8,976 matches
-
înconjurătoare este filtrată, evaluată și clasificată prin teoria neutrosofică, ea face parte din viața noastră. Polinezia are istoria ei, secole la rand au luptat britanicii și francezii să dețină dominația coloniilor. În final, au reușit francezii, și și-au pus amprenta civilizației lor în aceste locuri aducătoare de profit construind aeroport, hoteluri, școli, mediu academic, comerț civilizat. Însă, o Polinezie civilizată nu mai este atractivă pentru turiștii care caută arhaismul, sălbaticia, acea trăire care să te rupă, să te distragă de la
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
Amprenta lui Dumnezeu de Dan Ionescu (Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 5 / 2014) De când a deprins apetitul, în timpuri ale începutului de lume, ale izgonirii lui Adam și Eva din Grădina Edenului, omul a fost supus hazardului morții. Salvarea
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
stomacul). Resemnându-se în întunecime și anonimat, spiritul creator refuză lumina și resimte literatura ca arest și grajd: „nu vreau lumina altora care pute“ (La jumătate) în „arestul literaturii“ (Arestul literaturii), în „grajdurile literaturii“ (Un critic de treabă). Figurile de amprentă ale poeziei lui Nicolae Coande ajung astfel să fie Iuda și Iago: înainte de toate, omul întunecat este un Iuda (are „sărutul Iudei“ - Idol cu mască de om), îl urmează Iago (VorbaIago). Poeziile care alcătuiesc armătura axiologică fundamentală a cărții și
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
ale unor facultăți umane: „All media are extensions of some human faculty - psyche ori physical” (McLuhan M., 1964, p. 26). În cadrul unei așa-numitei formule McLuhan „the medium is the message”, el dă expresie ideii că mijlocul își pune semnificativ amprenta asupra mesajului, asupra acțiunii și interacțiunii umane. Iată ce spune: „În a culture like ours (...), în operațional and practical fact, the medium is the message. This is merely to say that the personal and social consequences of any medium - that
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
încă două sensuri: c) în plan uman: mediumul pe care îl folosește în comunicare agentul comunicator îl transformă pe acesta, așa încât înțelegerea și interpretarea sunt comandate de medium; d) în plan comunicațional: în sistemul de comunicare, medium-ul își pune amprenta, remodelează semnificațiile mesajului, remodelează mesajul. Tot în P2, George Grebner arată că „media of communication are the means or vehicles capable of assuming forms that have characteristics of messages or that transmit messages” (Gerbner G., 1967, p. 44). În Variable
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
să continui munca, să i te dedai până ajungi să ai sentimentul împlinirii. Marile calități pot fi stăpânite și folosite numai dacă ești chibzuit în viață, iar în general, forma aceasta de prudență provine din familie; cu alte cuvinte, reprezintă amprenta educației. În concluzie, calitățile umane se văd cel mai bine în urma efortului și în domeniul unde ele sunt adecvate. D. Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Despre calităţile umane () [Corola-blog/BlogPost/339594_a_340923]
-
neliniștile) trebuie să-și găsească formulare. Marea problemă a eului liric este de a găsi mijloacele de exprimare și modalitatea de punere în discurs: „să spun ceva / Dar nu știu cum...” („Departe de mine”). Însă odată aduse în limbaj, evenimentele existențiale capătă amprentă de eternitate, căci „scrisul imortalizează tăirile” („Nu ajunge”). Prin personificare, natura accede la cuvânt: „Natura ne vorbește mereu / Prin frunze / Ce mișcă în vânt...” („Zile senine”). Capitole ale cărții sunt copilăria și adolescența, aceasta din urmă conținând-o pe prima
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
forțele interne ce mișcă angrenajul stilului ce face nota distinctă a unei formule existențiale. Organizarea adresării este aceea a scrisorii publice îndreptate către o persoană și aflată la dispoziția tuturor. Radiografiile epistolare vibrează către o nuanță ce se transformă în amprentă, în efigie a personalității. Mihaela Rădulescu este evocată-invocată astfel: „genul ideal de femeie pentru gustul meu. De amantă (...). Căci ai ceva mortal”. Tabloul fizic evaluat la superlativ și cimentat ca prim-plan este modulat de inteligență. Pe de altă parte
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
neliniștile) trebuie să-și găsească formulare. Marea problemă a eului liric este de a găsi mijloacele de exprimare și modalitatea de punere în discurs: „să spun ceva / Dar nu știu cum...” („Departe de mine”). Însă odată aduse în limbaj, evenimentele existențiale capătă amprentă de eternitate, căci „scrisul imortalizează tăirile” („Nu ajunge”). Prin personificare, natura accede la cuvânt: „Natura ne vorbește mereu / Prin frunze / Ce mișcă în vânt...” („Zile senine”). Capitole ale cărții sunt copilăria și adolescența, aceasta din urmă conținând-o pe prima
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
poate radiografia din variate unghiuri „identitatea reală” (p. 190). Cu tot efortul, privirea diaristului nu se poate imuniza la livresc. Idealul cunoașterii directe, fără a fi maculat, rămâne irealizabil. Nu numai privirea este impregnată de cunoaștere, întregul comportament poartă această amprentă, inclusiv „actul lecturii” apare ca „modalitate de cunoaștere” (p. 191). Cu toate acestea, nu rareori năzuința spre reverie se împlinește. Cartea ne arată un spirit elevat, uitându-se atent să vadă pe unde merge. Privirea înregistrează prospețimea peisajului. Totodată, în
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
pun întrebări...”. Spiritul creator se supune deci cu onestitate acestui set de exigențe majore ale unei admirabile asceze intelectual-jurnalistice. Atât tematica reportajelor, câț și tehnica de structurare a acestora se supune acestei hermeneutici interne. Hermeneutica subiectului se răsfrânge ca o amprentă în hermeneutica Americii. Înțelegându-se pe sine ca spirit, Robert Radu Hervian translatează metoda în decodificarea, descifrarea, decriptarea spiritului american. Tematica existențială o regăsim în câteva corespondențe. „Un New York fără zgârie nori” aduce în atenție comunitatea românească din New York. În
ROBERT RADU HERVIAN: Spirit şi comunicare, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339615_a_340944]
-
lecturilor majore ale filosofiei din toate timpurile: Descartes, Kant, Hegel, Marx, Heidegger, Gadamer, Derrida, Althusser, Cioran etc.; - înscrierea lucrării între cărțile de relevanță pentru istoria filosofiei românești, aparținând unor autori precum Gh. Vlăduțescu, Angela Botez, F. Roatiș; - emiterea ideii de „amprentă feminină” (p. 364) în raport cu care se poate deriva o opinie de încheiere: putem vorbi de o filosofie feminină românească pe linia N. Façon, Angela Botez, Ana Bazac, Adriana Neacșu etc. Finalmente, cartea este o lectură plăcută, non lineară (tabulară) și
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
și pe conexiunile românești ale acesteia. La nivel etico-metafizic, se marchează importanța emoțională, financiară, umanitară și informativă a relațiilor de familie. Memorabilă este rețeaua informativă a Tatarabuielei (persoană în vârstă de circa 100 de ani). Iese în evidență, sub aceeași amprentă, forța relației fraterne. Meme face eforturi și sacrificii pentru a-și găsi sora. Ileana și Ilona, prin demersul lor și prin accederea la un nivel mai ridicat al comprehensiunii reciproce, ajung să-și amelioreze legătura de familie. Concluzionează că împreună
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
societatea contemporană. Un prim argument îl constituie faptul că, prin marile gânduri și idei ale unor poeți, astăzi avem parte de o varietate de poezii valoroase ce ne ajută să ne regăsim întru totul. Nu numai poeziile și-au pus amprenta în societatea actuală, ci și operele literare epice care ne ajută să învățăm lucruri noi din experiețele personajelor. În ceea ce priveste acest aspect, literatura, scriitorii au contribuit mult pentru o societate mai bună, exprimându-și ideile. Un argument secund: cel
Text argumentativ: Importanța ideilor din lumea contemporană, de Alina Băcioiu () [Corola-blog/BlogPost/339659_a_340988]
-
să continui munca, să i te dedai până ajungi să ai sentimentul împlinirii. Marile calități pot fi stăpânite și folosite numai dacă ești chibzuit în viață, iar în general, forma aceasta de prudență provine din familie; cu alte cuvinte, reprezintă amprenta educației. În concluzie, calitățile umane se văd cel mai bine în urma efortului și în domeniul unde ele sunt adecvate. D. I. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Despre calităţile umane: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost. Lucian Blaga () [Corola-blog/BlogPost/339667_a_340996]
-
prin moarte ceea ce n-am reușit să descopăr trăind...” Moartea devine metodă de cunoaștere. Gnoseologia buzuriană este nelimitată. Totul trece printr-o conștiință fermă, riguroasă, categorică. „Raport asupra singurătății” se arată a fi un roman ce fie își va pune amprenta, fie va inscripționa monumentul literaturii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Astăzi, mai mult ca oricând, prostul poartă amprenta unei nevoi viscerale de exhibare a esenței sale. Motivul e simplu: un ego supraîncărcat cu detalii plăcute despre sine. Rareori mai întâlnești oameni care să se surprindă în vecinătatea prostiei și să caute a se distanța de ea. Dar nu
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață () [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
designul românesc (foto: Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN Design Expressions). Am pornit de la asta, ne-am imaginat evenimente și cadre dedicate fiecărui tip de public și am ajuns să facem un festival. A crescut evenimentul față de ediția din 2015? Complexitatea și amprenta asupra orașului au fost diferite. În 2015, festivalul a avut un singur loc de desfășurare. Acolo s-au petrecut majoritatea evenimentelor, le-am organizat pe toate doar noi, am luat în expoziție toți designerii ce și-au dorit să participe
Georgiana Ciceo, co-fondator ZAIN: „În Cluj se simte dezvoltarea pe IT și în sfera creativilor: e o reverberație în piața de creație” () [Corola-blog/BlogPost/339203_a_340532]
-
fermecată spre plajele insulei își vor putea găsi și trăi tinerețea fără de bătrânețe. Singura călăuză este Yana, o ființă milenară, care a trecut portalul către NEVERSEA, și care-l poate deschide spre locul unde nisipul din clepsidră nu-și pune amprenta asupra timpului și vieții. Vorbeați de standardele internaționale ale festivalului. Ce vor găsi participanții la NEVERSEA? O plajă de peste 200.000 de metri pătrați, multe scene, peste 100 de artiști internaționali. (Imagine: Simulări grafice ale scenelor luate în calcul pentru
Litoralul Mării Negre își vrea locul pe harta marilor festivaluri ale lumii. Cum s-a născut NEVERSEA și ce potențial are Constanța. Interviu cu directorul de marketing UNTOLD și NEVERSEA () [Corola-blog/BlogPost/339229_a_340558]
-
arăta exact că IERI sau că AZI .Cine zice că a uitat trecutul se minte singur , oricât de mult am vrea , oricât de trist , dulce sau amar a fost trecutul din viața noastră , nu se uita niciodată și rămânem cu amprenta trăirilor de la momentul respectiv . Cred că unii dintre noi încă ne mai hrănim cu acele amintiri ale trecutului . Am o întrebare :tu , ca om , îți dorești să-ți uiți trecutul , dar ce te faci dacă persoanele dragi din viața ta
TRECUTUL de BANU NEGRUŢA în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340800_a_342129]
-
pentru toată lumea, timpul este arbitru suprem, capricios, irevocabil”. Chemarea pentru artele plastice a început să vibreze puternic în sufletul său în timp ce urma cursurile școlii generale în Craiova. Muzeul de Artă în curtea căruia obișnuia să se joace și-a pus amprenta definitiv pe sufletul său de artist. Obișnuia să petreacă ore în șir contemplând lucrările faimoșilor pictori români. Dar cea care i-a declanșat “un click interior”, făcându-l sensibil la pictură, după cum relateată pictorul Panduru, a fost una dintre lucrările
PICTORUL ION PANDURU – UN MAESTRU AL PENELULUI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340833_a_342162]
-
Acasa > Poezie > Amprente > DOI SOLDAȚI Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Iubire cazonă Te-am iubit fără reguli, fără formă finală Te-am iubit fără cuvinte nescrise...demult Te-am iubit indecent, cu-o
DOI SOLDAŢI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341001_a_342330]
-
poezii religioase", Editura Ecko, Tr. Severin, 2010; - Coautor în antologia „Călători prin timp", Editura Cagucci, Tr. Severin, 2010. - Coautor în volumul colectiv „Universul poveștilor", Editura Lidana, Suceava, 2011; - Coautor în antologia „Amintirile vieții”, Editura BucuR, Timișoara, 2011. - Coautor în antologia "Amprente temporale", vol.1, editat de "Cronopedia", 2011; - Coautor în "Antologie de proză pentru copii-Covorul zburător", Colecția online "Cititor de proză", coordonatoare,Suzana Deac și Vasilica Ilie, 2011; - Coautor în antologia "Cărticica mea de Crăciun"-poezii pentru copii, Editura Maria Cristina
FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340997_a_342326]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ÎN DULCE-ALB Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului În mintea mea văd cum poteci coboară, În ceasul fără sens, pasu-ți pribeag Și cum, aceeași oră spre seară Te duce-n același
ÎN DULCE-ALB de LIA RUSE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341003_a_342332]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CEARCĂN DE CULORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Adorabilă iluzie! Ce mirabile comori! Ce teribilă confuzie Acest cearcăn de culori. Azvârlit din zare-n zare, Din nadiruri spre zenit
CEARCĂN DE CULORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341015_a_342344]