2,389 matches
-
lui, nici noaptea, nici ziua, nici dimineața, nici la amiază. Ci te du în iadul tău, până în ziua cea mare gătită judecății. Teme-te de Dumnezeu, Cel ce șade pe heruvimi și caută spre adâncuri; de Care se cutremură îngerii, arhanghelii, scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, puterile, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi; de Care se cutremură cerul, pământul, marea și toate câte sunt în ea. Ieși și te depărtează de la cel însemnat, noul ales ostaș
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a ziariștilor și a cabotinilor, a pederaștilor și a drogaților, a savanților fără busolă și a artiștilor doar senzaționali, a evreilor, a militarilor și a prelaților demiși. Cei de pe urmă duci gândesc rău precum muncitorii din uzine care gândesc rău. Arhanghel căzut, toate acestea Îi iscă o oroare și o mânie pe care nici măcar nu Încearcă să le ascundă. Țintă recurentă a urii și a dragostei sale, Franța a permis proliferarea monstruoasă a păcatului. Revolta lui e răspunsul neputincios la vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de a face legătura - și totodată distincția - între planul realității cuminți , „normale”, și cel al extazelor mistice. DANIEL CRISTEA-ENACHE SCRIERI: Vântul sau țipătul altuia, București, 1992; Eu și iadul, pref. Vasile Andru, București, 1993; Simbol sau vedenie, București, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, București, 1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București, 1997; Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, Iași, 1997; Ultima biserică, București, 1997; Muntele viu, Iași, 1998; Ritualul nopții, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Veninul metafizic, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
juridică (1925), Gazeta școlii (1924-1928), Hazair (1925-1927), Armonia (1928-1930), Pământul (1928), Revista școlii (1928-1942), Foaia Cooperației (1930-1932), Pământul Moldovei (1931), Îndemnul vremii (1932), Gurița (1932), Rochița transparentă (1932), Vremea noastră (1933-1935), Steluța (1933-1938), Clasa noastră (1934), Ghiocelul (1936-1938), Strategia (1935-1937), Arhanghelul (1936-1944), Moldova (1937), Buletinul oficial al comunei Botoșani (1923-1943), Buletinul județului Botoșani (1924-1952), în Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. 24 A. D. Xenopol
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exemplul Vedrei răpite a lui Tassoni, nu fără numeroase alte infiltrațiuni, și este povestea eroi-comică a unor țigani înarmați de Vlad Țepeș să țină piept turcilor, care însă din poltronerie comit o sumedenie de încurcături. Intră și miraculos creștin, fiindcă arhanghelul Mihail cu ceata lui ajută pe Țepeș împotriva păgânilor asistați de oștile Satanei. Eroul principal romanțios este Parpangel, în alergare neostenită după a sa Romica. O mulțime de reminiscențe clasice sunt folosite în noua epopee, cu efecte comice, dat fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând. Într-un imn mistic, dedicat pianului, cântă la clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină Ce sânul tău produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând. Într-un imn mistic, dedicat pianului, cântă la clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină Ce sânul tău produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se inspir. Poetul avea noțiuni de estetică, și într-un articol, Principiele criticei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie", care se prosternă în fața pădurii divine și, ca un predicator în catacombe, împărtășește norodului strâns în munți taina trecutului său împărătesc. Misterioasa religie își are hagiologia ei. Sfântul cel mare, Arhanghelul, e Ștefan cel Bătrîn: Acolo dormi și tu, arhanghel bătrân, Tu Ștefane sfânt Voievoade, Ce-ai scris strălucirea norodului tău Cu sânge dușman de noroade. De sfânta ta dreaptă, de spada ta sfântă, Spun toate poveștile slovei, - Să nu se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vie", care se prosternă în fața pădurii divine și, ca un predicator în catacombe, împărtășește norodului strâns în munți taina trecutului său împărătesc. Misterioasa religie își are hagiologia ei. Sfântul cel mare, Arhanghelul, e Ștefan cel Bătrîn: Acolo dormi și tu, arhanghel bătrân, Tu Ștefane sfânt Voievoade, Ce-ai scris strălucirea norodului tău Cu sânge dușman de noroade. De sfânta ta dreaptă, de spada ta sfântă, Spun toate poveștile slovei, - Să nu se înfioare de numele tăuNu-i frunză în codrii Moldovei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sanatoriu, dând mâinilor un gest stilizat: ..și ca să ne simțim mai bine vom împleti mâinile în chip de frăținătate. Morții iau poziții smerite de sfinți adormiți în duh de fericire, iar bolnavii se îngrămădesc să-i vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să-l vadă l-au compătimit cu ochi tăcuți - și-apoi smerit s-au strecurat pe ușa capelei. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli, la proră și la pupă, Cu aripile vâsle prin valul de azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa mea să treacă, Iat tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adîncuri fără fund
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am plâns în lâna lor. Apoi Lucian Blaga își spiritualizează virgilianismul, dîndu-i direcție ortodoxă. Acum poeziile sunt străbătute de nostalgie, de temerea morții, și elementele agreste se sanctifică. Reptila devine "șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a uitat, Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) ' Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit, strivit de factorul divin. Simțindu-și uscate pădurile de gânduri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea arhanghelilor și imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană”. Erosul heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu”. Delirul creațiunii, iarăși. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Artă posedă o bogată colecție de pictură, sculptură și grafică a unor maeștri români. Printre monumentele de arhitectură din municipiu se numără: „Buna Vestire” cunoscută sub denumirea de „Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh.Tătărăscu, Biserica „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” fostă geamie, transformată în 1831 în biserică ortodoxă. De asemenea, în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești și biserica episcopală a creștinilor ortodocși de rit vechi. Pe lângă acestea, în Brăila pot fi admirate multe alte
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
de promovare a folclorului din zona Dunării de Jos și de valorificare a creației populare autohtone; - introducerea în circuitul turistic a caselor memoriale „Panait Istrati” și „Perpessicius”; - cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor declarate monumente: biserica „Buna Vestire” (Greacă), ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, ”Sf.Paraschiva”, catedrala „”Sf.Nicolae”, biserica din Șuțești ctitorită de logofătul Grigore Șuțu, mănăstirea ”Sf.Pantolimon” din stațiunea Lacu Sărat; d) Domeniul agroturistic se va putea lansa în județul Brăila numai în măsura în care și obiectivele
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
mai multor stiluri arhitecturale: stilul gotic, stilul baroc, stilul Louis XIV. Primăria din Bruxelles a fost construită pe latura sudică a pieței în perioada 1401-1455. Este o clădire impunătoare, de 96m înălțime, deasupra căreia este o statuie de 3m a arhanghelului Mihai. Una din cele mai mari atracții oferite de Grand Place este covorul floral realizat o dată la doi ani în luna august. Covorul a fost realizat pentru prima dată în 1971, are o suprafață de 1800m2 și utilizează 1 milion
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
doctoratul în litere la Sorbona, în 1978, cu lucrarea Lucian Blaga (1895-1961) poète et dramaturge. A colaborat, în țară, la „Bilete de papagal”, „Perspective”, „Izvoare de filosofie” și, în străinătate, la „Luceafărul”, „Anotimpuri”, „Caete de dor”, „Limite”, „Națiunea română”, „Sfinții Arhangheli”, „Biserica ortodoxă română din Paris” (Franța), „Revista scriitorilor români” (Germania), „România” (SUA) ș.a. Autor a numeroase eseuri, cronici și articole răspândite în presa exilului, B. se impune ca o voce distinctă a prozei românești prin volumele Bune și nebune... Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae (1841), biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1842-1845) și biserica armenească ce a purtat hramul Sfinților Arhangheli „Mihail și Gavril” (1848-1859) - grav afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica avea să cunoască un destin tragic, fiind demolată de autoritățile comuniste locale în anul 1977. În afară de aceste edificii și de câteva case boierești, Bacăul era o vastă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
caracteristică nebunilor, își luase o înfățișare corectă și normală și se oferise să lucreze ca mus pe „Jeroboam“. Fusese angajat, dar odată ajuns în larg, cînd uscatul încetase să se mal zărească, nebunia tînărului izbucni din nou. Declarînd că e arhanghelul Gabriel, îi porunci căpitanului să sară peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să muncească - lucra doar cînd avea el chef - iar căpitanul, care nu credea o vorbă din spusele lui, ar fi fost bucuros sa se descotorosească de el; aflînd însă că intenția căpitanului era sa-l debarce în primul port convenabil, „arhanghelul“ își deschise toate pecețile și cupele pentru a duce la pierzanie sigură corabia și întreg echipajul ei, în cazul cînd căpitanul și-ar fi pus în aplicare intenția. Atît de puternică era înrîurirea lui asupra oamenilor din echipaj ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căpitanul fusese nevoit să renunțe la planul lui. Orice ar fi făcut sau ar fi spus Gabriel, marinarii nu îngăduiau să se ia nici o măsură împotriva lui, astfel încît individul ajunse să țină la cheremul lui întreaga corabie. Ca urmare, „arhanghelul“ nici nu se mai sinchisea de căpitan sau de secunzi; iar de cînd izbucnise la bord molima, puterea lui era mai mare ca oricînd. Gabriel declara acum sus și tare că „ciuma“ - cum o numea el - bîntuia din porunca lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei ciudate, să nu se umfle, ci să se adîncească parcă. între timp, căpățîna cașalotului mort se bălăbănea cu putere, iar Gabriel se zgîia la ea cu o privire cam speriată, ce nu prea se potrivea cu firea lui de „arhanghel“. Cînd marea se potoli, căpitanul Mayhew începu să povestească o istorie sinistră în legătură cu Moby Dick, nu fără a fi întrerupt din cînd în cînd de Gabriel, ori de cîte ori era pomenit numele balenei, precum și de marea nebună ce părea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
recunoscînd Biblia). Dar, peste vreun an sau doi, cînd Moby Dick fu observată din vîrful catargului, primul secund, Macey, se arătă nerăbdător s-o întîlnească și cum însuși căpitanul părea dispus să-i dea prilejul, în ciuda tuturor amenințărilor și avertismentelor „arhanghelului“, Macey izbuti să convingă cinci marinari să vină cu dînsul într-o ambarcațiune. Porni așadar împreună cu ei și, după multe opinteli și atacuri nereușite, izbuti să înfigă o lance în trupul monstrului. între timp, Gabriel, cocoțat în arboretul rîndunicii mari
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atît.) întreaga scenă, încununată de căderea lui Macey, fusese observată limpede de pe corabie. Scoțînd un strigăt ascuțit - „Cupa, cupa!“ - Gabriel îi sfătuise pe marinarii îngroziți din ambarcațiune să n-o mai urmărească pe balenă. Această întîmplare teribilă întărise bineînțeles influența „arhanghelului“ asupra oamenilor, căci discipolii săi creduli erau convinși că el o prorocise întocmai, fără a se mulțumi cu o profeție vagă, care ar fi fost la îndemîna oricui și care ar fi lăsat loc pentru mal multe posibilități. Gabriel devenise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]