11,785 matches
-
efortul de a conceptualiza istoria, în orizontul, sensibil extins, pe care a știut să l contureze și, la rigoare, în metoda folosită. Perioada actuală, cu tendințele manifestate de practicare a unor deschideri către istoria problematizată, de tip neevenimențial, este mai aptă decât au fost contemporanii lui Hasdeu, să-l recepteze pe acesta la justa lui valoare, care îl recomandă ca pe un precursor autentic al istoriei totale, către care se tinde astăzi.
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
păcate, conțineau mult mai multă materie, totuși, cele actuale sunt mult mai greoaie; aceleași titluri de capitole sau de lecții ascund conținuturi cu totul diferite, iar cuvintele-cheie prezentate în medalion sunt doar vag enunțate, nefiind tratate într-o manieră corespunzătoare, aptă să le facă înțelese de către elevi, care nu au cum să reușească să le asimileze logic (oricât s-ar strădui) cu cele doar câteva noțiuni prezentate în mini sintezele din manuale. Nu se insistă atât cât ar trebui pe latura
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
a prelungi inutil timpul operator; înainte de închidere se vor efectua irigații abundente cu soluție sterilă de Ringer lactat. Antibioticele nu sunt necesare în infecțiile chirurgicale simple, care răspund la incizie și drenaj, cum sunt furunculele și plăgile infectate, necomplicate. Infecțiile apte să se extindă sau să persiste necesită antibiotice, alese prin antibiogramă. Terapia de susținere în infecțiile stabilizate constă din: repaus la pat, imobilizarea regiunii infectate, ridicarea ei pentru a favoriza drenajul sanguin și limfatic. Terapia cu oxigen hiperbar este foarte
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
oral. Injectată intramuscular se distribuie în tot corpul în câteva minute. Alergia la penicilină este o problemă serioasă și se manifestă, cel mai adesea, prin urticarie, dar poate conduce și la șoc. Penicilinele semisintetice au mai multe avantaje: sunt acidorezistente, apte, deci, pentru uzul oral; au o acțiune prelungită în organism; sunt rezistente la penicilinaze produse de S. aureus și unele bacterii Gram negative. Cloxacilina sau dicloxacilina sunt preferate pentru administrarea orală împotriva stafilococilor producători de penicilinaze. Pentru infecțiile severe se
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de studiu și transmitere a informației din învățămantul tradițional. El corespunde unui climat democratic participativ manifestat printr-o încredere sporită în parteneri, o bună comunicare a informației pe orizontală și verticală, descentralizare în luarea deciziilor, responsabilizare. Presupune prevederea de situații apte să stimuleze curiozitatea, confruntările, spiritul de investigație și de căutare a unor soluții originale. Învățătorul trebuie 13 să creeze un mediu permisiv, stimulativ, de încurajare și gratificare a manifestărilor, mai ales creative, de orice gen ale copilului, de stimulare a
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
au început să producă noi salturi calitative. Căderea Cortinei de Fier a permis cercetătorilor de ambele părți să aibă acces liber la informații. Contradicțiile constructive apărute au dus la revizuirea modelelor vechi existente, conturându se totodată altele noi, mult mai apte să explice realitatea în totalitatea sa. Ce viitor i se poate prezice religiei în acest context ? Karl Rahner (1984-1984Ă, unul dintre cei mai influenți teologi catolici ai secolului nostru, afirma: „Creștinul viitorului ori va fi un mistic ori nu va
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
menținerea imperiului (Kennedy, 1990). Sfârșitul Războiului Rece a condus la crearea unui mediu internațional ce se întâlnea pentru prima dată în istorie la nivel sistemic: unipolarismul. În sistemul internațional există acum o singură superputere, cu interese globale și capacitate militară aptă să le susțină. Această situație există și în zilele noastre la nivel sistemic, deși în decursul anilor '90 sistemul suferă o serie de schimbări importante. Sistemul internațional după sfârșitul Războiului Rece În primul rând, principiul de ordonare al sistemului este
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
care îl deschide necesitatea nimic nu este dinainte jucat și nimic nu se joacă fără el, fără acel plus pe care îl introduce creativitatea omului, care a reușit să străbată itinerariul care desparte un individ totalmente condiționat de o persoană aptă să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
astfel nu numai cheagul familiei, ci și calea cea mai eficientă a educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu masură". Nu în ultimul rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o situație economică aptă să satisfacă trebuințele de prim ordin ale membrilor să i". A educa un copil nu este un lucru atât de ușor. Unii părinți, având concepții învechite, cred că ei știu cel mai bine să-și educe copilul, neacceptând sfaturi din
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
nivel optim al dezvoltării, care să-i permită copilului, dar și învățătorului, realizarea cerințelor școlare la nivelul exigenței formulate de programa școlară în vigoare. Adaptarea școlară optimă depinde de dezvoltarea generală și armonică a tuturor laturilor personalității. În general, copilul apt pentru școlarizare are o memorie bună și cunoaște conexiunea dintre genul proxim și diferența specifică a conținuturilor cotidiene; poate clasifica și ordona obiecte concrete, respectând criterii diferite, cunoaște și folosește noțiuni de timp și spațiu. Unii dintre ei înțeleg chiar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu poate fi considerat apt pentru școală daca nu are dezvoltată o anumită capacitate de muncă, adică să poată să devină conștient de necesitatea de a efectua unele sarcini care nu intră în sfera afinității sale, ceea ce este în legătură strânsă cu nivelul de dezvoltare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
asupra adaptării la condițiile activității școlare și ale integrării În colectivul clasei. Din acest motiv această categorie de copii trebuie distinct diferențiată de cei cu deficiențe mintale, cu inteligență școlară de limită, cu tulburări de comportament și de conduită. Copiii apți pentru școlarizare la vârsta de 6 ani prezintă rezistență la efort mai prelungit, coordonarea mișcărilor este precisă, iar sincronizarea vizuală motrică este corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
centre ca terapie primară în cancerul esofagian. Au fost considerați ca factori favorabili unui răspuns bun: o tumoră sub 5 cm în lungime, invazia parțială a circumferinței, cele situate în esofagul toracic proximal și sexul feminin. Pacienții care nu sunt apți pentru chirurgie și nu au metastaze, au un progn de 55 65 Gy pe o perioadă de 6 7 săptămâni în fracțiune de 200 cGy. Contraindicațiile radioterapiei includ fistula bronho esofagiană malignă, mediastinitele prin perforația tumorii, hemoragiile. Această terapie cu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
esofagiană pentru a scădea probabilitatea recidivelor locale. În rezecțiile cu intenții curative se administrează doze de 50 - 60 Gy în decurs de 5-6 săptămâni, iar în rezecțiile paleati Gy, într-un timp mai scurt, dar mulți pacienți nu mai sunt apți pentru această terapie, după intervenția chirurgicală. Principalul beneficiu al radioterapiei post operatorii constă în reducerea incidenței recidivelor locale dar fără un beneficiu speranța ameliorării supraviețuirilo supraviețuirilor, dar în unele studii s-au notat o frecvență mai redusă a recidivelor locale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și demonstrează că asocierea de 5-FU cu mitomycin sau cisplatin cu mitomycin administrate 60Gy în decurs de 5-6 săptămâni, iar în rezecțiile paleative doza este redusă la 40-50 Gy, într-un timp mai scurt, dar mulți pacienți nu mai sunt apți pentru această terapie, după intervenția chirurgi constă în reducerea incidenței recidivelor locale dar fără un beneficiu în supraviețuire Chimioradioterapia neoadjuvantă Biologia cancerului esofagian și anatomia esofagului fac dificilă asigurarea unei rezecții Ro. Rațiunile terapiei neoadjuvante (preoperatorie sau inductivăă sunt: aă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
intereselor de cunoaștere , a întregii personalități”4. II. 3. Vocația pedagogică și competența Conceptul de vocație este asociat deseori competenței. Réné Hubert o consideră piesa principală a competenței didactice concretizată în „a te simți chemat, ales pentru această sarcină și apt de a o împlini”5. Deseori ne-am exprimat opinia că te naști cu acest har prin ușurința și firescul cu care te adaptezi celor mai neașteptate situații ivite în procesul educativ, prin pasiunea și sinceritatea demersurilor acțiunilor pentru realizarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și ceilalți asemenea mie am hotărât ca „altcineva“ să hotărască pentru noi. Delegarea libertății este deci un act liber. Atâta vreme cât eu pot hotărî în privința mea, nimeni nu poate hotărî în locul meu decât dacă eu hotărăsc acest lucru. Numai atâta vreme cât sunt apt să hotărăsc în ce mă privește libertatea poate fi delegată. Concesionarea libertății este ea însăși un act de libertate și eu rămân liber și mă recunosc ca atare în „ființa“ în care am operat acest transfer. În chip liber am
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ne supune o face în vederea libertății noastre. O societate este liberă atunci când ne conduce pe toți până la punctul în care, la rândul nostru, devenim liberi și suntem capabili să ne creăm un destin. O societate este liberă atunci când formează euri apte să se hotărască și nu doar să fie hotărâte. Orice societate așezată pe legi bune dă hotare fiecărui eu - îl „hotărăște“ -, pentru ca apoi, prin hotărârile sale, el să aibă ce depune „la mijloc“, în zestrea de libertate impersonală a unei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vrem să facem pentru noi? Există altul care să se ia și să ne ia atât de tare în serios, încât să vrea să ne dea hotarele pe care noi, din teamă, prostie ori lene, nu vrem sau nu suntem apți să ni le dăm? Care să excite în noi frica de destin și să întrețină, mereu vie, nevoia ca altul să hotărască pentru noi? Care să spună: „Se dă destin. Veniți să vă luați destin...“? Un altul care, speculând incapacitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
încrucișat și au crescut, înspăimîntînd pe tânăr și bătrân. Precum anul 1000 a fost considerat anul ce va aduce cu sine sfârșitul lumii, tot asemenea anul 1186 a fost așteptat cu groază ca fiind menit să încheie socotelile pământenilor. Cu "apte ani înainte astrologii de toate națiile s-au pus de acord în a vesti toate evenimentele nefaste ce vor decurge din conjuncția tuturor planetelor. Dar luna septembrie a lui 1186 a trecut fără ca pământul să sufere ceva din integritatea lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
copilului , mai ales în primii săi ani de viață, de părinți și de grupul familial reprezintă o etapă obligatorie a ciclului său de viață, în cursul căreia sunt dobândite principalele motivații și deprinderi ale viitorului adult, care îl va face apt să răspundă cerințelor sociale și să se integreze activ în societate. Întreaga acțiune de modelare a personalității copilului constituie o operă educativă de anvergură, care antrenează toate direcțiile creșterii și dezvoltării sale: fizică, psihică, afectivă, morală și socială. În această
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interesul scăzut pentru valorile intelectuale. S. și E. Glueck <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> cercetând un lot de 500 caracteriali delincvenți minori față cu un lot martor de 500 copii normali, constată că defectivii se dovedesc mai apți în relațiile directe cu obiectele concrete, dar că martorii îi depășesc net în gândirea abstractă, și de generalizare. De asemenea, datele unei cercetări <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> asupra nivelului intelectual al copiilor cu devieri de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o formă neatestată ”ga-vorgos”, compus din ”ga” care, în dialectul atic, este ”ge” care înseamnă ”pământ” și „ergon” înseamnă „muncă, lucru”. Astfel, prenumele George se traduce prin sintagma ”lucrător al pământului”. George este fiul lui Toma Bulbuc, băiat greoi, spătos, apt pentru munca câmpului. Dorește să se căsătorească cu Ana lui Vasile Baciu pentru că părinții lor, bogătașii satului, au hotărât acest lucru ca să-i domine pe agricultorii din zonă. Numele de familie a lui George este Bulbuc , nume provenit din substantivul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]