2,868 matches
-
prizonier, pentru patria sa" aveam glasul atît de sugrumat încît îmi era, la început, greu să vorbesc pentru a exprima sentimentele de pietate față de acești morți și de indignare față de călăii lor, iar pe măsură ce vorbeam, în jurul meu lacrimile de pe obrajii ascultătorilor traduceau emoția ce mă sugruma. Generalul Berthelot, care ne însoțea, ne-a dus, trecînd prin cîmpul de luptă de la 1870, pînă la Metz, al cărui guvernator era, și unde ne-a făcut onoarea unei petreceri încheiate printr-o retragere cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de obicei, nu prea fac distincție între bășcălie și lucrul în serios. august 2003 Minutul și scorul Etapa ascultată la radio începe să aparțină tot mai mult trecutului. În anii ’80, emisiunea „Fotbal minut cu minut“ avea 4-5 milioane de ascultători. Pe vremuri, oamenii ascultau meciurile la tranzistor. Cei ce nu se aflau pe stadion n-aveau cum să știe ce se petrece acolo decît dacă dădeau drumul la aparat. Acum există site-uri de unde afli în fiecare moment cît e
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
este în esență o atenționare ce indică determinarea dinamicii universale, faptul că tot ce se întâmplă este hotârât, stabilit de providența divină, decizia urmând să se împlinească negreșit. Oamenii pot doar auzi acest sunet al trâmbiței sau îl pot asculta. Ascultătorii dețin sensibilitatea mistică spre a-și asuma realitatea transcendentă primordială. Ei înțeleg și cred că anunțul flagelului sau bucuriei ce urmează confirmă voința divină drept sursă a acestora. Pentru conștiința lor, trâmbițarea este una celestă ce impune recunoașterea unei ierarhi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
naturii, În natură-l cunoștem. Într-al peșterilor haos, Mâna lui toți o vedem. El ia chiar poza meditativă a romanticului contemplând firea: Atunci poetul doparte Tras, privește, stă uimit. ÎNCEPUTURI DE FILOZOFIE. PRESA Școlile grecești fură acelea care dădură ascultătorilor întîia idee a unei filozofii de catedră. Cugetarea se mărginea până atunci la comentariile etico-religioase, la cărțile despre arta de a trăi mult (Macroviotica) sau de a muri odihnit (Îndeletnicire despre buna murire). În 1826 Eufrosin Poteca tipări niște Cuvinte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ar rupe jugul, dar sora și cumnatul său sunt ostateci la crai. Jucând umilința, el izbutește să recapete rudele zălogite, cu riscul, inerent oricărei dibăcii, de a fi suspect tuturor, boierilor, familiei, Clarei. Cu mari suferințe morale, după ce jucase pe ascultătorul de Doamna Clara, față de boieri, spre a risipi bănuielile, și pe conspiratorul cu boierii împotriva Doamnei, sosind ceasul hotărât, când ostatecii sunt în afară de orice primejdie, Vlaicu se dă pe față și-și exprimă aprigul punct de vedere: Ucigașă! Tu, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe urmele lui Caragiale și Sadoveanu, umorul inocenței, în care se evoacă într-o limbă plină de mireasma moldoveniei și a scripturilor fericirile oamenilor simpli sunt cele mai merituoase. În Timotheiu mucenicul este fermecător stilul biblic prin care preotul și ascultătorul său își îndreptățesc libațiile. Bucata memorabilă a lui Pătrășcanu e Înzăpădiți, analiză a euforiei ebrietății, înrudită cu aceea din schița Călătorului îi șade bine cu drumul a lui Brătescu-Voinești. Todiriță Naum și Iorgu Chirilovici s-au înzăpezit la Pașcani tocmai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare a "neliniștii" e legitimă. Ascultătorul e îndemnat la "aventură". Învățătorul nu are personal și principial nici o filozofie, afară de aceea cuprinsă în hotărârea de a primi directive de la viață (iraționalismul e total). Filozoful (hegelianism reînviat pentru uzul politicianului) se amestecă în mulțime, anonim, și trăiește toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea apeluri. Evoluția de sens pe care a suferit-o
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
pentru a atinge mukti sau eliberarea, realizarea sinelui. În muzica Indiană clasică, se urmărește emiterea notei perfecte swara. În sanscrită, „swa înseamnă «sine», iar ra «a pune în lumină», «a ilumina». Când muzicianul merge în profunzime atingând esența sinelui său, ascultătorul este purtat spre noul nivel de conștiință la care artistul se ridică”. Mișcarea Sahaja Yoga din România are un asemenea grup: Sangeet Lahari. Majoritatea sunt studenți români care practică Sahaja Yoga și au studiat muzica Indiană clasică la academia de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe care, subconștient, îl avem. Reclamele de terenuri și imobile folosesc adesea metalimbajul pentru a prezenta proprietatea respectivă într-o lumină mai favorabilă. Iată câteva exemple, în paralel cu înțelesul lor real. Iată un exemplu tipic: la un program radio ascultătorii sunt îndemnați să telefoneze și să discute cu realizatorul probleme personale sau de stringentă actualitate. Programul, difuzat duminică seara, este animat de un binecunoscut preot. De multe ori, adolescente care descoperă că sunt însărcinate și nu știu cine este tatăl copilului dau
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a sărutat, vedeți, el a... cum să zic... știți dumneavoastră... și acum sunt... un fel de... cum se zice... știți... și nu prea știu ce să fac. Interlocutoarea și-a terminat fraza cu o intonație urcătoare la cuvântul "fac", lăsând ascultătorii să se gândească dacă pune o întrebare sau face o declarație, sau dacă a terminat într-adevăr ce avea de spus. Trebuie să recunoaștem că această formă degenerată de conversație este o excepție, mai degrabă decât o regulă și pune
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
manipulativ dă la iveală intenția celuilalt de a ne împinge într-o situație dorită de el, sau de a obține ceea ce vrea. Expresiile: "Nu credeți că", " Nu vi se pare că", " Nu e oare adevărat că" cer drept răspuns de la ascultător un "da" și-i permit vorbitorului să manipuleze. "Așa cum poate știți" și "Fără îndoială" sunt expresii utilizate în același scop și oarecum "îl bat pe umeri" pe ascultător, sugerându-i că este destul de isteț ca să înțeleagă faptele sau lasă să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se pare că", " Nu e oare adevărat că" cer drept răspuns de la ascultător un "da" și-i permit vorbitorului să manipuleze. "Așa cum poate știți" și "Fără îndoială" sunt expresii utilizate în același scop și oarecum "îl bat pe umeri" pe ascultător, sugerându-i că este destul de isteț ca să înțeleagă faptele sau lasă să se presupună că interlocutorul le cunoaște deja. "Din toată inima" este de-acum o veritabilă cursă, care trebuie să ne pună în gardă în privința unor posibile intenții răuvoitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ori Johnny Garson, nu utilizează niciodată asemenea prologuri. Mulți oratori publici folosesc expresia: "Asta-mi aduce aminte de povestea cu", care are aceeași soartă. "Și știi ce a spus?" este un tic verbal plictisitor, folosit pentru a-l atrage pe ascultător atunci când conversația lâncezește. Cere un răspuns de genul: "Nu, ce-a spus?" "Ghici ce s-a întâmplat?" este o formulă similară. Când veți auzi proxima dată din nou aceste fraze, răspundeți: "Nu și nici nu mă interesează" și așteptați reacția
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-l câștigăm de partea noastră, trebuie să-i acordăm întreaga atenție, ascultându-l. Fiecare om are o dorință profundă de a fi ascultat, pentru că aceasta îl face să se simtă mai bine și mai important. Atunci când ne manifestăm ca un ascultător activ, îi facem un compliment celeilalte persoane, chiar fără să rostim un singur cuvânt. Dacă o ascultăm în timp ce vorbește despre ceea ce crede ea că este important, o cucerim repede și topim gheața care există adesea în cazul unor prime întâlniri
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai bine este să ne facem însemnările după întâlnirea de afaceri, când cealaltă persoană nu mai este de față. Simularea ascultării Deoarece putem asculta de trei ori mai repede decât putem vorbi, trebuie să facem exerciții pentru a deveni un ascultător conștiincios, mai ales dacă ascultăm o persoană care vorbește mai rar decât noi. Să ne aducem aminte, de câte ori am stat față-n față cu cineva, uitându-ne în ochii lui, zâmbindu-i, dând afirmativ din cap, în vreme ce ne gândeam la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Ia fel cu spusele mele. OK?" Apoi să începem discuția, întrebându-l pe celălalt ce a înțeles din ceea ce i-am spus sau interesându-ne dacă l-am înțeles cum trebuie. SĂ ASCULTĂM CU TOATĂ ATENȚIA în fine, să fim ascultători atenți atunci când vorbesc ceilalți. Ascultarea cu toată atenția înseamnă a asculta conștiincios, cu întreaga noastră capacitate de înțelegere, cu ochii și urechile, cu mintea, cu întreg trupul. Să ne aplecăm înainte fizic și psihic și să ascultăm cu atenție pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în cele din urmă în favoarea lui: "O noapte în pat cu o femeie merită o sută de palme de la altele". Folosind acest caz drept model, grupul de cursanți a considerat că o asemenea abordare directă cerea prea multă angajare din partea ascultătorului și i-a sugerat să-și reformuleze întrebarea, cerând o angajare redusă, care să-i sporească șansele de succes. Noua întrebare reformulată suna astfel: "înainte de a face dragoste cu mine la noapte, nu ai vrea să cinezi?" Dacă femeia era
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
este motivul invidiei celorlalți doi ciobani. Liantul dintre cele două planuri îl constituie tensiunea emoțională puternică, lirismul și dramatismul textului deoarece personajul reacționează, gândește și se exprimă într-o situație limită. Prin toate aceste calități deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu compasiunea, ci admirația și prețuirea, deoarece el întruchipează însușirile alese ale omului din popor, ale poporului însuși, cu o gândire și înțelegere profundă a fenomenelor. Din portretul ciobanului răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n-are altceva de făcut decît să indice una, două, trei. Reacția e apoi de tip boule de neige, mai exact de avalanșă. Deși, cum am spus, lipsite de inedit, poveștile suportă totuși unele adaptări determinate de componența grupului de ascultători. Cine e de față e inclus în aproape toate și primește statut de personaj pozitiv. Am fost surprins să fiu citat în situații la care nu participasem, să mi se pună pe seamă vorbe pe care nu le-am rostit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le utilizează acum ostentativ, voind să arate, probabil, că, vezi, „și noi le știm”. Să adaug la acestea gravitatea ce-o pune în rostirea fiecărei fraze, care îi dă un aer solemn, aproape oficial, și care amorțește spiritul critic al ascultătorului. În sfîrșit, i-aș obiecta modul de manipulare a citatelor, exploatarea lor arbitrară. N-am încercat să-i spun impresiile mele în euforia dată de felicitările celorlalți, n-ar fi primit - sînt convins - nici una dintre aceste observații de stil și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prelați, călugări budiști ș.a.), dar nici una nu neagă existența fenomenului. Ciudat „personaj” mai e și Nanianu! Mereu cu ambiția de a fi isteț, mereu Cănuță om sucit. În tot ce povestește introduce o notă de ficțiune prin care se autoevidențiază. Ascultătorul e pus într-o situație dificilă: fie să-l întrerupă, pentru a nu fi luat de prost, fie să-l asculte și să-l „taxeze” altă dată pentru exagerări. De obicei, aleg a doua cale. Ieri mi-a povestit despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]