390,674 matches
-
și ne 'mplinit, și întuneric era deasupra genunii; și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce: 1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. 2. Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce: 1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. 2. Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al beznei val stăpân era. Doar Duhul Domnului zbura Peste a
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor. Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al beznei val stăpân era. Doar Duhul Domnului zbura Peste a apelor pustie. Frumos și simplu, nu ? - păstrând mesajul originalului. Iată acum un scurt fragment din "Cântarea căntărilor" , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete): Ce frumoasă
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca: 1. La început, Dumnezeu Sfântul A făcut cerul și pământul. 2. Pământul era gol cuprins, Iar peste-al apelor întins, Al beznei val stăpân era. Doar Duhul Domnului zbura Peste a apelor pustie. Frumos și simplu, nu ? - păstrând mesajul originalului. Iată acum un scurt fragment din "Cântarea căntărilor" , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete): Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub marama
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
licoarea, sorbi cu plăcere. Nu știm să ne oprim! Când suntem strâmtorați strecurăm ultima picătură? Poezia nu trebuie să dispară! FĂRĂ NUME O iubire fără nume! - așa o vom numi, ca o rugăciune, din centru spre margine, asemeni cercurilor din ape ce-ascund tainele vieții, fiecare cerc își are cifrul său. Vom trăi și ne vom topi, am visul în ochi și ochii pe tine, spune-mi ce să aleg?- m-ai întrebat. Dreptul la iubire este dreptul nostru la libertate
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
ea, din orice ființă, cu vise, cu soare, cu ploaie, cu fulgii de nea, cu-adieri, cu-arome, cu vânt din câmpii, cu aburii pâinii, cu nectar, cu vin bun, cu stele, cu flori, copaci, anotimpuri, cu munți și cu ape, culori și sunete, cu zborul de fluturi, cu versuri, cu gesturi, cu imagini păstrate, cu dans și atingeri, cu viața și tot ce conține ea. O dependentă de viață, un suflet aproape de sursă ce ridică sufletele spre lumină! Cu adevărat
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
cuvânt, șirag de mătănii în cerul oglinzii din care și-au luat zborul. Retrase în singurătate, rostite sau nerostite, continuă să respire, continuă să palpite, pe cerul nopții tale. Va veni o zi, o altă uluitoare zi, când fără cuvinte, apă și foc, sămânță și spirit, origine a lumilor, o nouă poveste tulburătoare de culoarea timpului va răsări în cerc și lumină, din templul sărutului, dincolo de fiecare poveste, acolo unde încep aurorele boreale ale sufletului, într-un prezent continuu, la temelia
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dau drumul cuvântului să meargă desculț prin iarbă. Fiecare mugur îl îmbie dar nu rămâne în nici o culoare. Se reazemă de copac și ascultă cum urcă apa. Ce forță! Mirat, așteaptă primul fluture să-l poarte în aer. Acolo, înfrunzește în toate privirile senine și se simte fericit! Referință Bibliografică: Detașare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de
DETAȘARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380815_a_382144]
-
DE PIATRĂ Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ne întrebăm, uneori, dacă vom rămâne în viitorul apropiat fără mult râvnitele resurse de petrol, gaze naturale, cărbuni, dar în special fără prețioasă apă dulce pe care o regăsim în cantități tot mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
lupta contra cronometru pentru generarea de energie din alte surse decât cele epuizabile. Ne aflam deja pe marginea prăpastiei, si, uneori, nici nu gândim acest lucru. Când toate rezervele de petrol și gaze naturale vor fi epuizate, când nici suficientă apă dulce nu va mai exista pe Pământ, omenirea se va afla pe cont propriu într-o cursă contra cronometru pentru supraviețuire. Și nu mai este vorba despre supraviețuirea unui popor, ci despre supraviețuirea întregii omeniri. Cam așa se întâmplă când
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
coșmar pentru cei mai mulți. Iată numai câteva exemple evidente ce pot demonstra în ce coșmar ne-am trezi, daca “peste noapte” am rămâne fără stocurile de combustibili. Am fi puși în imposibilitatea să: - aprovizionam magazinele cu produse, dar în special alimente, apa și medicamente; - folosim avioane și vapoare pentru transportul persoanelor pe distanțe lungi, dar în special pentru apărare; - alimentam cu electricitate zone întinse de pe glob; - încălzim locuințele și clădirile de birouri pe perioada iernii; - obținem diferite materiale sintetice bazate pe hidrocarburi
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
un ținut prin care șerpuiesc râuri înconjurate de păduri, coline semănate cu grâu - o mare de verde intens - alternând cu alte culturi, orânduite geometric pe suprafețe imense de la Orhei la Soroca. Iazurile Orheiului - ochii cerului plini de stelele dumnezeirii - dăruiesc apa pentru irigarea pământului fertil și roditor dar sunt și oaze de liniște și de pescuit. De-a lungul celor 12 localități, pe valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
întâmpla mai ales când câinele, ignorând înțelepciunea rasei sale, îi aducea la picioare vreun pește putred, sau o pasăre aflată cam în aceeași stare. Doar când mama natură era deosebit de vitregă și nu oferea nimic de mâncare Lirică intra în apă și culegea raci sau scoici. Nu le fierbea în nici un fel și doar așa se poate explica cum de ajunsese totuși la vârsta asta. Dovadă că mâncarea eco este fără îndoială cea mai sănătoasă. Într-una din aceste nefaste zile
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
fel și doar așa se poate explica cum de ajunsese totuși la vârsta asta. Dovadă că mâncarea eco este fără îndoială cea mai sănătoasă. Într-una din aceste nefaste zile de muncă lui Lirică i se împlini destinul. În jurul său apa clocoti și se trezi înconjurat de tot felul de pești mai mari sau mai mici. În mijlocul lor unul cam pirpiriu însă de culoarea aurului vechi... Pe ulița mare a satului pășea un tânăr frumos, foarte bine îmbrăcat, cu aerul, destul de
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
organizare patriarhală, adică regiunea din zona Munților Atlas, unde Uranos, fodatorul marelui Imperiu Pelasg își avea reședința (N. Densușianu, D.P.,Vol. I, pag. 605). Arabia pontică a lui Plaut se întindea de la muntele Hem de lângă țărmul Mării Negre în sus către apele râului Boristene (Nipru). Homer (Odisea, IV. 563) se referă la aceeași regiune cu atributul felix. Același epitet „felix”, cu sensul de bogat, nu de fericit apare mult mai târziu la Pliniu: „gens felix, si credimus, quos Hyperboreos appellavere” și mai
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
pluralul îl impune Arghezi, cu insistență), tîrg pestriț, unde varietatea încîntă și face cu neputință plictisul marilor metropole. Departe de a fi aseptic și disciplinat, zvăpăiatul copil al unei turme de oi și-al unei mănăstiri, zvîrlit pe malul unei ape, "rîul cel mai murdar de pe continent" (și cît s-a mai murdărit de-atunci...), e un caleidoscop al cărui desen se face din străzi și din cartiere, din oameni și care, cai, cîini: Un cartier aduce aminte de Lucerna, altul
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
putea altfel! S-ar fi uscat. Cu seceta asta... și, știți, le ud dimineața, în zori, când pământul este ceva mai rece. Seara, de le-aș uda, s-ar opări!. Crdeți că ar fi arătat așa, dacă nu le udam? Apă am, am în curte fântână. Săpată de mine și adâncă de nu seacă peste vară așa cum se mai întâmplă la unii dintre vecini. Se reazemă de ghizdurile fântânii simțind că îi face bine răcoarea apei din adâncuri. De fapt vrea
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
așa, dacă nu le udam? Apă am, am în curte fântână. Săpată de mine și adâncă de nu seacă peste vară așa cum se mai întâmplă la unii dintre vecini. Se reazemă de ghizdurile fântânii simțind că îi face bine răcoarea apei din adâncuri. De fapt vrea să ne atragă atenția asupra unui amănunt: - Vedeți ciutura asta? Am adus-o din Oltenia. Am comandat-o special. La noi, pe-aici, nu am găsit unde să comand. Când vorbește, și vorbește tare pentru că
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
în minte persistă senzația că ai putea vorbi la nesfârșit fără a spune lucruri lipsite de pertinență. În fața versurilor însă, toate gândurile care până atunci zburdau fără grijă pălesc. Deschidem la întâmplare și citim: și cuvâtul om e greșit și/ apă e greșit, speranță e greșit// rotund și pătrat/ și oblic/ (ploaia oblică/ din Olisipon)/, și cer și vânt și pom.// Nici o rimă nu stă locului.// și înțelegere e greșit și/ înțelepciune,/ cuvântul dreptate e strâmb.// Lista nu se mai termină
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
tonul ca referent optic, printr-o subtilă alunecare a discursului imaginea iese din cadrele sale fizice, își pierde opacitatea și se luminează asemenea unei ferestre. Și ea chiar este un fel de hublou prin care Stoichiță privește realitatea de sub pînza apei, lumea aceea colcăitoare care n-a mai apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie printr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
fost caniculară după standardul local: peste 40 de grade și 90% umiditate și ne-au bucurat numai două ploi musonice. Curat noroc! Uneori plouă și zece zile la rînd cu găleata. Orașul de pe Fluviul Roșu, Ha Noi (literal, orașul de pe apă) e tot mai aglomerat și tot mai dedicat construcției. Ceea ce nu e ușor în terenul saturat de apă. Te duce un gînd spre locuințele lacustre. Am locuit la hotelul Ho Guom (citit Ho-Gîm), în "down town ", printre magazine de artă
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
ploi musonice. Curat noroc! Uneori plouă și zece zile la rînd cu găleata. Orașul de pe Fluviul Roșu, Ha Noi (literal, orașul de pe apă) e tot mai aglomerat și tot mai dedicat construcției. Ceea ce nu e ușor în terenul saturat de apă. Te duce un gînd spre locuințele lacustre. Am locuit la hotelul Ho Guom (citit Ho-Gîm), în "down town ", printre magazine de artă unde abundă mătasea, lemnul, argintul, pînza pictată în culori sau doar cu tuș. În apropiere se află centrul
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
cel mai mic din Ha Noi. Un viteaz din secolul XI a luptat împotriva dușmanilor care voiau să cucerească zona. După ce a învins, cu ajutorul unei săbii fermecate, a urcat în barcă pentru a se relaxa puțin pe acest lac. Din apa a apărut o broască țestoasă uriașă care i-a luat sabia: semn că lupta s-a terminat și trebuie să se apuce de construit în pace. Numeroase suveniruri înfățișează broasca purtînd sabia în gură sau pe carapace. Altele au deja
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
și mulți trudeau o viață fără să-l obțină. După probe progresiv mai grele, ultima era un interviu cu însuși împăratul. Cine o trecea și pe aceasta, își înscria numele pe placa monumentală purtată de marile broaște. Teatrul "Marionetelor pe apă", tip de spectacol unic în lume, ar merita el singur un articol, fiind și o atracție culturală majoră a capitalei. Dar Vietnamul nu înseamnă Ha Noi. Acesta e doar inima părții de nord. Trei milioane de locuitori. La 160 de
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
ca atare de UNESCO. O aglomerare de peste 9000 de insule dintre care vreo 8000 au nume proprii în mijlocul unei mări perfect calme și puțin adînci. Insule înalte de pînă la 400 de metri, împădurite, nelocuite, sau simple stînci ieșind din apă. Vapoarele se înghesuie la mal, se sare din punte în punte, ca la Lepanto. Un astfel de vas, echipat cu motor dar avînd și pînze tradiționale, ne-a dus printre aceste magnifice și inexplicabile coline ieșite din mare. Ha Long
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]