34,383 matches
-
subsidiar pentru formarea convingerii sale - a se vedea art. 100 alin. (2) din Codul de procedură penală. Curtea a statuat că actuala reglementare este diferită fundamental de cea veche cuprinsă în art. 63 alin. 2 cu denumirea marginală „Probele și aprecierea lor“ din Codul de procedură penală din 1968, potrivit căreia „Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
a statuat că actuala reglementare este diferită fundamental de cea veche cuprinsă în art. 63 alin. 2 cu denumirea marginală „Probele și aprecierea lor“ din Codul de procedură penală din 1968, potrivit căreia „Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducându-se după conștiința sa“. Atunci, instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
acest sens, Curtea Europeană a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut; el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea hotărârile din 28 mai 1985, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunțate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar și alții împotriva Greciei, paragraful 26, Lungoci împotriva României
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
reguli specifice, adoptate de legiuitor în considerarea caracteristicilor proprii procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, așa cum acesta a fost configurat în baza marjei statului de apreciere cu privire la soluțiile legislative adecvate acestui scop. Faptul că reglementarea criticată nu permite recursul conform art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 sau art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă se
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
din Codul de procedură civilă se datorează tocmai criteriului materiei, care este, în cazul de față, identificabil prin însuși obiectul de reglementare al Legii nr. 165/2013. ... 22. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, legiuitorul are o marjă de apreciere în ceea ce privește alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens, pot fi amintite, exemplificativ, Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
se aprobă. (3) Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii, emise de ministru se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Actele prevăzute la alin. (1) sunt semnate de miniștri sau de persoanele delegate de aceștia. (5) Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv acestora. (6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul conducătorilor altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor care
DECIZIA nr. 16 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250625]
-
că întocmirea unui raport de constatare este realizată de către inspectori antifraudă detașați la parchet și care sunt angajați ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu conduce în mod obligatoriu la concluzia că se încalcă egalitatea armelor, libertatea administrării și aprecierii probelor, dreptul la apărare și egalitatea în fața legii, consacrate de prevederile art. 16 alin. (2), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
2017, paragraful 22). Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) și în marja de apreciere prevăzută de acestea, legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Astfel, în prezent, nu mai subzistă obligația organului judiciar de a dispune efectuarea unei expertize când concluziile raportului de constatare sunt contestate, ci dispunerea efectuării expertizei în acest caz rămâne la aprecierea organului judiciar. ... 17. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de către organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. De asemenea, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare, în semn de apreciere a înaltului profesionalism și a rezultatelor remarcabile obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, precum și pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 82 din 21 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251053]
-
8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare, în semn de apreciere a înaltului profesionalism și a rezultatelor remarcabile obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, precum și pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 81 din 21 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251052]
-
național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului și Medaliei Naționale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare, în semn de apreciere a înaltului profesionalism și a rezultatelor remarcabile obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, precum și pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 80 din 21 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251051]
-
nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016) dacă adoptarea acesteia are o justificare rațională, fără a fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, dacă are un scop legitim și dacă este proporțională cu acel scop, respectiv de a fi adecvată, necesară și a asigura un just echilibru între interesele concurente. ... 17. În vederea realizării testului de proporționalitate, Curtea trebuie, mai
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
între situațiile de fapt ori soluțiile juridice din aceste cauze și situația autorului excepției. Cu ocazia pronunțării ambelor hotărâri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a verificat respectarea prezumției de nevinovăție din perspectiva modului în care instanțele s-au bazat în aprecierea lor pe un „verdict de vinovăție“ pronunțat anterior în proceduri penale premergătoare, dar separate de cauzele aduse în fața sa - una de dreptul muncii și alta de contencios administrativ. Totodată, autorul a arătat că interpretarea reținută de Curtea Europeană a
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
pentru a înlătura motivele de bănuială legitimă care au stat la baza măsurii strămutării, ceea ce înseamnă că se poate prezuma că acestea vor exista la orice instanță judecătorească din circumscripția aceleiași curți de apel. Reține, de asemenea, că în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică instanțele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor, precum și faptul că actuala reglementare nu oferă o soluție de natură a înlătura îndoielile cu privire la parțialitatea instanței de
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
de obligații pozitive, ce trebuie să fie dispuse cu prilejul luării măsurii controlului judiciar, fără ca acestea să poată fi cenzurate sau înlăturate, precum și o serie de obligații „de a nu face“ - interdicții, a căror impunere este lăsată la aprecierea organului judiciar. În acest fel măsura controlului judiciar poate fi individualizată în funcție de informațiile existente despre faptă și despre persoana făptuitorului, informații care permit aprecierea stării de pericol ce determină luarea măsurii. ... 13. Curtea a reținut, totodată, că obligația
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
serie de obligații „de a nu face“ - interdicții, a căror impunere este lăsată la aprecierea organului judiciar. În acest fel măsura controlului judiciar poate fi individualizată în funcție de informațiile existente despre faptă și despre persoana făptuitorului, informații care permit aprecierea stării de pericol ce determină luarea măsurii. ... 13. Curtea a reținut, totodată, că obligația prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, respectiv obligația inculpatului de a se prezenta la organul de poliție desemnat cu
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
atac a recursului în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. ... 4. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, căile extraordinare de atac reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, iar un tratament diferențiat nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în raport cu principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, se arată că stabilirea hotărârilor judecătorești susceptibile de recurs trebuie să țină seama de natura juridică
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, în semn de apreciere pentru contribuția esențială avută, de-a lungul timpului, la dezvoltarea relațiilor culturale româno-irlandeze, promovând imaginea țării noastre în Irlanda și în restul lumii, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul
DECRET nr. 105 din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251221]
-
de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înființare, în semn de apreciere a înaltului profesionalism și a rezultatelor remarcabile obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, precum și pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 109 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251260]
-
și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființare, în semn de apreciere a rezultatelor importante obținute de personalul unității în îndeplinirea misiunilor specifice, pentru contribuția adusă la promovarea imaginii Armatei României, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn de pace, pentru militari, Drapelului
DECRET nr. 387 din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266526]
-
și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii și Medaliei Naționale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului apărării naționale, în semn de apreciere a eforturilor continue pentru apărarea valorilor comune, pentru contribuția deosebită la consolidarea și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, cu
DECRET nr. 386 din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266525]
-
Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
Materialul forestier de reproducere utilizat la instalarea plantației RESPECTĂ / NU RESPECTĂ normele legale în vigoare. Se fac următoarele precizări suplimentare .................. ... 6. Lucrările efectuate, conform situației din teren și documentelor de recepție: Suprafața (ha) Denumirea lucrării verificate Descrierea situației constatate și aprecierea modului de execuție a lucrărilor față de prevederile proiectului Propunere pe baza constatărilor din teren (remediere / plată) ... 7. Starea de vegetație și înălțimea medie a puieților se prezintă astfel: Suprafața (ha) Starea de vegetație* Înălțimea medie a puieților (m) Starea
GHID SPECIFIC din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265242]