4,171 matches
-
în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
motive (Bron și Schemmann, 2002, pp. 7-17): - educația adulților nu are o bază teoretică suficient de dezvoltată pentru a fi considerată o disciplină științifică distinctă. Depinde foarte mult de împrumuturile teoretice de la alte discipline (științele educației, psihologie, sociologie, filosofie, economie, antropologie etc.); - mulți practicieni, poate datorită situației anterior descrise, nu se angajează, cel mai adesea, în construcția teoretică sau în discursuri teoretice, numărul mic de publicații cu referire la teoria educației adulților fiind grăitor în acest sens. Pe de altă parte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși un câmp de studiu relativ recent, ce s-a dezvoltat mai ales în anii’70-’80, a adus contribuții remarcabile la înțelegerea unor fenomene asemenea celor anterior menționate, dezvoltând teorii și modele/cadre analitice, precum cel tranzacțional, ecologic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
factorul de care depinde, în primul rând, articularea eficientă a tuturor celorlalte variabile implicate. Profesorul este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din urmă mai ales prin istoria mentalităților, istoria culturii și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Desigur, o atare concepție cu privire la raportul dintre cercetător și obiectul studiat, În care, după cum am văzut, imaginile joacă un rol foarte important, nu este proprie numai istoriei mentalităților. Ea se datorează, ca tehnică aplicativă și ca generalizare teoretică, etnologiei și antropologiei culturale, axându-se, așadar, la Început, pe studiul societăților tradiționale, dar cucerind, la ora actuală, Întreg spațiul științelor socio-umane. O vom regăsi În domeniul mai apropiat al psihologiei sociale, În psihologia interși transculturală, care se ocupă de probleme, cum ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentări cu anumite Însușiri colective, bineînțeles, cu toată precauția reclamată de o atare perspectivă. Și În acest domeniu se remarcă o emulație interdisciplinară, de la studiile interbelice de morfologie a culturii, vizând delimitarea „matricilor stilistice” ale diferitelor popoare, continuând cu Încercările antropologiei culturale de a contura o „personalitate de bază” și mergând până la demersul mult mai coerent al etnopsihologiei, angajată În descifrarea „caracteristicilor naționale”. Cu atât mai mult va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i-a distanțat, de asemenea, pe mulți istorici europeni, prin confuzie, inclusiv de psihosociologie, chiar dacă, bineînțeles, psihanaliza nu avea nimic de-a face cu psihologia socială; chiar și teoria „personalității de bază”, care venea de fapt din spațiul vecin al antropologiei culturale, a provocat reacții adverse față de psihologie și studiile sociale, În general, reacții vizibile și În rândurile istoricilor literari. Toate aceste prejudecăți se bazează Însă pe confuzia operată Între psihologia generală, axată pe studiul conștiinței individuale, și psihologia socială, așa cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie să constituie un element atât de important, atâta vreme cât ea se reduce, adeseori, la ambiția globalizantă de a cuprinde În vizorul cercetării Întreaga realitate socio-umană (o ambiție manifestată astăzi, la nivelul istoriei, mai ales prin tentativele de constituire a unei antropologii istorice). Domeniul alterității fiind unul comun, rezultă că atenția cercetătorilor trebuie să se concentreze asupra metodelor și conceptelor care pot fi extrapolate transdisciplinar și acomodate la specificul surselor fiecărei discipline. Este deosebit de util pentru istoric să aplice izvoarelor sale tehnicile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentat, la originile sale, un domeniu de cercetare cultivat de comparatiștii literari, de la Paul Hazard și Jean-Marie Carré la Daniel-Henri Pageaux sau Manfred Fischer. Cea mai reușită carte de imagologie a fost realizată Însă de un specialist În etnologie și antropologie: este vorba de Imaginea evreului În cultura română, de Andrei Oișteanu. Referindu-mă În continuare la istoricii români interesați de „imaginea celuilalt”, trebuie să menționez, mai Întâi, cercetările care au investigat imaginea românilor așa cum apare ea În viziunea observatorilor străini
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul de istorie a mentalităților, preferându-l pe cel de istorie culturală (subliniind astfel apropierea lor de perspectiva antropologiei culturale), În timp ce Geoffrey Lloyd a publicat chiar În Franța, În anul 1993, traducerea lucrării sale Demystifying Mentalities, În care sintetizează criticile la adresa acestei direcții de studiu. Nu cred că putem insista asupra modului În care se reflectă această criză a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politice sau economice, dar care este tot atât de inevitabil ca și acesta din urmă. Nimeni nu poate să spună dacă o lucrare cum este Orientalism, a lui Edward Said, sau Imagining the Balkans, a Mariei Todorova, este una de istorie, de antropologie culturală, de istorie literară comparată sau de relații internaționale. De fapt, o asemenea Întrebare nici nu Își are rostul. E suficient să știm că avem de-a face cu cărți excelente pe tema respectivă și că, pentru a aborda un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod pertinent, trebuie să fii, deopotrivă, istoric, comparatist, sociolog și antropolog. Fără Îndoială, disciplina care ne ajută cel mai mult În Încercarea de explicare a fenomenului alterității și fără de care istoricul rămâne dezarmat În fața unui subiect de acest gen, este antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
antropolog. Fără Îndoială, disciplina care ne ajută cel mai mult În Încercarea de explicare a fenomenului alterității și fără de care istoricul rămâne dezarmat În fața unui subiect de acest gen, este antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia propriu-zisă (antropologia culturală, etnologia, studiile culturale) reprezintă, prin excelență, „mama
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
antropologia. Mai apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia propriu-zisă (antropologia culturală, etnologia, studiile culturale) reprezintă, prin excelență, „mama” firească a studiilor referitoare la problema alterității, În calitatea ei de știință consacrată Înțelegerii și reprezentării diferențelor culturale. Trăsături cum ar fi dimensiunea autoreflexivă, atât de specifică acestei discipline, sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apropiată de domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia propriu-zisă (antropologia culturală, etnologia, studiile culturale) reprezintă, prin excelență, „mama” firească a studiilor referitoare la problema alterității, În calitatea ei de știință consacrată Înțelegerii și reprezentării diferențelor culturale. Trăsături cum ar fi dimensiunea autoreflexivă, atât de specifică acestei discipline, sau interesul constant
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
calitatea ei de știință consacrată Înțelegerii și reprezentării diferențelor culturale. Trăsături cum ar fi dimensiunea autoreflexivă, atât de specifică acestei discipline, sau interesul constant pe care Îl acordă relației dintre perspectiva cercetătorului și perspectiva proprie culturii investigate fac, practic, din antropologie o veritabilă știință a alterității culturale. Ea este preocupată În mod special de imaginile sociale generate În urma contactelor dintre culturi, de manipularea politică și ideologică a reprezentărilor respective, de analiza acestora În calitatea lor de surse de putere și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În cotidian. Inițial, la sfârșitul secolului al XIX-lea, În perioada ilustrată de Frazer sau de Durkheim, a stat În atenția disciplinelor consacrate studiului culturii populare, a sociologiei, precum și a istoriei religiilor. Apoi, pe parcursul secolului XX, a captat și interesul antropologiei și al istoriei mentalităților. 1. Preliminarii teoretice: sărbătoarea Între sacru și profan De obicei, sărbătoarea este abordată În contextul studiilor dedicate modalităților de reprezentare a timpului. Timpul nu este omogen, potrivit percepțiilor și reprezentărilor noastre - spun cercetările respective -, el se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1970-2005. *** Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine În periodice (1859-1918), vol. I-III, Editura Academiei, București, 1980-1985. *** Bibliografia românească modernă. 1831-1918, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984-1986. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963. Crăciun, Ioachim, Bibliografia Transilvaniei românești. 1916-1936, Monitorul Oficial, București, 1937. Diaconovich, Corneliu, Enciclopedia română, vol. I-III
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tipografia Ardealul, Cluj-Napoca, 1924. Lupaș, Ioan, „O prietenă a lui Avram Iancu”, În Adevărul literar și artistic, 1923, nr. 123. Magyari, Andrei, „Ecouri sociale ale Revoluției Franceze În Transilvania”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXV, 1980, fasc. 1. Magyari-Vincze, Enikő, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997. Maior, Liviu, 1848-1849. Români și unguri În revoluție, Editura Enciclopedică, București, 1998. Maior, Liviu, „Românii din Transilvania și democrația americană În veacul al XIX-lea”, În Steaua, 1976, 26, nr. 9. Maior, Liviu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
activitatea sa, Editura Științifică, București, 1966. Neumann, Victor, Convergențe spirituale, Editura Eminescu, București, 1986. Neumann, Victor, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern În Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București, 1991. Nicoară, Simona, Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Nicoară, Simona; Nicoară Toader, Mentalități colective și imaginar social. Istoria și noile paradigme ale cunoașterii, Presa Universitară Clujeană-Mesagerul, Cluj-Napoca,???????????? Nicoară, Toader, Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
perspectiva științelor sociale, emisă de Rolf Reichardt, „Für eine Konzeptualisierung der Mentalitätshistorie”, În Ethnologia Europaea, XI, 2, 1979/1980, pp. 234-241. Vezi Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, vol. II, Editura Meridian, București, 1986, cap. IV: „Către o antropologie istorică”, precum și comunicările prezentate În cadrul temei „Anthropologie, histoire sociale, histoire culturelle”, la Congresul de istorie de la Madrid, din 1990. Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști. Incursiuni În cultura europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979; Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria culturală a Franței, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 221-223, 249-250. Robert Darnton, op. cit., pp. 13-14. Geoffrey E.R. Lloyd, Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lucian Boia, op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]