5,714 matches
-
fondurile necesare se asigura prin bugetul aprobat anual Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și/sau prin bugetul aprobat anual autorităților administrației publice locale. ... (3) Lucrările de refacere a calității mediului înconjurător, respectiv a subsolului și a pânzei freatice din arealul petrolier Ploiești, se vor executa numai în limita fondurilor asigurate conform alin. (2). ... (4) Arealul petrolier Ploiești, care include Societatea Comercială "Petrotel" - Ș.A., se stabilește prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului și al ministerului privatizării. ... PRIM-MINISTRU
ORDONANTA URG. nr. 10 din 13 mai 1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societăţii Comerciale "Petrotel" - S.A. Ploiesti, prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 72/1997 , şi la protecţia mediului înconjurător din arealul petrolier Ploiesti ca urmare a declanşării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul petrolier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120748_a_122077]
-
sau prin bugetul aprobat anual autorităților administrației publice locale. ... (3) Lucrările de refacere a calității mediului înconjurător, respectiv a subsolului și a pânzei freatice din arealul petrolier Ploiești, se vor executa numai în limita fondurilor asigurate conform alin. (2). ... (4) Arealul petrolier Ploiești, care include Societatea Comercială "Petrotel" - Ș.A., se stabilește prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului și al ministerului privatizării. ... PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- Ministrul privatizării, Sorin Dimitriu Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Ministrul industriei și comerțului
ORDONANTA URG. nr. 10 din 13 mai 1998 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la datoria Societăţii Comerciale "Petrotel" - S.A. Ploiesti, prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 72/1997 , şi la protecţia mediului înconjurător din arealul petrolier Ploiesti ca urmare a declanşării procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul petrolier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120748_a_122077]
-
și în alte domenii, pe țări și grupe de țări, pentru promovarea într-o viziune unitară a intereselor naționale specifice ale României în corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor; - îmbogățirea conținutului concret al relațiilor României cu țările din arealul geografic propriu, acordând prioritate celor cu care împărtășim valori și aspirații comune; - adâncirea raporturilor, din ce in ce mai instituționalizate, ale României, în calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. și NATO, cu țările Europei Occidentale și Centrale, urmărind atât beneficiul reciproc cât și afirmarea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
omul complet al cavernelor feroviare, firesc de la personaj-persona la eradicarea lui întru adevăr, o arată teatrul de cînd se știe, controlorul se bănuiește personaj, curba liniei ferate totdeauna în vis, rambleu peste acoperișuri halta Stolniceni, tablă inscriptoare de întuneric, Pașcani arealul cu nervurile de fragment umanoid, lumină acoperitoare de cete îngerești, disperate motoarele electrice în locomotivă, simulacru continuu, după lumina artificială faptele din unelte! halta Mogoșești în stadii terminale, cele de suferință a conștiinței la CFR, de mai rămîne om să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sau Vrancea până la Galați și Brăila sau Tulcea. Stau mărturie unei vieți de muncă și dăruire totală fiecare linie de înaltă și foarte înaltă tensiune care-și aruncă săgețile de oțel spre cer și stațiile de transformare de pe acest întins areal al țării. Primele sale lucrări au fost cele de 110 kV, ele au fost urmate apoi de cele de 220 kV, de cele de 400 kV și de marea realizare a vieții sale, linia de 750 kV și cea mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens (Studii românești: cercetări asupra istoriei mai vechi a României) de către Robert Roesler, în care acesta reformulează teza potrivit căreia retragerea aureliană a presupus evacuarea Daciei Traiane de către întreaga populație autohtonă la sudul Dunării în Moesia. Arealul geografic al formării naționalității române este localizat, astfel, în afara teritoriului actual locuit de români. Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Republica Arabă Libia. Suprafața: 1.750.500 km2. Populația: 5.765.563 locuitori (2005, cu o estimare de 6.300.000 în 2010), arabi și berberi arabizați (97%), greci, italieni, maltezi, peste 90% din populație locuiește în zona litorală (în arealele Tripoli și Benghazi (10%). Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: dialecte berbere, engleza și italiana. Religia: cultul islamic este predominant (90%). Capitala: Tripoli. Tripoli este cel mai mare oraș, port principal și cel mai mare centru comercial al Libiei. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vorba de condițiile naturale oferite de planetă, cu care organismele trebuie să fie ori să devină compatibile. O plantă este mai puțin interesată de faptul că falia San Andreas i-a retezat câteva rădăcini sau i-a Împărțit În două arealul. La fel, animalul a cărui galerie este astfel Întreruptă. Mai mult, viața animală a putut să-și asigure mijloace, anatomice, de previziune, deci și reacția de apărare, fuga. Mai rău e cu omul, adică substratul pe care se manifestă viața
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lor cucutenieni, ridicat la rangul de totem și simbol național, lupul a mai avut de dat și altora: tot simbol național a rămas, până În ziua de astăzi, pentru ceceni, iar pentru romani semnul sub care s’au născut. Întinsul său areal l’a făcut prezent și’n alte părți: ca strămoș mitic al lui Ginghis-han ori ca Întruchipare a lui Zeus și atribut al lui Apollo. La urma-urmei e vorba de popoare mai mult sau mai puțin e păstori. Și, unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar era mereu la datorie, acolo unde e nevoie de ea. Și, era să spun „slavă domnului“, Îi dăm mereu de lucru, prin activitatea noastră nu prea Înțeleaptă și, tot prin ea, „Îi punem mereu bețe’n roate“, restrângându-i arealul. Dar și mediul ne e la fel de Îndatoritor, deși la fel de fragil. Miră această fragilitate? Având această fragilitate? Având În vedere că prin el suntem tentați să Înțelegem doar abioticul: munți, câmpuri, mări...? Adică soliditate, stabilitate, forță? Însă mediul pe care ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu le vedea, ci doar pe unii din reprezentanții celor trei „contractanți“. Așa au dispărut 52 Camelia Savitescu, redactor la Radio Iași. specii Înainte de vreme, adică Înainte de a fi depășite: abia invocatul mamut. Altele au fost silite să-și restrângă arealul: leul era o prezență cotidiană pe la noi, până acum 2.500 de ani. Asupra altora a lucrat mai subtil. Adică le-a domesticit. Și, ca un paradox, varianta domestică e favorizată În contruntarea cu aceea sălbatică; așa a dispărut bourul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
strămoșească, a ajuns la cîteva sute pe metrul pătrat de ogor. Ogor care s’a extins mereu, ajutat de omul care tăia pădurea și desțelenea stepa, fără a se Întreba Însă câte alte specii dispar astfel, nu doar Își restrâng arealul; e cazul dropiei, aceea care a inspirat frumoase pagini În literatura secolului trecut, precum Pseudokinegheticos... Omul a continuat dezechilibrarea importând și exportând specii. Chiar vrabia, atât de comună, e un „import“, venit odată cu grâul, din Orientul apropiat; și tot așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gazelă mai la sud. Omul reia, În populația sa, larga diversitate a speciilor animale printr’o la fel de largă diversitate individuală, În care se găsesc oricând indivizi adaptabili unei condiții anume. De asta omul s’a extins pretutindeni, pe când animalele respectă areale stricte, chiar dacă pe aiurea s’ar găsi condiții identice. Suntem legați de locul nostru la modul cel mai ecologic cu putință. O legătură e apa, care diferă izotopic - prin cei doi izotopi ai hidrogenului, respectiv trei ai oxigenului, ca să mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
subiectul sugerat de prietenul și amfitrionul nostru, dar privind În Natură, căci și bionica mă preocupă la fel de mult, și plecând cu ideea „preconcepută“ că o călătorie e ceva entropic. Iar În Natură văd că: Animalul nu călătorește, dimpotrivă populează un areal strict, cemplet izolat de ale celorlalte, chiar din aceeași specie, izolare pe care o apără cu Îndărătnicie. Ar fi deci antientropic, căci păstrează astfel o polarizare Între el și ceilalți. Răul, adică entropia, roade Însă o bucățică din această imagine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne-a obișnuit istoria? Eu, de pildă, n’am ajuns decât la Chișinău, iar asta pentru că aplic un fel de barter, căci nici prietenul meu nu face altfel, ajungând doar la Iași... Pare-mi-se că e vorba de același areal, ca și la animalul de la Început, și-l botez: România Mare... A călători Înseamnă entropie, implicit moarte? Și Începe prin primul pas? Nu-mi rămâne decât să-l admir pe franțuz, pentru al său „a pleca Înseamnă a muri puțin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai cu Încetinitorul, dar urmează aceeași cale, promovată - păcat că banii (una dintre conotațiile negentropicei valori) susțin degenerarea (entropia adică) - de radioul comercial: reclamă și muzica - mai bine zis zgomotul - zilei. Voi avea timp să ajung la 500? Câtă vreme arealul În care mă Învârt se micșorează, invadat de buruienile economiei de piață?
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
literar-geografice. Este pe undeva o punte și un transfer între cele două discipline, geografia, dincolo de aspectele sale descriptive, etalând latura sa analitică, iar literatura aducând în prim-plan sensibilitatea cuvintelor magice ce conturează și dau un plus de personalitate oricărui areal geografic. E ca și cum am înjgheba o comuniune de suflet între cele două elemente atât de diferite și totuși tangibile în planul comunicării. La baza acestei alianțe de suflet stau oameni și locuri atât de dragi inimii mele și cu care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aici pe la început de secol XIX, cu mult înainte de Pacea de la Adrianopol și înainte ca Brăila să revină Principatului Țara Românească; rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire însă, privațiunile sociale ale începutului de secol
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
vine această abundență de pământ nisipos, neștiind atunci că voi ajunge să studiez în speță problema în lucrarea mea de diplomă. Prezența cuverturii loessoide, atât de evidente în Câmpia Brăilei, uneori grosimea depășind 40 de metri, făcea ca pe anumite areale geografice, acolo unde erau sectoare de terasă și de interfluviu, sub incidența unor curenți de aer, să se formeze mici tornade de loess (loessoide), în care particulele erau pulverizate de jos în sus. Minunat era că atunci când se formau aceste
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira-Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu-mă aici că ne-am născut și-am crescut în același areal geografic cu care se identificase existența inegalabilului Panait Istrati. Iar tata era tare mândru de acest aspect și obișnuia să spună: „Nu-i doar brăilean de-al nostru, aparține aceleiași comunități pentru că s-a născut în cartierul nostru.” De fapt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doar atât: „Mariana, Adi, un singur pion de plastilină dacă se mai lipește de mâini, covor ori dușumea, v-arunc cutiile de soldăței.”. Era mai mult decât suficient pentru a înțelege mesajul mamei și a ne proteja o parte din arealul de joacă. Adeseori când amintirile mă copleșesc, gândesc ca orice om în virtutea firescului din noi, că bunul Dumnezeu picură fiecăruia dintre semeni acel licăr de înțelepciune în a face noi înșine alegerile în viață. Așa s-a întâmplat și cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a schimbat, m-am schimbat și eu și-am sudat o prietenie trainică pe care și astăzi încercăm s-o întreținem. Am urmat cursurile aceluiași liceu, același profil, cel mai bun la vremea aceea, dar specializările noastre ne-au fixat areale geografice diferite, unde am și rămas prin mariajele noastre: Gigi la Oltenița, inginer constructor de nave, eu la Pașcani, profesor. Acum la Brăila se întâlnesc mai mult băieții noștri, Victor și Mihnea ce au o relație specială, iar noi mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
analogie cu cele învățate la ora de geografie, am găsit răspuns la unele din întrebările mele legate de satul Probota, sat care uimește atât prin pitorescul său, generat de formele de relief și anume, prin încadrarea în Podișul Fălticenilor arondat arealului Podișului Sucevei, cât și prin gospodăriile frumos îngrijite în care s-a pus ceva din sufletul țăranului român de altădată. Șirul întrebărilor și nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa bunicilor, părinții mi-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
politic diferit, care se bucurau pe mai departe de protecția Imperiului roman. Alta însă era situația dacilor liberi care au rămas pe mai departe stăpâni asupra teritoriilor lor, unde au continuat să se întărească și să se consolideze pe întreg arealul de cuprindere, unde și-au dezvoltat cultura și viața materială, opunându-se tuturor semințiilor migratoare, care au trecut și peste teritoriile lor și asimilându-i pe cei care s-au încumetat să se statornicească printre daci. În contextul generalizării vieții
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]