7,050 matches
-
la particularitățile lor individuale și la nivelul lor de cunoștințe. În scopul realizării experimentului, privind Însușirea de către Începători a unei limbi străine, Gheorghe Zapan ia În considerare elaborarea unui manual după principiile Învățământului programat, În sensul ciberneticii activităților umane, prin analogie cu principiile de organizare a sistemelor dinamice corticale. În conformitate cu aceste principii, orice legătură temporară care se elaborează trebuie Întărită sistematic. Astfel, cuvintele, noțiunile, regulile predate Într-o lecție trebuie readuse, mereu În alte forme și În alte combinații, În lecțiile
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv educativ va fi, pe cât posibil, o Însușire aprofundată a materialului didactic, respectiv o „descoperire pentru sine”. Aici se poate stabili o analogie Între procesele Învățării și cele ale cercetării. Atât cercetarea, ca una dintre formele activității cognitive a omului, cât și procesul cognitiv, considerat În ansamblu, se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
principium individuations. Întregul preexistă părților, cărora le dă vitalitate și dăinuire În linia aceleiași continuități vitale. Această concepție organică și sintetică a individualității a fost cunoscută de la Început de naturaliști; importanța jucată de celule În arhitectonica organismului, ca și o analogie de suprafață cu fenomenele mecanice, au făcut pe primii cercetători În domeniu să considere organismul viu ca un agregat de celule, de „organisme elementare” ascultând de legi fizicochimice, după stringențele fenomenelor naturii neanimate. Orice ființă organizată formează un tot, un
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
structura sa anatomică și funcțiile sale vitale, omul aparține lumii animale. Același plan general de organizare somatică, aceleași procese fizicochimice și fiziologice, aceleași imperative biologice le vor defini deopotrivă. În această privință, omul se integrează vieții animale. Dar, alături de aceste analogii de structură și identitate de plan general de organizare, apar diferențe importante care creează omului o poziție deosebită pe scara biologică. Fiecare din aceste diferențe anatomice condiționează sau este condiționată de un număr atât de mare de factori corelativi, Încât
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și organismelor sistemelor biologice au stabilit că energetica acestora se manifestă sub forma unor câmpuri electromagnetice cu o anumită frecvență a vibrațiilor, dependentă de starea de repaus sau mai mult, ori mai puțin, excitată a lor. Putem face o simplă analogie. Ascultăm un post de radio sau vizionăm un post de televiziune. Dacă se intervine cu un alt emițător pe frecvențele de emisie ale acestora se perturbă acuratețea mesajelor respective. Putem altera hotărâtor emisia lor. Așa se Întâmplă și cu efectul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
natură poetică, nu e fără folos următoarea Întrebare: În ce măsură obsesia morții conferă literaritate genului ca atare? Răspunsul, ca În orice chestiune legată de aspectele normative, prescriptive, ale textului literar, nu e simplu. În plus, el riscă să devină irelevant prin analogie: obsesia morții poate conferi literaritate jurnalului În măsura În care literatura admite, ca un caz particular al ei, jurnalul intim! Cu adevărat relevantă e o altă ipostază: jurnalul e un gen care, În mod programatic, se opune morții. Cu alte cuvinte, acceptarea ipotezei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
literară acolo unde se presupunea că vom Întâlni doar informalul și arbitrarul notației zilnice. Literatura se insinuează, prin urmare, În mod spontan, fără a fi urmat o strategie atent instrumentată și fără a recurge la obiectivitatea - discutabilă, de altfel - a analogiilor cu genurile literare consacrate. Ea irumpe În plin haos al amănuntelor aflate În devălmășie, refuzând aproape instinctiv ierarhizarea și alcătuind o rețea expresivă În care cititorul recunoaște liniile unui portret. În realitate, autoportretul Începe să existe din chiar clipa În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ne propunem să explorăm câteva dintre cele mai familiare reprezentări istorice ale românilor, așa cum au fost ele definite și păstrate în mediul școlar. Investigația noastră traversează perioada dintre sfârșitul Primului Război Mondial și anii care au urmat căderii regimului comunist. Nu căutăm analogii facile între cele două serii evenimențiale, deși ambele au fost urmate de o efervescență notabilă a politicilor educaționale și redefinirilor identitare. În tot acest timp, trecând de la un proiect de schimbare la altul, învățământul românesc a cumulat practici și conținuturi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar de neconceput înainte de 1989. O istorie a comunismului pentru cei mici trebuie să fie și o istorie a prezentului. Cu alte cuvinte, să țină seama de faptul că un copil nu își poate reprezenta o epocă revolută decât prin analogie cu repere ale actualității sale. Simțul trecutului, ca simț al diferenței, începe cu o mai bună înțelegere a zilelor noastre. Perspectiva sincronă ar fi la fel de utilă, trimițând la cele petrecute în alte țări afectate de comunism, în special la cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
principalele momente ale calendarul religios ortodox. "Național" putea însemna nu atât oficializarea actului comemorativ prin text de lege, cât mai ales dispersarea lui reală (sau cel puțin dezirabilă), pe întreg teritoriul țării. Situație în care ne-am putea întreba prin analogie cu ceea ce se petrecea în Franța, de exemplu dacă este mai potrivit să vorbim despre o sărbătoare sau despre miile de sărbători care o compun, de fapt, prin ceremonialuri desfășurate simultan dar autonom în mai multe locații? Vezi Mona Ozouf
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
simbol chimic, algebric etc.). Tabelul următor exprimă într-o manieră sintetică cele două direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure simbol semn Buyssens semie intrinsecă semie extrinsecă Malmberg simbol non iconic simbol iconic simbol arbitrar Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face să semnifice (cf. și U. Eco, 1988: 74). Cea de-a doua trihotomie, indubitabil cea mai cunoscută privește relația semn/obiect sau mai precis relația prin care semnul își reprezintă obiectul: * semnul iconic trimite la obiectul său în virtutea unei analogii, a faptului că proprietățile sale corespund într-un anume fel proprietăților obiectului. Cum va afirma Morris mai tîrziu (1946: 362), un semn este iconic în măsura în care posedă proprietățile denotatului său; astfel că o fotografie, o fotocopie, o diagramă, un tablou dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
convențional sau dependent de un obicei (înnăscut sau dobîndit) nu este nicidecum o semnificație nouă, ci pur și simplu întoarcerea la semnificația originală" (C.P. 2.297). Tradițional, motivația este subcategorizată în motivație prin cauzalitate sau contiguitate indicele și motivație prin analogie semnul iconic. Contribuția esențială a lui Peirce este legată de domeniul nedefrișat al indicialității (explorat cu adevărat abia în secolul nostru). Școala de la Palo Alto (Watzlawick et alii) va face distincția între comunicarea analogică (motivată) și cea digitală (nemotivată). În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a trecut și că doar faptul cotidian (banal, util) contează. Funcția de reprezentare a discursului generează publicitatea referențială (de exploatare a produsului, de prezentare a realistei "tranche de vie"), în timp ce funcția constructivă explică publicitatea mitică și oblică (de creare de analogii, viziuni, narațiuni). O lucrare de referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
islamice, entuziasmul olimpic, deconstrucționismul postmodern, mîndria de a fi negru, revolta studențească cîștigă sau pierde din importanță în public agenda în conformitate cu suișurile și coborîșurile din agenda mediatică" (M. Real, 1989: 16). Neologismul super media intens utilizat în ultimul deceniu (prin analogie cu Superman, Super Circus, supraputere, megatonaj, supermarket și chiar supercalifragilisticexpialidolcius) nu face decît să statueze lingvistic un fenomen contemporan indiscutabil: presiunea (hegemonia ?!) mass-media. Această dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă. Este considerată drept analiză în plan semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sinteză, definită ca ascendentă. Este considerată drept analiză în plan semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a separa memoriile pe criteriul dat de regimul vizat (cel nazist sau cel comunist sovietic), dar, de fapt, scrierile despre lagăre trebuie discutate independent de această diferențiere, deoarece au fost generate de două sisteme între care s-au stabilit suficiente analogii: "partid unic, ideologie obligatorie, înregimentarea tineretului, proiectul creării unui "om nou", elogiul forței și al violenței, voința declarată de expansiune, teroarea ca mijloc de guvernare, puterea acordată polițiilor politice, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi, sistemul concentraționar, crime
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
singurul criteriu de distincție între ficțiune și autobiografie este identitatea onomastică, ce reprezintă un element static. Ph. Gasparini susține că analiza trebuie să meargă mai departe, spre dinamica identității și să se studieze în ce fel romancierul autobiograf sugerează o analogie între construcția propriei identități și cea a eroului. Identitatea nu se reduce la nume, ci cuprinde elemente dintre cele mai variate: aspect fizic, origine, profesie, mediu social, traiectorie personală, gusturi, credințe, mod de viață etc. Analizând relația dintre naratorul-martor și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vor contribui la identificarea și arestarea lui Volodin), între spațiul documentar și cel ficțional, cele două fețe ale operei nu comunică efectiv, deoarece ele sunt situate în două dimensiuni diferite; interacțiunea lor este asigurată în schimb de un sistem de analogii, de reflectări, de duble, de reluări care creează condiții speciale de receptare sau cititorul oscilează între mărturie și ficțiune 346. (trad. a.) Protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor Oleg Kostoglotov, păstrează, ca și Gleb Nerjin, multe date reale ale biografiei și personalității
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ce se putea dobândi doar prin anumite rituri, ce tindeau spre asimilarea celui inițiat cu zeul însuși. Fascinația exercitată asupra maselor populare de mărturia primilor creștini, nu a scăpat atenției ierarhiei acestor culte care au căutat să prezinte adepților lor analogii evidente din ritualul creștinilor pentru captarea acelora prin inițiative neortodoxe. Un cult al misterelor de o importanță deosebită, datorită caracteristicilor sale militare, era cel al lui Mithra fondat pe baza dualismului persan care considera lumea teatrul unei dialectici dintre bine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
coincidență cu venirea lui Isus și actualizarea conținutului evanghelic. Arătând că dreptatea și pacea sunt în directă legătură cu Cristos, teologul alexandrin nu identifică pacea romană cu cea creștină, din moment ce cea dintâi o prefigurează pe cea de pe urmă, ca prin analogie, potrivit interpretării alegorice pentru războaiele descrise în Vechiul Testament despre luptele spirituale. Pacea lui Cristos nu este proiectată numai în escatologie, înfăptuindu-se deja pe pământ ca o consecință a unirii treptate a popoarelor. O asemenea viziune pacifistă nu comporta vreun
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și de se înrola pentru împărat, Origene îi prezintă pe ucenicii lui Cristos ca pe un popor sacerdotal, mult mai eficienți pentru cel care domnește decât soldații, care se luptă și ucid la comandă. Pentru aceasta, autorul apelează la o analogie foarte elocventă: dacă pe bună dreptate sacerdoții păgâni nu sunt înrolați niciodată și sunt scutiți de serviciul militar, e la fel de corect ca și creștinii preoți și slujitori ai lui Dumnezeu să rămână în afara activităților militare, angajați să lupte cu mâinile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
total diferite: nu exprimă nici o atitudine dojenitoare față de fratres commilitones și nici nu exprimă vreo cerere teologică (solicitarea vreunei rugăciuni), rezumându-se la afirmarea credinței și a conștiinței sale în văzul și în auzul tuturor. Un interes aparte manifestă și analogia dintre gestul protagonistului acestui episod și atitudinea soldaților adepți ai cultului lui Mithra care, pe durata ceremoniilor publice referitoare la cultul imperial, puteau să-și țină coroana în mână, grație unei scutiri speciale. Cultul mithraic s-a bucurat de o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
peste măsură asupra Imperiului roman, în Ad Demetrianum (un păgân, adversar al creștinilor; neidentificat cu exactitate), răstoarnă termenii acuzației făcându-i responsabili chiar pe păgâni pentru imoralitatea lor ce provoca pedeapsa divină. În Ad Demetrianum, 17, ni se prezintă o analogie evidentă conceptelor dezvoltate de Tertulian, pentru care creștinii renunțau să se sustragă vieții sociale pentru a nu pune în pericol stabilitatea Imperiului, spre deosebire de Ciprian pentru care motivul principal care sublinia disensiunea profundă a comportamentului dintre creștini și păgâni era dictată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]