2,860 matches
-
Portarul înaripat mai ține întins un cotor de spadă fără de flăcări. Nu se luptă cu nimeni, dar se simte învins. Pretutindeni pe pajiști și pe ogor serafimi cu părul nins însetează după adevăr, dar apele din fântâni refuză gălețile lor. Arând fără îndemn cu pluguri de lemn, arhangheli se plâng de greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfântului duh, cu pliscul stinge cele din urmă lumini. Noaptea îngerii goi zgribulind se culcă în fîn: vai mie, vai ție, păianjeni mulți
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
stupi. Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep? Credeți-mă, credeți-mă, despre ori și ce poți să vorbești cât vrei: despre soartă și despre șarpele binelui, despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului, despre cerul spre care creștem, despre ură și cădere, tristețe și răstigniri și înainte de toate despre marea trecere. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-au putut
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4. Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo, să taie capul vițelei în vale. 5. Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi; căci pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească și să binecuvinteze în Numele Domnului, și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
tale, dacă s-ar întîmpla să cadă cineva de pe ea. 9. Să nu semeni în via ta două feluri de semințe, ca nu cumva să întinezi și rodul seminței pe care ai semănat-o și rodul viei. 10. Să nu ari cu un bou și un măgar înjugați împreună. 11. Să nu porți o haină țesută din felurite fire, din lînă și in unite împreună. 12. Să faci ciucuri la cele patru colțuri ale hainei cu care te vei înveli. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
orice reuniune de acest fel, o problemă de maximă importanță o constituie temele ce vor fi luate în discuție. Asupra acestora doresc să mă opresc pe scurt în cele ce urmează. Să vorbim despre învățământ, ogorul pe care l-am arat și semănat toată viața? Nu! Și iată de ce. Pentru că am fi tentați să spunem: pe vremea noastră școala era școală, profesorii - profesori, elevii - elevi, și, lucrul cel mai important, se făcea carte, nu ca acumă Nu cred că este corect
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lor, care, coate goale și puturoși fiind, s-au dus la pomană și vorba dulce și plină de miere a lui Lică. - Ăla a lui țugui s-a dus, ăla din sus cu trei copii și care muncește cât ar ara o muscă. - Apoi, pentru niște boarfe și o bucată de pâine îți vinzi sufletul? - Da’ și nebunu ăla de Gică a lui Tomoaia, și ăla cică și-a făcut loc pe acolo. - Apoi cred că pentru una din drăcoveniile alea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ierusalimul ceresc, un Ierusalim pământesc, extins la tot globul. Nu știu dacă noua relație a omenirii cu moartea va influența celelalte religii, dar religia lui Hristos ar putea fi zdruncinată din temelii. Catedrala Mântuirii în Țara Mântuieliitc "Catedrala Mântuirii în }ara Mântuielii" Îi invidiez din adâncul sufletului pe cei care cred în Dumnezeul din Biserică. În momentele grele ale vieții, mai au un sprijin, o ultimă, sau primă, instanță la care să facă apel. Când primesc o lovitură nedreaptă, ticăloasă, absurdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
caloriferul/ altul bagă-n priză boschetul de trandafiri/ oh auziți cum se depune fierul/ în oasele copiilor subțiri,// (...) stele rulante cară grâu în soare/ limbile ceasului se coc și cad,/ Doamne-al mașinilor mai ai răbdare,/ lasă bătrânii noștri să are/ măcar prin moarte c-un plug de brad" (Plug de lemn); "să facă fierul viermi s-aud betonul/ scâncind ca un copil la temelii,/ să se ridice revoltat coconul/ din fluturii atomici și zglobii// să înflorească-a noua oară prunii
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
intelectual autohton, după cum am citit. Deocamdată, pe Miron logofătul, abia sosit din Polonia, moșul Cantemir îl primește "cu milă și cinste". Ba el se și încuscrește cu Miron Costin, numindu-l staroste la Putna, post important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a latul de polonezi. Bătrânul Cantemir, aliat cu turcii și tătarii, îi combate cu succes. El se distinge în lupte, lăudat fiind chiar de sultanul Suleiman, după cum notează Neculce: C-așa merge în
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
fundamentală de conținut a cărților publicate în cele trei principate române. Scrie Leon Volovici: Pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea, datorită și monopolului Mitropoliei asupra tiparului, cartea religioasă predomină. Dintre cărțile românești tipărite între 1717 și 1750 (102 în }ara Românească, 29 în Moldova, 6 în Transilvania), 84,4% sînt cărți religioase. Peste numai trei decenii, balanța se înclină tot mai hotărît înspre cartea laică" (p. 11). În paralel, pe măsură ce literatura laică începe să prindă contur, scriitorul devine tot mai
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
locul ei nu poate fi integral suplinit, iar acest bărbat de un devotament exemplar este conștient de acest lucru. Thomas Ciulei înregistrează toate acele mișcări pe care le marchează ceasornicul familiei obișnuite, se pregătește masa, animalele sunt hrănite, cîmpul este arat și semănat, se face curățenie, sărbătorile sunt onorate cum se cuvine, familia se reunește în jurul mesei. În acest calendar emoția intervine spontan, firesc, în trei secvențe diferite reluînd aceeași scenă, scrierea unei scrisori adresate mamei, scrisoare care conține toate acele
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care, în română, cuvântul vechi de origine latină oaspe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
afectat structura latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne, (a) rade sunt de origine latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a cuvintelor transmis din latină a funcționat permanent, derivate de tip arătură sau cepar pot fi moștenite din latină (lat. aratura, respectiv lat. ceparius) sau pot fi formate ulterior în română, de la cuvinte moștenite cu sufixe moștenite din latină: a ara + sufixul -ură (< lat. -ura), respectiv ceapă + sufixul -ar (< lat. -arius). Nu este ușor de decis într-o astfel de problemă, fiecare caz trebuie judecat separat. După ce se constată că între cuvântul latinesc și cel românesc există concordanțe atât fonetice, cât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cuvine paternitatea ei. E rea, dar ținta ei a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect industrial se poate produce și vara și iarna, și noaptea și ziua, oricând și oriunde. Cine însă nu ară la vreme, nu prășește la vreme, nu seceră la vreme, acela nu recoltează nimic și degeaba și-a băgat capitalul în producțiune. Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țării, nici de aptitudinile poporului, nici de trecut, desigur că onor. d. C. A. Rosetti și compania sa politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pământul istoriei române în toate direcțiunile, să nu rămâie nici sâmbure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie îndestul de înfoiată și moale să primească în ea sămânța nouălor idei... ale republicei. 79 {EminescuOpXIII 80} Se știe că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Londrei, să cereți ba reformarea legii electorale, ba electivitatea magistraților, ba câte toate. Toate acestea nu ajută nimic, nu ușurează c-un grăunte măcar sarcina socială, din contra o îngreuie fără de nici un folos și țara stă tot pe loc, țăranul ară tot cu plugul lui Mircea cel Mare, administrația tot rea, școala tot mediocră, justiția tot înjghebată din oameni ce vor să-și facă în tribunale practica de advocatură. După cum ni se pare nouă, legile și organizarea politică ar fi putut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia organică a plantei nutritoare. Așadar pământul și munca lui plătesc la urma urmelor toate dările, oricum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia organică a plantei nutritoare. Așadar pământul și munca lui plătesc la urma urmelor toate dările, oricum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucru ca dracul de tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul lor viu. Țăranul întrebuințează acest echivalent mecanic pentru a ara, a semăna, a secera; adică pentru a da materiei o formă nouă, aceea a grânelor, de o utilitate incontestabilă. Ce fac însă ceilalți cu acel echivalent, la ce întrebuințează mecanismul fizicului lor prețios? Spre a produce lucruri de utilitate? Ferească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se omoare cu aracii de la roșii pentru vreo muiere, să-și vegheze bătrânii agonici ca să nu moară fără luminare, să privească spre cer după norii de ploaie, fără să bănuiască vreo clipă că, de fapt, nu-și ridicaseră casele, nu araseră și nu semănaseră decât pe un petic cenușiu din lobul parietal drept al unui strănepot, și că toată existența și strădania lor în lume era la fel de trecătoare și iluzorie ca și fragmentul de anatomie al minții care-i visa. Trecutul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
beteală, copiii mergând cu Plugușorul. Dar nu se pricepea. Casele le făcea cu rigla, lucru, de fapt, nu se știe de ce, interzis. Copacii erau niște dreptunghiuri din care ieșeau crengi cu mere. Cel mai bine-i ieșise desenul cu cooperatorii arând cu tractorul (dar tractorul i-l făcuse taică-su), asta ca desen pentru clasă, pentru că mândria lui era un alt desen, făcut pentru propria lui plăcere, în care se-nfruntau tancuri rusești, pe care scria CCCP (aveau și o stea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]