4,072 matches
-
tratamentele la sămânță cu fungicide sistemice, procentul plantelor tăciunate s a mărit considerabil. Simptome. Plantele infectate au o înălțime ușor scăzută și un aspect rigid. La ieșirea spicului din burduf, se observă că acesta este învelit într-o membrană fină, argintie sub care toate componentele spiculețelor sunt distruse și transformate într-o pulbere brună-negricioasă. După ruperea membranei, vântul răspândește pulberea de spori și din fostul spic rămâne doar axul. Atacul se observă uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori și la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
seminale obligatorii. Simptome. Plantele atacate înspică mai devreme cu câteva zile decât cele sănătoase și la ieșirea spicului din burduf se constată că toate spiculețele sunt distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă reținută de o membrană a ciupercii, fină, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersată de vânt și din fostul spic rămâne doar axul (fig. 16). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înspicării prin sporii luați de vânt, apoi în timpul verii rezistă ca miceliu infecțios în semințe. Dacă orzul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și este ușor de prevenit. Tr. Săvulescu și D. Becerescu au semnalat în 1957 apariția ei în România. Simptome. Spicele atacate sunt transformate într-o masă de spori sub formă de pulbere de culoare neagră-albăstruie, reținută de o membrană fină argintie. Masa de spori nu se răspândește la fel de ușor ca și cea de la tăciunele zburător . Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor în perioada dintre înspicare și maturare sau chiar în timpul recoltării. Sporii rămân pe suprafața semințelor și dacă acestea sunt semănate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturi ce devin galben-pergamentoase. Pe toate organele, în dreptul petelor, apar mici răni din care, pe vreme umedă, apare exudatul bacterian (picături cleioase). Infecția fiind generală, florile avortează sau fructele ce apar, rămân mici, se coc prematur, au puncte cu inele argintii și semințe brune. Toate vasele conducătoare din pulpa fructelor, sunt la început galbene, apoi brune. Dacă pe fructele deja formate au loc infecții locale, externe, apar pete de 1-3 mm în diametru, de culoare albă, apoi brun-deschise. În centrul petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică ridicată, atacul progresează de pe cozile fructelor aproape coapte, pe fructe, sub forma unor pete apoase (este afectată toată pulpa) acoperite cu un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează spori ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor datorită culorii lor argintii. În perioada de vegetație se recomandă îndepărtarea inflorescențelor atacate și arderea sau îngroparea lor. Recomandăm aplicarea în doze moderate a îngrășămintelor chimice și în complex (NPK). Se știe că potasiul mărește rezistența pomilor la atacul de făinare, pe când azotul sensibilizează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în final frunzele sunt gălbui sau argintii. Înflorirea este întârziată cu 7 10 zile, iar la apariția lor, florile au petalele cu pete, benzi decolorate sau întreaga petală este decolorată. Întrucât benzile decolorate contrastează cu roșul, rozul sau violetul florii, apariția acestor flori virotice este dorită. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de nasturi, la bărbați, si la cel al ultimului nasture, la femei. De asemenea, atât la vestonul pentru femei, cât și la cel pentru bărbați este prevăzut un buzunar în partea superioară, stânga sus. Nasturii vestonului sunt confecționați din material argintiu, ușor bombați, având imprimat în relief însemnul "Mercur". Vestonul are epoleți care se prind la partea dinspre gât cu același tip de nasturi. 2. Pantalonul Pantalonul - planșele I și ÎI - se confecționează în varianta iarna-vara, din același material că și
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
Mercur", tot în culoare galbenă. Este confecționat din fibre poliesterice întărite cu plastic și se atașează pe epoleții camasii-bluza. 4. Însemnul pentru elementele de identificare Are dimensiunile 100 mm/15 mm și este confecționat din metal inoxidabil, emailat, având fondul argintiu. În partea superioară apar, după caz, numele vămii, al direcției regionale vamale sau al Direcției Generale a Vămilor, iar în partea inferioară, funcția lucrătorului. Inscripționarea se face în următoarele culori: - albastru - pentru Direcția Generală a Vămilor; - roșu - pentru direcția regională
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
și boneta Are dimensiunile 100 mm/70 mm și reprezintă stema României în culorile oficiale și este confecționata din metal inoxidabil, emailat - planșa XIV. 6. Însemnul pentru revere Este confecționat din metal inoxidabil, emailat și cuprinde cuvântul "VAMA", în culoare argintie - planșa XIV. Se fixează pe gulerul vestonului, pe ambele părți, la nivelul umărului și la o distanță de 30 mm de marginea gulerului. 7. Eghiletul Are culoarea albă și este confecționat din șnur împletit, după modelul din planșa XV. Are
ORDONANTA nr. 16 din 29 ianuarie 1998 - (*actualizată*) privind Statutul personalului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120099_a_121428]
-
vechea cetate a lui Menumorut; - spicele și frunză de vită simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultură în economia județului; - hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zona; - cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crisuri, precum și bogăția piscicola a apelor. Anexă 2 STEMA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Anexă 2 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
în ansamblu; - construcția evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale; - balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social; - brâurile argintii transpun în stema bogăția hidrologica a județului și desemnează râurile Mureș, Tarnava Mică și Niraj. Anexă 7 STEMA JUDEȚULUI SUCEAVA Anexă 7 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului SUCEAVA Descrierea stemei: Stema județului Suceava, potrivit anexei nr.
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
care stă în rudimente grafice și este o mnemotehnică, nu sărăcesc niciodată, prea mult s-au consumat în sine ca să nu te atragă, cînd nu consumi, tu însuți lume, stații nemenționate, traverse și buloane nenumărate, rezervorul depozitează lumina în peretele argintiu, marginea de noapte tot are de venit, calculează de lîngă vagon, trei țigani inspectează de pe culoar, orientați pe zgomotele lor, așezați, Berheci, a venit la cald, actul scriptic în reacția gestuală, am și eu mobilul, îl scot, îndoi piciorul, mîinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îl trec pe John prin șira spinării. Un gînd îl străbate, mai întîi ca o glumă. Doar n-or fi mai mulți! Se uită înapoi. Drumul tăiase un îngust culoar prin desimea codrului și la capătul acestuia era cerul, lăptos argintiu pînă în apropierea lunii, înconjurată de imensa sa coroană de aur. Ei, cu lupul m-am mai întîlnit eu, își face curaj John. Privește atent încercînd să pătrundă desimea pădurii. Deslușește încă doi ochi cu niște sclipiri de diavol, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lungit cu fața în sus. Era o minunăție. De jur-împrejur, bâzâit de gâze, concert în aer liber dat de greierași și un conglomerat de ciripit de tot felul de păsări și păsărele. Numai că, în înaltul cerului cârduri de puncte argintii - bombardiere nemțești - zburau încet spre răsărit. Abia li se auzeau zumzetul motoarelor. Fiind, cum spuneam, cu urechea la pământ, auzeam niște bubuituri înfundate, venind de undeva de departe. Sunt tunurile de pe Prut, bă Grigoraș, m-a lămurit moș Ion Mocănașu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fața în sus, într-un lan de grâu înspicat. Am stat mult așa, cu lacrimi în ochi. La un moment dat am tresărit. Am realizat că în înaltul cerului nu mai bâzâia, precum cu cinci ani în urmă, acele steluțe argintii aducătoare de moarte, iar din depărtare nu se mai auzeau înfundatele bubuituri de tun. Era cu adevărat pace. Și nu se făcea să plâng. Mi-am șters lacrimile de la ochi și am coborât înspre sat. Cât despre război, nici măcar în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trebuiau să-i fie și să le fie tovarăș de drum în continuare până la localitatea lor de domiciliu. Ajunși în preajma pădurii, la poalele dealului, Săndel privește cu multă plăcere spre soare, care parcă dansa din copac în copac, făcând razele argintii, iar pe măsură ce se apropia mai mult, cobora spre tulpina lor, spre rădăcină, până ce nu s-a mai văzut de loc. A urcat o bună parte de deal, povestindu-le fiecare fragmente din viața lui. Era un drum foarte râpos, cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ne-ar plăcea să numim, fără jocuri de cuvinte, renașterea Crăciunului. De ce stîrnește ea atunci o asemenea emoție și de ce animozitatea unora se concentrează în jurul personajului lui Moș Crăciun ? Moș Crăciun e îmbrăcat în stacojiu : este un rege. Barba lui argintie, blănurile și cizmele lui, sania în care călătorește, toate evocă iarna. I se spune „Moș” și e în vîrstă, deci întruchipează forma bine voitoare a autorității bătrînilor. Toate astea sînt destul de clare, dar în ce categorie se cuvine să-l
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Maica Teodosia ne arată exemplul omului ajuns la nepătimire, care dacă manifestă sentimentul de dragoste, acesta e în primul rând închinat lui Dumnezeu. Ți-am trimis spre ceruri, tainică solie, Dragostea curată, dor nepătimaș, Să-mi gătești de nuntă, haină argintie Și-n sclipiri de soare să-mi gătești sălaș. Dragoste curată, dorul din solii, Cu miros de smirnă-n rugă să se-mbine. Ca să urce fumu-n valuri viorii, Către Tine, Doamne, numai către Tine. Superbă și emoționantă deopotrivă este poezia
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nu este ca a noastră. Cum nu? Simt ei mirosul bradului în casă cum îl simțim noi?, că ai văzut ce specii de brazi cresc aici. Simt mirosul lămâilor, portocalelor, bananelor din fructiere. ─ Nu-i totuna. Se bucură de fulgii argintii de zăpadă care-și răcoresc obrajii și de priveliștea ce ți-o oferă crengile pomilor încărcate cu povara lor. Ei! ce să-ți spun, că noi tremurăm de frig când nu avem căldură în casă. Beneficiază de clima blândă mediteraniană
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu-l deslușește. Omul, constată poetul francez Max Jacob, își pierde în fiecare clipă sentimentele umane și expresia lor. Poezia i le restituie 105. În unii din noi, copilul nu moare niciodată, iar aleșilor le este hărăzit să audă clopoțelul argintiu al acelor vremi aurite care trebuie primite ca atare: Ah! îmi îmblă adesea prin gând/ O cântare veche./ Parcă-mi țiue-aiurind/ Dulce în ureche:/ Lume, lume și iar lume!106 Ce simțăminte va fi trăit Mihai, fugar peste noapte în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și spirituale cu ea157. Codrul, simbol plenar al naturii, concentrează sevele absolutului. În Fiind băiet păduri cutreeram 158 se revarsă nu puține dintre acestea: Un freamăt lin trecea din ram în ram, miresmelee veneau adormitor./ [...] Pe câmpi un văl de argintie ceață,/ Sclipiri pe cer, văpae preste ape, buciumul (nelipsitul bucium!) cântă tainic cu dulceață, prin naltul ierbii/ Părea c-aud[e] venind în cete cerbii, crăiasa ieșită din teiul vechi ce se deschide vine Ca-n somn încet-încet pe frunze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și painjinit din arhiva unei cancelarii, și atmosfera leneșă și flegmatică a cafenelei asta era toată viața lui. Cum s-ar fi închinat unei copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea și-o închipuia pe acea umbră argintie cu fața albă și păr de aur căci toate idealele sânt blonde [...], și parcă i se topea sufletul, ființa, viața, privin d-o... vecinic privind-o234. Adesea revin crâmpeie de auroportret tușate în unde melancolice sau ironice: Existența ideală a acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de milă, Marea Baltică. Am fost găzduit pentru o noapte, într-o cameră elegantă, foarte curată, cu aer condiționat, cu o canapea vișinie, dublă, în mijloc; spre geamul din dreapta e o măsuță cu două fotolii; pe măsuță se află o tablă argintie, metalică și două pahare acoperite cu o batistă albă din bumbac. În holișorul dintre cameră și baie e un șifonier pentru haine, iar în partea opusă un frigider așezat în nișa din perete și având, în interior, două sticle cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]