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
caracter aplicat (literatura) se conturează mai clar după venirea la conducerea revistei a lui Stelian Moțiu în 1976, când structura rubricilor se definitivează. Alături de „Cronica literară”, apar „Opinia literară”, „Jurnal de cărți” (cu trei secțiuni: „Poezie”, „Proză”, „Critică”), „Antologia «Amfiteatru»”, „Amfiteatrul artelor”, „Liceu”, „Dialectica ideilor”, „Evenimond”. De exemplu, într-un singur număr (6/1975), cărțile tinerilor sunt recenzate de Florin Tudose, Mircea Scarlat, Constantin Hârlav, M. N. Rusu, Lucian Alexiu, Constantin Tudose, alte nume care se impun acum aparținând lui Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori În arhitectura cultă și modernă, găsim ex emp le În istoria Îndepărtată: peșteri folosite ca adăposturi, locuințe săpate În stâncă, bordeie, amfiteatre, piramide, zigurate etc. Dacă analizăm câteva dintre aceste exemple din arhitectura veche, vom observa că În ciuda unei aparente simplități, construcțiile erau așezate strategic, În scop defensiv și exploatau la maximum solul și relieful. De cele mai multe ori, mai ales În cazul
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
de Literatură „M. Eminescu”, ultimul an de studii absolvindu-l în cadrul Facultății de Filologie a Universității bucureștene. Între 1962 și 1964 este secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București, apoi intră în presă: secretar general de redacție la revista „Amfiteatru” (1964-1972) și la ziarul „România liberă” (1972-1975), redactor-șef adjunct la „Magazin” (1975-1986), publicist comentator la „România liberă” (1986-1990). Debutează în 1951, cu poemul în proză Diminețile albastre, la suplimentul literar al ziarului „Ceahlăul” din Piatra Neamț. Va mai colabora la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
arhitectul Calvert Vaux și a fost deschis în anul 1859. Pe o suprafață de 3,41km2 vizitatorii de pot bucura de această oază de verdeață în cel mai variat mod, beneficiind de dotările existente aici (alei pietonale, patinoare, grădină zoologică, amfiteatru în aer liber, lacuri, piste pentru bicicliști și pentru alergători etc). Vegetația arborescentă de aici “ascunde” o interesantă lume a păsărilor, cele mai multe fiind păsări migratoare. Cca.200 specii de păsări pot fi astfel observate în Central Park. Suprafața totală acoperită
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din Europa. Cel mai mare oraș de pe Costa Dorada este însă Tarragona, situat nu departe de Salou. În perioada romană, Tarragona a fost unul dintre cele mai bogate porturi din Imperiul Roman, iar astăzi, zidurile orașului, apeductul și ruinele unui amfiteatru roman sunt mărturie a acestei istorii, atrăgând numeroși turiști. Din anul 2000, Ruinele Romane de la Tarraco au fost incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO. În Cambrils, un alt orășel de pe Costa Dorada, cea mai mare parte a turiștilor sunt spanioli
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
feniciene, romane, arabe sau creștine se îmbină armonios într-un ansamblu de mare valoare istorică și culturală. Printre elementele de atracție turistică din Málaga se remarcă: Muzeul Picasso , Castelele Gibralfaro și Sohail, Alcazaba (zidul fortificat al orașului), portul, teatrul și amfiteatrul roman, numeroase biserici etc. Marbella, cunoscută stațiune litorală din Costa del Sol, a evoluat rapid dintro așezare mică de coastă ce avea doar 900 locuitori în anii 1940, într-un centru turistic de prim rang, fiind o destinație renumită pentru
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
relief carstic de o deosebită spectaculozitate. Peștera Nerja (Cueva de Nerja) este una dintre cele mai mari atracții turistice din întreaga Spanie . Lungimea totală a galeriilor subterane este de 5km, iar una din săli are dimensiuni impresionante și formă de amfiteatru, fiind folosită pentru spectacole și concerte. Nerja este peștera cu cea mai mare stalactită din lume, având cca.60m. De la descoperirea sa, în anul 1959, peștera dezvăluie mereu noi informații care o fac tot mai celebră și vizitată. Sunt dovezi
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a fost centrul administrativ al Istriei din perioada romană. Este cunoscut pentru monumentele arhitecturale antice pe care le păstrează. Cu climatul său blând, cu peisajele fantastice, apele de turcoaz, orașul atrage numeroși turiști. Între punctele cel mai vizitate se înscriu: Amfiteatrul Pula Arena (cel mai bine păstrat monument antic din Croația; azi încă utilizat în timpul Festivalului de Film din timpul verii); Arcul de triumf: Arcul lui Sergii; Templul Romei și al lui Augustus (ambele datând din secolul I); Porta Gemini (una
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
a Meșterului Manole). Durrës, situat tot pe coasta adriatică, este al doilea oraș al Albaniei (după capitala Tirana). Alături de plajele superbe, care atrag în jur de 600.000 turiști pe an, un alt punct de atracție pentru turiști îl reprezintă amfiteatrul Durres, descoperit relativ recent, motiv pentru care doar jumătate este scos la zi. Amfitearul este cel mai mare din Balcani, a fost construit în secolul 2 și avea o capacitate de 20.000 locuri. Vlorë este al doilea oraș port
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
țărm, unde se află cartierul Ostia. În vecinătate se află renumitul sit arheologic Ostia, ce păstrează vestigii ale fostului port al Romei din perioada romană. Renumite edificii ce aparțin antichității sunt obiective turistice de prim rang: Colosseum-ul (cel mai mare amfiteatru construit vreodată în Imperiul Roman, ridicat între anii 70 - 80, cu o capacitate inițială de 60.000 de spectatori care asistau la luptele gladiatorilor); Forumul Roman; Pantheonul; Columna lui Traian; Catacombele: Circus Maximus; Băile lui Caracalla etc. Reprezentative pentru perioada
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nu departe de punctul în care Rhônul se împarte în două brațe. Sunt impresionante vestigiile romane conservate în perimetrul acestui oraș care sunt protejate prin includerea lor în lista Patrimoniului cultural UNESCO (1981). Între aceste monumente se înscriu: Teatrul roman, Amfiteatrul roman, Alyscamps (una din cele mai frumoase necropole din antichitatea romană), Termele lui Constantin, Obeliscul din Arles (un superb monument de 20m înălțime, realizat din granit roșu adus din Asia Mică) etc. * Aix - de - Provence este un alt centru turistic
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
, Gabriel (1.XI.1942, București), poet și prozator. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966-1971). Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1966), colaborând apoi și la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească” ș.a. Primul volum de versuri al lui I., Înstrăinări (1969), este caracterizat de Laurențiu Ulici ca un „bocet liric, metaforic, în linie postlabișiană sau predinesciană”. Cartea următoare, Înfășurat în flacără (1978), se remarcă prin metafora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
și adăugită, 1997); * „Ecran interior“, versuri, Iași 1975; * „Între Ulysse și Don Quijote“, Iași 1978; * „Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originale“, București 1981; * „Propilee. Cărți și destine“, Iași 1984; * „Nisipul“, roman, București 1989; * „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale“, Iași 1990; * „Amfiteatru cu poeți“, Iași 1995 (ed. II revăzută, 2001); * „Caietele privitorului tăcut“, memorii, Iași 2001; * „Perspective“, studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire critică“, Cluj-Napoca, 2002; * ,,Pașcani. Municipiul si zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 (coordonator). Traduceri: * N.V. Gogol; * Jean Bouticre; * Gaetano
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
o detenție politică „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Trece prin penitenciarele Uranus, Jilava, Grădina, Salcia. După ieșirea din închisoare se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, secția istoria și teoria artei (1966-1971). Este, scurt timp, redactor la revista „Amfiteatru”, apoi la Studioul Animafilm. În 1977 solicită plecarea din țară, stabilindu-se în 1979 în Franța, unde face o nouă serie de studii. În 1979-1983 urmează Facultatea de Filosofie a Institutului Catolic din Paris, iar în 1982-1986 urmează Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
la suprafață nereguli în privința respectării normelor igienico-sanitare. Inspecția din septembrie 1907 a dus chiar la închiderea Băii Centrale pentru dou) luni. Pentru redeschidere, proprietarul Aurel Negrescu (procuratorul Templului Coral din București) a fost nevoit să aducă următoarele îmbunătățiri: „(...) treptele de amfiteatru să fie de stejar, cu o mică pantă pentru scurgerea apei; să se facă trei balustrade de lemn; băncile pentru masaj se vor prevedea cu o placă de marmură; în latrine se vor instala numaidecât Wasser-klosete”. Totuși, băile publice erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]