6,853 matches
-
cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două direcții importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care se centrează pe aspectele emotive inerente și o alta axată pe rezolvarea problemei. Funcția de coping (Lazarus et. al., 1996, p. 1992Ă consecutivă stresului se constituie ca o funcție de reglare a problemelor emotive și de asigurare a modificărilor ce se impun noii situații. Așadar, vorbim de instalarea unui nou echilibru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
capitolului, Corina Cace prezintă rezultatele a două studii în cadrul cărora sunt analizate accesul scăzut pe piața muncii, factor decisiv al neincluderii în sistemul asigurărilor de șomaj, precum și „percepțiile asupra criteriilor de performanță ale programelor de asigurări sociale”. Capitolul 5 este axat pe analiza direcțiilor de dezvoltare și perfecționare a sistemului de pensii din România. Pentru o țară care se află încă în tranziție, reforma sistemului de pensii este de o importanță covârșitoare. În acest context, autoarea atrage atenția asupra unei „analize
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acestora și, cu atât mai puțin, să agreseze instituțiile care au lansat pe piață cifre statistice care nu le sunt favorabile. (Asupra acestor aspecte vom reveni în finalul lucrării.) Mai pe scurt deci, sondajul este o formă „populară” de anchetă, axată pe o problematică ce stârnește un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se, de regulă, reprezentări grafice ale frecvențelor exprimate procentual. Ancheta, în forma sa clasică, adică pusă în lucru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alta), ci a comportamentelor lor (de exemplu, intervalul de timp petrecut, în cursul unei zile, în fața televizorului și distingerea programelor vizionate). O întreagă asemenea anchetă, ca de altfel multe altele ce privesc reconstituirea „bugetului de timp” al subiecților, se poate axa pe un chestionar ce conține numai întrebări de tip factual, fără nici o referire la părerile, intențiile, așteptările etc. ale subiecților, elemente care, cum se știe, formează zona opinionalului. Or, ni se pare că investigațiile de acest gen cu greu ar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
continue logic seria celor explicitate la început. Nicole Berthier (1998) atrage atenția asupra caracterului ambiguu al întrebărilor semideschise; unii dintre respondenți se raportează la ele ca la întrebări deschise, luând deci în serios varianta „altceva, și anume ...”, pe când alții se axează pe variantele indicate, ignorând celelalte posibilități. Sugestia este ca, în cele mai multe cazuri, întrebarea să apară închisă, fiind apoi dublată de una deschisă, de tipul: „Vedeți și o altă variantă/situație de adăugat la lista de mai înainte?” (Berthier, 1998, p.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a comunității; alocarea și realocarea adecvată a resurselor; modificarea atitudinilor profesioniștilor și a tuturor celor implicați În actul educațional; echilibrarea tensiunilor dintre idealul incluziunii și eficiența sau excelența În școli. Dezvoltarea unei filosofii a incluziunii este o direcție complementară celei axate pe evaluarea și schimbarea tehnică, organizațională. Stabilirea unui set de principii care favorizează incluziunea școlară, principii care să direcționeze acțiunea practică, poate fi o etapă inițială foarte importantă. Principiile generale se regăsesc În documentele internaționale, cu deosebire În Declarația de la
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
Mihaela Alexandra Constantinescu Cel care nici nu găndește singur, nici nu primește în cuget cele spuse de alții, acela este un om de nimic. Hesiod În filosofia Renașterii demnitatea se axează pe libertate, iar definirea omului, în primul rănd, pe conceptul teologic. Concepția lui Giovanni Pico della Mirandola, încearcă să cristalizeze filosofia lui Platon și cea a lui Aristotel. În lucrarea Despre demnitatea omului, autorul se referă și la actul creației
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
ce a produs-o și este rezistentă la metode terapeutice uzuale, afectează toate aspectele vieții individuale, nu are rol protectiv și poate fi sursă pentru erori de diagnostic și/sau tratament. Evaluarea acestui tip de durere necesită o colaborare multidisciplinară axată pe componenta pluridimensională a durerii, iar reacțiile somatovegetative și senzitivo senzoriale punctuale sunt exagerate realizându-se un cerc vicios de întreținere al durerii [Sandu, 1996]. Se pot stabili corelații psiho - fizice ale percepției durerii la pacienții cu dureri cronice: la
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
ignorăm Organizația Națiunilor Unite sau să-i schimbăm arhitectura, ar fi mai bine să ne îmbunătățim relațiile diplomatice bilaterale cu celelalte mari puteri și să folosim ONU în modurile practice în care poate oferi sprijin noii strategii. Pe lângă agenda ONU axată pe dezvoltare și chestiuni umanitare, Consiliul de Securitate și-ar putea extinde rolul de fundal jucat în privința situației din Coreea de Nord. Comisia pentru Terorism ar putea încuraja statele să-și îmbunătățească procedurile. Iar trupele ONU de menținere a păcii ne-ar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
s-au reflectat în documentele negociate, agreate de părți și apelate managementul F.M.I. și ulterior de către Consiliul său Director în data de 19 februarie 2010, respectiv în Scrisoarea de intenție și Memorandumul tehnic de înțelegere. Discuțiile cu F.M.I. s-au axat în principal pe elemente precum: respectarea țintei de deficit bugetar de 7,3% din PIB în 2009 și aprobarea bugetului pe anul 2010 cu ținta de deficit al bugetului general consolidat agreată de 5,9%; necesitatea adoptării de către Parlament a
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
pe capacitățile de redactare, nu pe competențele în materie de animare a unei echipe sau de management. Evident, locul ocupat de fiecare dintre cele două meserii variază în funcție de poziția fiecărei persoane. La primele trepte de angajare, esența activității angajatului este axată pe calificarea de bază. La treptele ierarhic superioare, poziția este inversata, a doua meserie devine esențială și, pentru un manager, calificarea de bază devine secundară. Treaptă intermediară înseamnă o îngemănare a celorlalte două. Aceste premise odată stabilite, să încercăm acum
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
creșterea concurenței datorită contractelor pe durată determinată și a procedurilor de oferte publice; * adaptarea stilului de gestiune tipic sectorului privat; * introducerea disciplinei și controlului în utilizarea resurselor. Acest model de acțiune publică se încadrează într-un nou tip de cultură axată pe rezultate într-un sector public mai puțin centralizat, cultura caracterizată prin: * privilegierea interesului pentru rezultate în termeni de rentabilitate, eficacitate și calitate a serviciilor, înlocuirea structurilor organizaționale puternic centralizate și ierarhizate cu medii de gestionare descentralizata, în care deciziile
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
structurarea proiectelor și fezabilitatea acestora. Asistentul social este pus adesea în fața unor situații extrem de complicate (familii dezorganizate, sărace, copii orfani, abandonați, delicvenți, consum de droguri, alcool, persoane cu deficiențe de sănătate, bătrâni neajutorați, șomeri etc.) ce-1 impun să-și axeze activitatea pe un fundament teoretic solid. Teoriile în asistența socială sunt parte integrantă a evoluției contemporane a asistenței sociale.2 În asistența socială își găsesc aplicare o serie de teorii împrumutate din sociologie, psihologie, drept, politici sociale, medicină, antropologie, economie
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
asistenței sociale a fost dezvoltată în continuare de cercetătorii W.Robinson, J.Taft, O.Rank. J.Taft și O.Rank dezvoltă o direcție nouă în teoria și practica asistenței sociale, cunoscută ca "școala funcționalistă a asistenței sociale", care și-a axat construcțiile nu pe diagnoză, ci pe procesul interacțiunii lucrătorului social și al beneficiarului. În această situație asistentul social și beneficiarul devin parteneri și poartă responsabilități egale pentru schimbarea situației. * În anii 1930 1945 teoria asistenței sociale este dezvoltată de G.
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR Dezvoltare și societăți, Universitatea Paris 1). Pionieră în domeniul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat în afara socialului s-ar conduce după regulile specifice căutării interesului maximal. Polanyi ajunge la concluziile sale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consolidare, iar beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații prin care societatea trece de la o ordine ierarhică axată pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă nu ar fasona acumularea economică pornind de la concentrarea politică monopolistă -, ea are însă și alte efecte tot atât de covârșitoare în retorica legitimității și, prin urmare, în derularea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai multă precizie întreprinderea, determinând ulterior degajarea interacțiunilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai mult în Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite cu cât obiceiurile firmelor naționale au continuat să privilegieze expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era în continuare marcată de două elemente: conjunctura economică în care se dezvolta, favorizând "credința
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca pe un scop în sine, ignorând faptul că valoarea sa depinde, la urma urmei, de ceea ce face cu independența", scrie autoarea (1998, p. 66). Asemănător fenomenului de izolare, independența acestui tip de individ "are o orientare negativă: ea este axată pe a nu fi influențat, constrâns, legat, obligat" (idem, p. 66, s.a.). De obicei, calm și rațional, el se poate înfuria sau poate trece realmente la insulte dacă izolarea și independența îi sunt amenințate. El poate fi, totodată, expert în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 103); b. tiparul privațiunii; sentimentele profunde trezite de acest tipar emoțional sunt tristețea și deznădejdea, "care se nasc din convingerea unei persoane că nu va fi niciodată înțeleasă sau luată în seamă" (idem, p. 105); c. tiparul subjugării; este axat pe sentimentul că nevoile celui în cauză nu sunt niciodată prioritare într-o relație. Celălalt conduce întotdeauna (p. 108). Cum se vede, schemele de inadaptare "ne împiedică să trăim în mod direct și nemijlocit momentul. Pentru că ne deformează percepția, viața
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care ea (și) le ridică, fie pentru că există întotdeauna posibilitatea degradării, urâțirii, compromiterii, falsificării sau, dimpotrivă, aceea a consolidării, înfrumusețătii, amplificării lor, cercetarea relațiilor interpersonale este și va rămâne o temă (o preocupare) deschisă, provocatoare, bogată, fundamentală. Într-o societate axată pe rapiditate, pe performanță, pe randament, pe pragmatism (accentuate), pe hiperconcurență, pe hiperconsum, pe hiperindividualism și hipertehnologizare, în același timp, cu tendințe globalizatoare și interculturale, relațiile umane se află în fața unei mari răscruci: ele pot urma calea unei extinderi spectaculoase
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2.13.; aceasta îl ajută pe clinician să evalueze gradul în care tulburarea afectează capacitatea de a funcționa a pacientului. Tabelul nr. 2.8. Axele DSM-IV DSM-IV are 5 axe pe baza cărora se evaluează clientul Axa I Tulburări Clinice Axa II Tulburări de Personalitate Retard Mental Axa III Condiții medicale generale Axa IV Probleme de mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să evalueze gradul în care tulburarea afectează capacitatea de a funcționa a pacientului. Tabelul nr. 2.8. Axele DSM-IV DSM-IV are 5 axe pe baza cărora se evaluează clientul Axa I Tulburări Clinice Axa II Tulburări de Personalitate Retard Mental Axa III Condiții medicale generale Axa IV Probleme de mediu și psihosociale Axa V Evaluarea globală a funcționării Tabelul nr. 2.9. Tulburările de pe Axa I Aceste tulburări reprezintă condiții care provoacă oamenilor distres sau afecțiuni Tulburările sunt diagnosticate încă din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]