7,010 matches
-
au înregistrat și încercat să descifreze mesajele radio ale ambasadei sovietice de la Washington, operațiune cunoscută mai târziu sub numele de „Venona”: apare curând ca evident faptul că un comunist, Julius Rosenberg spiona pentru Moscova încă din 1942, inclusiv în domeniul atomic, transmițând ofițerului Alexandr Feklissov mai mult de 15 000 de pagini de documente tehnologice ultrasecrete. Jurând strâmb în fața tribunalului și refuzând să recunoască faptele, Julius și Ethel Rosenberg sunt condamnați la moarte și executați pe 19 iunie 1953, în plin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
două milioane de oameni lansează bătălia Berlinului. Mareșalul Keitel, comandantul-șef al Wehrmachtului, semnează la 9 mai 1945 actul de capitulare. Conform hotărârilor conferințelor de la Teheran și Ialta*, URSS declară război Japoniei pe 8 august 1945, la două zile după bombardamentul atomic asupra Hiroshimei, și pătrunde în Manciuria. Pe 2 septembrie, Japonia capitulează. Urmările războiului Costurile umane au fost extrem de ridicate. Numărul morților căzuți în război este evaluat la 26 de milioane de sovietici, adică 16% din populația din 1940. Zece milioane
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din rândul populației civile. Declanșarea războiului din Coreea a fost apogeul Războiului Rece, accelerând cursa înarmărilor, intensificând anticomunismul* în SUA, agravând teroarea* în URSS și în democrațiile populare* și făcând să crească temerile privitoare la un al treilea mondial - și atomic. RĂZBOIUL DIN SPANIA Proclamarea celei de-a II-a Republici, pe 14 aprilie 1931, deschide în Spania o perioadă de democratizare a sistemului politic și de reforme sociale, într-un climat de insecuritate economică și de rezistență la schimbare din partea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
China*, în Coreea*, războiul se prelungește sau reîncepe. Spre deosebire de Europa, aici n-a avut loc nicio conferință a aliaților care să definească soarta Japoniei și principiile unei noi ordini asiatice, și Războiul Rece începe aici în 1945 cu utilizarea bombei atomice împotriva Japoniei și cu desfășurarea Armatei Roșii* în Manciuria și până la paralela 38 în Coreea. El este alimentat de conflictele mai vechi, de transformările operate prin ocuparea Japoniei, de vidul de putere lăsat de înfrângere și de revendicări ale independenței
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
militare americane, operațiune de dezinformare recunoscută ca atare, după 1991, de către prim-ministrul rus Evgheni Primakov. Unul din terenurile privilegiate ale dezinformării și unul din principalele ei succese au fost campaniile de luptă pentru pace*: contra pericolului prezentat de bomba atomică americană, cu Mișcarea pentru Pace din anii 1948-1952 și contra rachetelor americane Pershing II, între 1979 și 1983. Fiecare campanie este plasată sub controlul PCUS și dispune de mijloace importante în oameni - între 10.000 și 15.000 persoane ale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
septembrie 1947, la Szklarska Poreba (Polonia). El vizează întărirea coeziunii blocului comunist nou apărut în Europa* Răsăriteană, în fața superiorității temporare de care beneficiau aliații occidentali, atât pe plan economic, datorită planului Marshall, cât și pe plan militar, datorită posesiei bombei atomice. Dizolvarea Internaționalei Comuniste* în 1943 a fost justificată prin existența, inutilă acum, a unei conduceri unice a mișcării comuniste; era însă vorba, înainte de toate, de a inspira încredere americanilor. Creșterea tensiunilor imediat după încheierea războiului și voința lui Stalin de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se pune în termeni cu totul noi. Exploatarea fricii de războiul nuclear prezintă un dublu versant: oare în cazul unui nou război mondial, nu trebuie să sperăm mai degrabă prăbușirea imperialismului decât să ne temem de moartea civilizației? Denunțând monopolul atomic american, comuniștii înființează Mișcarea pentru Pace, organizație de masă* de anvergură mondială, bine încadrată de sovietici, dar în cadrul căreia francezii ocupă un loc important: savantul atomist și comunistul Frîdîric Joliot-Curie este unul din liderii cei mai importanți ai Mișcării. Pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
încadrată de sovietici, dar în cadrul căreia francezii ocupă un loc important: savantul atomist și comunistul Frîdîric Joliot-Curie este unul din liderii cei mai importanți ai Mișcării. Pe 19 martie 1950, aceasta lansează „Apelul de la Stockholm”, cerând „interzicerea absolută a războiului atomic”. O găselniță publicitară care se bucură de un formidabil succes, dar care se înscrie de minune în pregătirea războiului din Coreea* (data izbucnirii: 25 iunie 1950) și redă întreaga ei importanță strivitoarei superiorități convenționale a Armatei Roșii*. în afară de aceasta, tematica
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fără apel” a comunismului pronunțate de Vatican în iulie 1949. Comuniștii denunță utilizarea masivă - și imaginară - a armei bacteriologice de către americani în războiul din Coreea și printr-o campanie de dezinformare care, în viziunea lor, ar fi împiedicat utilizarea armei atomice contra Chinei; tot această campanie a reușit să impună în imaginarul occidental porumbelul lui Picasso. Dar dacă în Anglia, în Germania sau în Italia, pacifismul a putut să influențeze unele decizii guvernamentale, în Franța mișcarea împotriva războiului este relativ slabă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la statutul de mare putere. Dar cu ce preț! 27 de milioane de morți și regiuni întregi devastate. Totuși, pentru Stalin esențialul este, de acum înainte, să-și restaureze puterea absolută și să-și întărească arsenalul, înzestrându-l cu bomba atomică. Or popoarele URSS sunt convinse că, dat fiind imensul lor sacrificiu, regimul se va îndulci, după cum a lăsat să se înțeleagă în momentele cele mai critice ale războiului. Desigur, Stalin, șef al guvernului din mai 1941, comandant-șef din iulie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comunismul înseamnă „sovietele plus electrificarea”. Dacă Stalin* dă un formidabil impuls dezvoltării institutelor tehnice, care însoțește industrializarea* accelerată, în același timp el îi persecută pe specialiștii în fizică nucleară și nu va putea duce la bun sfârșit fabricarea primei bombe atomice sovietice decât grație spionajului*. Superioritate tehnică și politică a socialismului începând din 1957, URSS înregistrează succese spectaculoase în domeniul spațial: Sputnik, primul satelit artificial, este lansat la 4 octombrie 1957, prima rachetă este trimisă pe Lună la 13 septembrie 1959
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe timp de pace ale forțelor terestre și navale nu pentru a le arăta secrete militare, ci pentru a-i impresiona - pe ei și pe guvernele lor - cu pregătirea militară a respectivei națiuni. Invitarea observatorilor străini la cele două teste atomice din Pacific, în 1946, a avut un scop similar. Ei trebuiau să fie impresionați, pe de o parte, de puterea navală a Statelor Unite și de rezultatele tehnologice. „Douăzeci și unu de observatori din partea Comisiei ONU pentru Controlul Energiei Atomice au căzut de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele două teste atomice din Pacific, în 1946, a avut un scop similar. Ei trebuiau să fie impresionați, pe de o parte, de puterea navală a Statelor Unite și de rezultatele tehnologice. „Douăzeci și unu de observatori din partea Comisiei ONU pentru Controlul Energiei Atomice au căzut de acord, astăzi, că SUA bombardau un grup de nave mai mare decât cel al multor flote de pe glob”, afirma New York Times 9. Pe de altă parte, puteau să remarce, pe cont propriu, ceea ce putea realiza arma nucleară
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai mare decât cel al multor flote de pe glob”, afirma New York Times 9. Pe de altă parte, puteau să remarce, pe cont propriu, ceea ce putea realiza arma nucleară deasupra și în adâncul oceanului, precum și superioritatea națiunii care deținea monopolul bombei atomice în raport cu celelalte. Din cauza marii mobilități a flotelor, capabile să-și înfigă steagul și să-și proiecteze puterea pe tot globul, precum și a caracterului lor impresionant, demonstrațiile navale au fost un instrument preferat al politicii de prestigiu. Vizita flotei franceze din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei mișcări către unificarea Europei Occidentale. Ea a înregistrat o serie de reușite concrete cum ar fi crearea unor organizații supranaționale funcționale, incluzând Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Piața Comună (Comunitatea Economică Europeană) și Euratom (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice)3. Două experiențe au dat naștere mișcării pentru unificare: pierderile din al doilea război mondial și declinul ulterior, politic, militar și economic al Europei. În urma propriilor experiențe, susținătorii acestei mișcări nu au putut să nu tragă concluzia că în Europa de Vest
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu poate, în condițiile actuale, să-și mențină autoritatea asupra teritoriului național. Cu alte cuvinte, nu cantitatea de angajamente juridice, ci influența acestora asupra calității controlului politic al guvernului este cea care hotărăște chestiunea suveranității. Controlul internațional eficace asupra energiei atomice, ținând cont de importanța sa militară și, potențial, economică și socială, ar face supremă puterea instituției care exercită controlul asupra teritoriului în care operează. Ca un fapt politic, o asemenea instituție ar exercita autoritatea supremă asupra teritoriului prevăzut; controlul său
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care operează. Ca un fapt politic, o asemenea instituție ar exercita autoritatea supremă asupra teritoriului prevăzut; controlul său ar fi mai degrabă supranațional, decât internațional. Guvernele naționale, oricât de mare ar fi autonomia lor în toate celelalte domenii din afara energiei atomice, și-ar pierde suveranitatea. Două exemple istorice vor clarifica această problemă: relația dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate și celelalte state membre ale Națiunilor Unite, precum și poziția națiunilor în ceea ce privește abaterile de la principiul unanimității în organizațiile internaționale altele decât Consiliul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nuclear și potențialul război bacteriologic au provocat, din acest punct de vedere, o revoluție similară ca efecte, dar cu un impact mult mai puternic, cu cea realizată de mitralieră cu câteva decenii mai devreme. Câțiva oameni care aruncau o bombă atomică la sfârșitul celui de-al doilea război mondial eliminau cu ușurință peste 100.000 de inamici. În urma creșterii drastice a potențialului bombelor atomice și dacă riposta rămâne la fel de lipsită de putere ca în prezent, numărul victimelor potențiale ale unei bombe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puternic, cu cea realizată de mitralieră cu câteva decenii mai devreme. Câțiva oameni care aruncau o bombă atomică la sfârșitul celui de-al doilea război mondial eliminau cu ușurință peste 100.000 de inamici. În urma creșterii drastice a potențialului bombelor atomice și dacă riposta rămâne la fel de lipsită de putere ca în prezent, numărul victimelor potențiale ale unei bombe nucleare aruncate într-o regiune dens populată va fi de ordinul milioanelor. Puterea distructivă a câtorva dintre cele mai puternice bombe nucleare echivalează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tipuri specializate de armament, cum este cazul armelor ofensive pe care Marea Britanie a încercat să le interzică în cadrul Conferinței internaționale de dezarmare din 1932 sau al armelor nucleare ale căror control sau desființare au fost discutate de către Comisia pentru Energie Atomică a Națiunilor Unite și care au făcut obiectul așa-numitelor Acorduri SALT (Tratatul de limitare a armelor strategice ofensive - n.t.) și START ( Negocierile pentru reducerea armelor strategice - n.t.) dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Distincția dintre armele nucleare și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a elabora ș...ț planuri care vor fi supuse membrilor Națiunilor Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a înarmărilor”. În vederea aplicării acestor prevederi ale Cartei, Adunarea Generală a creat prin rezoluția din 24 ianuarie 1946 o Comisie pentru Energie Atomică, ce avea ca misiune redactarea propunerilor specifice privind „controlul energiei atomice pentru a asigura folosirea acesteia doar în scopuri pașnice; eliminarea din arsenalul militar național a armelor nucleare și a altor arme capabile de distrugere în masă”8. În ceea ce privește așa-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Unite în vederea stabilirii unui sistem de reglementare a înarmărilor”. În vederea aplicării acestor prevederi ale Cartei, Adunarea Generală a creat prin rezoluția din 24 ianuarie 1946 o Comisie pentru Energie Atomică, ce avea ca misiune redactarea propunerilor specifice privind „controlul energiei atomice pentru a asigura folosirea acesteia doar în scopuri pașnice; eliminarea din arsenalul militar național a armelor nucleare și a altor arme capabile de distrugere în masă”8. În ceea ce privește așa-numitul arsenal convențional, Adunarea Generală a adoptat în data de 14
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Operând această distincție dintre armele nucleare și cele convenționale, Națiunile Unite erau impulsionate de speranța că realizarea separată a unui progres al dezarmării nucleare va stimula progresele dezarmării armelor convenționale. Nici Comisia privind Armamentul Convențional și nici Comisia pentru Energie Atomică nu au reușit să ajungă la un acord privind problemele substanțiale de pe agenda lor. Din acest motiv, Adunarea Generală a decis în data de 11 ianuarie 1952 să reunească lucrările celor două comisii și să înființeze o nouă Comisie pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca un acord privind ponderea armamentului să fie imposibil. Două exemple ajută la ilustrarea acestei afirmații: controversele dintre Franța și Germania din timpul Conferinței internaționale pentru dezarmare din 1932 și conflictul dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică din cadrul Comisiei pentru Energie Atomică a Națiunilor Unite. Conferința internațională pentru dezarmare În urma primului război mondial, Franța a devenit cea mai importantă putere militară din Europa și din lume. Germania fusese în întregime dezarmată și era incapabilă să poarte un război cu o putere de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lege fabricarea și folosirea armelor nucleare. Care ar fi rezultatul acestei interdicții, cu condiția ca ea să fie universal aplicată? Pur și simplu, ar reduce tehnologia războiului la nivelul din dimineața zilei de 16 iulie 1945, înainte ca prima bombă atomică să explodeze în New Mexico. Națiunile care ar accepta interdicția și-ar folosi resursele umane și materiale pentru descoperirea și dezvoltarea altor tipuri de arme, care ar putea fi mai mult sau mai puțin distrugătoare decât cele nucleare. Tehnologia războiului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]