11,765 matches
-
Goldman și Pine, 1992; Dunbar, Koretz și Hoover, 1991; Linn și Burton, 1994; Linn, Burton, DeStefano și Hanson, 1996), a caracterului inițial al altor cercetări citate ocazional în sprijinul teoriei specificității de sarcină a creativității (Runco, 1987a, 1989a) și a aplicabilității dovedite în diverse domenii (Hocevar, 1976), inferențele cu privire la natura generală sau specifică a creativității încă nu sunt categorice. O altă critică gravă are în vedere impactul nesemnificativ pe care l-a avut abordarea psihometrică a cercetării creativității în comunitățile academice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza unor exemple aproape incontestabile de performanță creativă pot înlătura problematica criteriului, dar vor ridica probleme de aplicabilitate similare celor implicate de alte metode de cercetare calitative sau nonparametrice. În loc să respingă o metodologie în favoarea alteia, o practică frecventă de-a lungul istoriei explorării naturii umane, persoanele interesate de studiul creativității ar trebuie să înțeleagă meritele și dezavantajele metodelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
importante dintr-un puzzle al validității predictive. În al doilea rând, majoritatea literaturii de specialitate consacrată creativității a apărut acum câteva decenii, când tehnicile statistice nu erau suficient perfectate (prin urmare, erau aproape incapabile să surprindă diferențele dintre grupuri), iar aplicabilitatea lor era limitată. Revizuirea datelor publicate anterior prin intermediul instrumentelor de analiză statistică de dată recentă, cum ar fi ecuația structurală de modelare, va oferi o viziune mai precisă și mai realistă asupra cercetării psihometrice a creativității. Este în speță cazul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a cerut să asocieze formele create cu dispozitive sau obiecte practice. Finke a observat că acești subiecți au creat un număr considerabil mai mare de invenții creative decât subiecții care au primit categoria de obiecte înaintea de conceperea formelor preinventive. Aplicabilitatea unei asemenea abordări experimentale este redată de strategiile propuse de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative pot fi inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abordări experimentale este redată de strategiile propuse de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative pot fi inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității și a aplicabilității lor. Procesul corespunde premisei fundamentale a brainstormingului, prin amânarea procesului de gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în timp ce alte procese similare celor analizate de Smith și colaboratorii săi (1990) prezintă un nivel redus de intenționalitate - însă, probabil, dau dovadă de mai multă spontaneitate. Spontaneitatea are un rol important deoarece presupune existența unui aspect general al creativității cu aplicabilitate în condiții naturale, unde activitățile creative sunt, de obicei, inițiate de indivizi. Alte procese lipsite de intenționalitate foarte semnificative au fost studiate în cercetările relației dintre creativitate și afectivitate. Afectivitate și creativitate Unele studii experimentale au fost concepute în scopul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la comportamentul uman. Deși menține același focus operațional pe comportamentul măsurabil, ea caracterizează comportamentul prin inovație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai sunt prezente în studiile de stil cognitiv (Martinsen, 1995; Martinsen și Kaufmann, 1991) și în evaluarea trăsăturilor realizată de Kasof (în publicații periodice). Consecințele cercetării experimentale și cercetările viitoare Unele posibile efecte ale cercetării experimentale au fost deja abordate. Aplicabilitatea instructajelor explicite în mediul educațional, de exemplu, este evidentă. Impactul instructajelor s-a dovedit valid pentru numeroase segmente din populație, iar un control adecvat reflectă faptul că acest impact vizează aspecte specifice ale gândirii divergente, precum fluența ideativă, originalitatea sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la realizarea obiectivelor ridicate în slăvi de către cei conduși și cele care-și urmăresc propriile obiective (ibidem, p. 24). Nu-i mai puțin adevărat că tendința de concentrare a puterilor și a responsabilităților în mâinile unei minorități este una cu aplicabilitate absolut generală, așa concepând-o și Michels (Parry, 1969, p. 45). El insistă chiar: Cine zice organizație, zice tendință, oligarhie. În fiecare organizație, fie că e vorba despre un partid, o uniune profesională etc., predispoziția aristocratică se manifestă într-un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tradiționale tind să valorizeze unele caracteristici moștenite sau atribuite: ești ales mai mult pentru ceea ce ești, decât pentru ceea ce faci. În principiu, în societățile moderne, talentele și performanțele contează mai mult și doar criteriile universaliste sunt considerate că au o aplicabilitate legitimă. Totuși, în practică, asistăm întotdeauna la o combinație de caracteristici moștenite și de trăsături dobândite, în măsura în care talentele căutate sunt, deseori, rodul unui mod de educație pe care numai clasele privilegiate îl pot oferi. În fiecare societate, talentele considerate ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
socială. Elaborat în domeniul științelor sociale, conceptul de instituționalizare (i.) are implicații atât la nivel teoretic, în studiile de specialitate, cât și la nivel practic, asupra dezvoltării sociale, dorind inițial să acopere sfera organizațională din mediul politic și administrativ, cu aplicabilitate în studiul partidelor, birocrațiilor, comportamentului și atitudinilor cetățenilor în procesele electorale sau în luarea unei decizii colective. Treptat, datorită dezvoltărilor din științele politice, științele administrative și sociologie, i. a căpătat valoare empirică prin aplicabilitatea sa în domeniul politicilor publice, tacticilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din mediul politic și administrativ, cu aplicabilitate în studiul partidelor, birocrațiilor, comportamentului și atitudinilor cetățenilor în procesele electorale sau în luarea unei decizii colective. Treptat, datorită dezvoltărilor din științele politice, științele administrative și sociologie, i. a căpătat valoare empirică prin aplicabilitatea sa în domeniul politicilor publice, tacticilor și strategiilor guvernamentale sau evaluarea performanțelor organizațiilor din mediul public și privat. I. are la bază conceptele de „instituție” și „organizație” a căror interpretare, definire și diferențiere este, deseori, problematică. Analizei acestora îi urmează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Privitor la sistemele de indicatori de referință, în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și summit-urilor mondiale desfășurate pe parcursul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
implementarea sunt suficient de clare - se înscrie în tipul descris cu ajutorul numerelor. În timpul implementării, dacă apar factori neprevăzuți cu caracter perturbator, proiectul poate trece la tipul căutare sau, mai mult chiar, la tipul greoi (tabelul 1). Aceste tipologii își găsesc aplicabilitatea în procesul de planificare al proiectului. Tabelul 1: Clasificarea proiectelor Tipul de proiect (descris de Obeng) Descriere generală Proiect Abordare din punct de vedere al MP Proces Instrumente Nedeslușit: - (de la) cercetare pură; - schimbarea inițiativelor; - lipsa experienței în derularea proiectelor. Nesiguranță
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va prezenta un mod diferit de a gândi securitatea, prin identificarea mai multor răspunsuri la întrebările de mai sus. Din punctul de vedere al organizării, prima parte a prezentării este dedicată unei abordări analitice a securității, prin identificarea sectoarelor de aplicabilitate a termenului, precum și a implicațiilor asupra cercetărilor. A doua direcție de dezvoltare conceptuală este făcută prin multiplicarea nivelurilor de analiză a securității. O a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
victima să-i ceară ajutorul - sau chiar instituționalizată (și Liga Națiunilor, și Națiunile Unite au acordat, prin statut, Marilor Puteri responsabilități speciale pentru apărarea păcii și securității internaționale). În plus, apare și diferența de nivel, dar altfel potențată: regimurile au aplicabilitate în general la nivel regional, pe când principiile securității colective au vocație universală, aplicându-se întregului sistem. Temporal, evoluția regimurilor - acorduri de voință pe o problematică schimbătoare - este incertă. Principiile capătă forță datorită stabilității: un agresor va fi privit ca atare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
virtuale (așa-numitele cyber attacks) cu o posibilitate redusă de localizare a atacatorului, prin care pot fi afectate sisteme vitale ale unui stat, activitatea instituțiilor și ramurile economiei naționale (Adams, 2002, p. 103). De asemenea, împotriva grupărilor de acest tip, aplicabilitatea unor strategii de descurajare de tipul celor folosite în perioada „războiului rece” împotriva statelor este în cel mai bun caz contestată (Ikenberry, 2002, p. 50). Mediul internațional poate fi caracterizat astăzi ca incert și ambiguu, ca urmare a apariției și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tip instituțional. Stimularea beneficiarilor de a se implica atât în procesul decizional al formelor de suport dar în special în actul evaluării acestora în vederea eficientizării acțiunilor. Stabilirea priorităților din planul de intervenție împreună cu beneficiarii. 3. Respect pentru valorile morale cu aplicabilitate în practica profesiei (asimilarea valorilor morale ale codului deontologic al profesiei de asistent social): Cunoașterea și folosirea valorilor, principiilor codului deontologic în activitățile teoretice și practice ale profesiei. Responsabilitate și loialitate față de beneficiar și față de instituția angajatoare. Responsabilitate în procesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
condiție necesară pentru acreditare și pentru menținerea standardelor profesionale. Totuși, unii specialiști apreciază că astfel de programe ar avea o contribuție limitată la promovarea competenței, în condițiile în care sunt monitorizate necorespunzător sub aspectele conținutului, consistenței învățării și gradului de aplicabilitate în practică. Supervizorii au responsabilitatea de a monitoriza cursurile de educație continuă la care participă cei supervizați și de a evalua gradul în care acestea contribuie la învățarea a ceea ce este necesar practicii asistenței sociale. Cursurile de acest tip au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
bărbați și pentru eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de sex se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie, precum și în alte domenii, reglementate prin legi specifice. Art. 3 Prevederile prezentei legi nu au aplicabilitate în cadrul cultelor religioase și nu aduc atingere vieții private a cetățenilor. Art. 4 Termenii și expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele definiții: a) prin discriminare directă se înțelege diferența de tratament a unei persoane în defavoarea acesteia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evaluarea lor nu este făcută neapărat de către psihologi, ea putând fi făcută și de alte categorii de persoane (ex. manageri, economiști); că problema aleasă este mai restrânsă și privește preocupările organizației sau ale finanțatorului; sau că rezultatele obținute pot avea aplicabilitate practică imediată în organizația respectivă (Neuman, 1997). Totuși, aceste particularități ale problemelor nu epuizează imensa lor diversitate. Astfel, problemele de cercetat pot constitui preocuparea psihologului sau pot fi impuse de către conducerea organizației respective, pot fi reale sau închipuite, pot fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt solicitate ocupantului postului de muncă, fiind o activitate realizată direct de către psiholog, pe baza căreia sunt stabilite unele standarde minime de selecție și performanță. Spector (2000) (apud Pitariu, 2003) a sintetizat într-o formulă extrem de utilă și cu mare aplicabilitate practică un model de specificații de personal (numite KSAs) ce cuprinde: Cunoștințe (engl. Knowledge) - ceea ce ocupantul postului trebuie să știe pentru a realiza sarcinile deținute. Deprinderi (engl. Skills) - ceea ce o persoană trebuie să facă în postul respectiv de muncă. Aptitudini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
structurată pe trei părți - introductivă, conținutul propriu-zis și partea de final, care realizează și conexiunea cu activitatea ce-i urmează, între ele existând o succesiune logică. De asemenea, în încheiere, activitatea trebuie să permită revederea conceptelor, răspunsuri la întrebări și aplicabilitatea celor învățate. Strategiile de predare vor fi alese în funcție de obiectivele propuse, de conținut și de particularitățile cursanților. Dacă urmărim formarea și dezvoltarea de deprinderi, printre cele mai eficiente metode ar fi modelarea, exercițiile, demonstrațiile, simulările, jocurile de rol, lucrul în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluare și de factorii contextuali ai evaluării. Tendința actuală este de a se lua măsuri, la nivel organizațional, pentru a reduce diferențele între judecarea performanței și acordarea calificativelor (Murphy, Cleveland, 1995). d). Evaluare sistemului de apreciere presupune estimarea nivelului de aplicabilitate practică al sistemului de evaluare și a gradului de adecvare al acestuia la mediul organizațional vizat. Parametrii după care se face această evaluare sunt precizia evaluării (în cazul în care ne referim la judecățile evaluatorilor) și utilitatea mesajului transmis între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă în prezent) prin reglarea cu ajutorul feedback-ului. Deși inițial cibernetica a avut o aplicabilitate strict militară (sisteme de urmărire antiaeriană) ea s-a dezvoltat și în sistemele umane și sociale. 8.2. Sistemul om-mașină-mediu Psihologia muncii, studiind activitatea psihică și comportamentul de muncă al omului în scopul compatibilizării sau adaptării reciproce om-mașină-mediu, a preluat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]