4,163 matches
-
fiecare plin de creaturi; toate acestea stăteau în puterile lui Dumnezeu, fie că Aristotel era de acord, fie că nu. Nicolaus Cusanus a fost destul de curajos să spună că Dumnezeu trebuie să fi făcut astfel. „Zonele din jurul celorlalte stele se aseamănă cu asta“, spunea, „deoarece noi credem că fiecare dintre ele este locuită.“ Cerul era presărat cu un număr infinit de stele. Planetele străluceau în ceruri; Luna și Soarele străluceau și ele. De ce nu puteau, la fel de bine, fi și stelele de pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dolari - de 10 000 de ori mai mare decât valoarea scontată a plicului A. Este limpede că, dacă vi se oferă șansa să alegeți între cele două plicuri, inteligent ar fi să optați pentru plicul B. Pariul lui Pascal se aseamănă cu acest joc, cu excepția faptului că utilizează un set diferit de plicuri: al creștinilor și al ateilor. (De fapt, Pascal nu a analizat decât cazul creștinilor, însă cazul ateilor este o extensie logică.) De dragul discuției, imaginați-vă pentru moment că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sud și ați întinde un înveliș din cauciuc peste sferă, dinspre polul sud spre polul nord. Înmulțirea cu 1/2 are efectul opus. Este ca și cum am întinde învelișul de cauciuc dinspre polul nord înspre polul sud. Înmulțirea cu infinitul se aseamănă cu înfigerea unui ac în polul sud; învelișul elastic se desprinde brusc de polul sud și se strânge tot înspre polul nord; din înmulțirea oricărui număr cu infinitul rezultă infinit. Înmulțirea cu zero ar echivala cu înfigerea unui ac în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
religioase - știința religiilor își va duce la capăt adevărata ei menire culturală. Deoarece, oricare ar fi fost rolul său în trecut, studiul comparativ al religiilor este menit în viitorul apropiat să își asume un rol de primă importanță.“ Eliade va asemăna contribuția unei asemenea abordări din interiorul disciplinelor umaniste cu descoperirile științifice: „Dintr-un anumit punct de vedere am putea compara hermeneutica cu «descoperirea» științifică sau tehnologică. Realitatea ce urmează a fi descoperită exista încă înainte de descoperire, dar ea nu era
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
oamenii sunt asemănători până la identitate, împărtășesc aceleași simțăminte, trăiri, idei, poate chiar cu aceeași intensitate, fiindcă nimeni nu poate avea o identitate particulară, nu poate "să iasă din rând", să se evidențieze, deoarece nu există ocupații, sarcini specializate; oamenii se aseamănă într-atât încât similitudinile sociale dau naștere unui drept și unei morale care îi protejează 407. Conștiința individuală și "conștiința socială" aproape că se suprapun, orice "abatere" find sancționată, iar individul pedepsit. Într-o astfel de societate putem vorbi de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este dificil de surprins în complexitatea sa, necesitând din partea observatorului efort imaginativ, participare mentală. Fractalii sunt forme auto-similare, adică structura întregului sistem este reflectată în fiecare porțiune a sa. Natura abundă în forme auto-similare (liniile de coastă, ramurile care se aseamănă cu copacii, vârful munților care are aceeași formă cu întregul munte, valurile, norii mici replică a celor mari etc.). "...Întotdeauna au existat zone mari ale științei în care metodele analitice simple puteau fi cu greu aplicate. Fenomenele naturale erau prea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de valoare asupra altor grupuri prin raportare la valorile și normele propriului grup. Adesea etnocentrismul se manifestă ca asumare a superiorității propriului grup și aprecierea altor gruprui ca bune sau rele, majore sau minore, acive sau pasive etc., în măsura în care se aseamănă sau se diferențiază de grupul propriu. Etnocentricul folosește pentru grupul, poporul, țara lui expresii ca: "popor ales", "națiune binecuvântată", "rasă superioară" etc., iar pentru ceilalți, "popoare înapoiate", "barbari", "sălbatici", "străini perfizi", "necredincioși" etc. Th. Caplow a pus în evidență că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în PSB, vol. 57, p. 771) „Ce este erezia? Nimic n-o va defini mai bine ca și parabola noastră. Dușmanul a venit și a semănat neghină în mijlocul grâului bun; neghină, grâu rău, sec, stricătoare grâului și care i se aseamănă. Erezia, ca și diavolul - tatăl ei, arată Adevărul. Ea nu-l răstoarnă cu o lovitură ca și necredința; ea se mulțumește de a amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul curat. La fiecare învățătură universală erezia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic: <<Nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri toți au fost sub nor și toți prin mare au trecut>>, 6, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 233) „Asemănatu-s-a Împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul și a semănat neghină. Vezi că ereziile au venit pentru că au dormit oamenii, pentru că au trândăvit, pentru că n-au fost
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei în corturile veșnice, ca pe niște prieteni și cunoscuți 86. Gândiți-vă la aceasta, cugetați la aceasta!” (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele oamenilor din acelea, sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
componenții primari responsabili pentru caracterul anionic și pentru capacitatea de reținere a unor ioni metalici de către peretele celulelor. Cianobacteriile, cunoscute sub denumirea de alge albastre-verzi, bacterii albastre-verzi sau Cyanophyta, prezintă particularitatea de a obține energia lor prin fotosinteză. Cianobacteriile se aseamănă cu algele eucariotice în multe privințe (caracteristicile morfologice și ecologice) și mult timp au fost tratate ca alge. Algele au fost reclasificate ca protiste, iar algele albastre verzi datorită naturii procariotice au fost clasificate cu bacteriile în regnul procariotelor Monera
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
III d.Hr., odată cu retragerea aureliană; o poporul și limba română s-au format la sud de Dunăre deoarece: lipsesc din limbă elemente de factură germanică; există elemente lexicale comune în limba română și albaneză; dialectele daco-roman și macedo-român se aseamănă; influența slavă a fost posibilă doar la sud de Dunăre unde românii au devenit ortodocși și au preluat limba slavonă în cult; o românii sunt un popor de păstori nomazi; o lipsa izvoarelor istorice care să ateste existența românilor la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
realizarea altor obiective generale, asupra cărora ei au un control limitat. Într-o variantă asemănătoare s-a conturat și teoria siguranței, Întemeiată de T. Hobbes, care pornește de la teza conform căreia raporturile În care se găsesc contribuabilii cu statul se aseamănă cu raporturile dintre asigurați și asigurători. În această optică, impozitul este interpretat ca o primă de asigurare, pe care contribuabilii (asigurații) o suportă, iar statul (asigurătorul) o Încasează, pentru ca acesta din urmă să asigure mediul favorabil vieții, inclusiv protejarea averilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de aplicarea diferențiată și chiar exonerarea exportului, influențarea importului, sau regimul de tratare a autoconsumului. Sub aspectul regimului concurențial, acest tip de impozite ar favoriza formele de producție arhaice În defavoarea unităților economice moderne. În consecință sistemele de impozite moderne se aseamănă prin includerea mai multor forme de impozite, Între care predomină impozitele directe, iar evoluția acestora este strâns legată de dezvoltarea economiei, deoarece ele se axează, fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități, fie pe venituri sau averi dobândite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fost majorate impozitele existente sau au fost instituite impozite speciale pentru finanțarea efortului de război. Astfel, În aprilie 1939 Franța a introdus o taxă de Înarmare denumită „la taxe d’armament” de 1% sporită apoi la 2%. Acest impozit se asemăna foarte mult cu vechiul impozit pe cifra de afaceri, Însă baza de așezare era mult mai largă. În Italia, În septembrie 1939 au fost introduse două noi impozite: un impozit general pe Încasări (pe cifra de afaceri) cu o cotă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la momentul deciziei de investiție este reflectat inclusiv În 226 dimensiunile ratei medii și celei marginale de impozit care se micșorează. Este de remarcat că bonificația fiscală de care poate dispune o Întreprindere la momentul adoptării deciziei de investiție se aseamănă cu aplicarea creditului fiscal. Ca și În cazul creditului fiscal, Înregistrarea de rezultate financiare pozitive de către Întreprinderea respectivă reprezintă o condiție definitorie pentru ca aceasta să poată beneficia de această facilitate fiscal-bugetară. Pe de altă parte, se constată că, cu cât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nivelul Întreprinderii. 4.5 Incidența componentei fiscale asupra activității financiare a Întreprinderii (studiu de caz) În vederea reflectării impactului impozitelor asupra structurii financiare, capacității de autofinanțare și fluxurilor de trezorerie, am efectuat un studiu comparativ la trei agenți economici care se aseamănă din punct de vedere al formei de organizare (societate pe acțiuni) și 340 tipului de proprietate (privată), dar se deosebesc sub aspectul obiectului de activitate. Informațiile generale necesare studiului Întreprins sunt redate În tabelele 4.3 și 4.4. Tabelul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
id quod ) le vede văzul sau cele pe care le aude auzul, ci sunt doar cele prin care (id quo) văzul vede și auzul aude. Această deoarece, daca speciile ar fi cele pe care le-am cunoaște și nu doar asemănă ri ale obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru că formulă este simbolică și conceptuală. A spune că specia inteligibila a citrinului este asemenea struc turii chimice, adică o combinație non-lingvistica și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este alcătuit citrinul, la fel specia inteligibila este materia din care intelectul posibil formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil îl formează în cadrul primei operații a intelectului; A.7) conceptul poate fi înțeles ca semn; A.8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Argumentele și consecințele A.1 a A.8 conduc fără efort către înțelegerea rolului cognitiv (s) pe care conceptul îl joacă în procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
considere, inductiv, ca la fel stau lucrurile și cu cea de-a patra en titate, conceptul. Însă, după cum s-a putut observa în subcapitolul ÎI.8 ., conceptul este o entitate intermediară aparte, al cărei rol în procesul cunoașterii umane se aseamănă cu rolul pe care îl joacă imaginea pentru imaginație, nu pentru intelectul agent. Interpretarea conceptului ca entitate cognitivă are la bază opt argumente, care explică relația dintre intelectul posibil și concept și diferența conceptului de speciile inteligibile și de actul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
6) conceptul este primum cognitum, este primul obiect al cunoașterii pe care intelectul posibil o realizează în cadrul primei operații a intelectului; (7) conceptul poate fi înțeles că un semn; (8) intelectul posibil, în operația lui de formare a conceptului, se aseamănă cu imaginația, care își formează o reprezentare a obiectelor care nu există ca atare în lumea extramentala. Punând cap la cap rolul jucat de entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino, observ că acesta nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unitatea și identitatea de ființă, nu denumește decât o asemănare accidentală și exterioară, putându-se aplica la ființe de specii diferite, cum sunt câineleși lupul, cositorul și argintul, și fiindcă nu implică derivarea ființei asemănătoare din aceea cu care se aseamănă<footnote Despre sinoade, 41, PG, XXVI, col. 755 AC și 53, col. 758 BD 77>9 A. footnote>. Astfel că termenul oJmoiouvsio" nu este unul bine ales. Aceasta fiindcă spunându-se de-spre ceva că este asemănător după ființă (oșmoio
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
luiDumnezeu ca acele „dealuri” (Luca 3, 5)chemate să se coboare la„Calea Domnului” (Luca 3, 5). De altfel, tocmai atunci când oameniinu-l văd, vrăjmașul lui Dumnezeu stăpânește în lume. A-l vedea,înseamnă a urma lui Hristos și a se asemăna cu El, în Care până înultima clipă a vieții Sale s-a făcut simțită în lume „împotrivirea”, șianume o împotrivire din ce în ce mai mare, ca valurile în jurul corăbiei lui Iona, pe cât era de mare și ascultarea Lui, care avea să fie omăsură
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este în nașterea din duh ca „planete” ale Soarelui Hristos,pentru a nu rămâne ca „sateliți” ai lumii, unde justificarea față deunii din dreapta sau din stânga ar duce la prefacerea darurilor în„drepturi”, odată cu pierderea adâncului în Hristos, cu Care oameniise aseamănă prin Botez; „La iconomi un singur lucru se cere, să fieaflați fideli...” (1 Corinteni 4, 2-4), ca cei desăvârșiți, care au puterea„deosebirii duhurilor” (1 Ioan 4, 1) ca dar al Duhului Sfânt. Disputele pustiesc, nu zidesc: „Părinții mănâncă aguridă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]