14,396 matches
-
de cameleonism, umflau și perverteau unele trăsături ale realității din țară, pentru a fi pe placul celor care Îi ascultau În capitala Franței. (Un coleg care lucrase la o revistă literară importantă, fiind, mi se pare, și editorialist politic, cerând azil politic la Paris, spunea cui vrei și cui nu vrei că „risca să fie Împușcat dacă s-ar Întoarce!”Ă Alții, scriitori sau nu, spuneau gogomănii și mai mari; or, regimul și administrația ceaușistă nu aveau decât de câștigat de pe urma
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că nu am timp pentru scos autorizație. Lui Cheti de vrei să-i scrii, îți trimit adresa. Știu sigur că ei îi face o deosebită plăcere, s-ar bucura. Adresa ei este Cheti Climescu, elevă, clasa VI-a Liceul Industrial „Azilul Elena Doamna”, București. Îmi este dor de tine. Astăzi am venit la 2 din oraș, acasă nu am găsit pe nimeni, Marilena s-a dus la verișoara ei. Sunt singură, fără Sandy cel dulce și drag, aștept să vină ziua
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. 9. - (1) Fondurile bănești necesare pentru cazarea și alimentația cetățenilor străini, solicitanți de azil, care primesc ajutor temporar din partea statului român, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului de Interne. (2) Cetățenii străini, solicitanți de azil, prevăzuți la alin. (1), beneficiază de masă în limita sumei de 5.850 lei/persoană/zi
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
următorul cuprins: "Art. 9. - (1) Fondurile bănești necesare pentru cazarea și alimentația cetățenilor străini, solicitanți de azil, care primesc ajutor temporar din partea statului român, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului de Interne. (2) Cetățenii străini, solicitanți de azil, prevăzuți la alin. (1), beneficiază de masă în limita sumei de 5.850 lei/persoană/zi și de cazare în limita sumei de 4.150 lei/persoană/zi, la cererea acestora, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinație
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
sumei de 4.150 lei/persoană/zi, la cererea acestora, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului de Interne. ... (3) În situația în care nu pot fi organizate cantine pentru alimentația cetățenilor străini, solicitanți de azil, si nu poate fi asigurată cazarea acestora în centrele de primire, triere și cazare, Ministerul de Interne poate achita, la cerere, contravaloarea în numerar a alocației pentru alimentație și cazare, în cuantumurile stabilite la alin. (2). ... (4) Drepturile prevăzute la
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
de primire, triere și cazare, Ministerul de Interne poate achita, la cerere, contravaloarea în numerar a alocației pentru alimentație și cazare, în cuantumurile stabilite la alin. (2). ... (4) Drepturile prevăzute la alin. (2) se asigura pentru cetățenii străini, solicitanți de azil, pe întreaga durată a procedurii de determinare a statutului de refugiat în România." ... 2. După articolul 9 se introduce articolul 9^1 cu următorul cuprins: "Art. 9^1. - (1) Cererea pentru ajutorul temporar prevăzut la art. 9 se întocmește de
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
a statutului de refugiat în România." ... 2. După articolul 9 se introduce articolul 9^1 cu următorul cuprins: "Art. 9^1. - (1) Cererea pentru ajutorul temporar prevăzut la art. 9 se întocmește de fiecare membru cu statut de solicitant de azil sau, după caz, de reprezentantul legal al minorilor în vârstă de până la 14 ani și al altor persoane lipsite de capacitate de exercițiu, conform modelelor prezentate în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. (2
HOTĂRÂRE nr. 419 din 24 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121328_a_122657]
-
pentru măsuri de siguranță, spitalele de psihiatrie; ... f) centrele de tranzit; ... g) centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, aflate în subordinea și administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări; ... h) centrele speciale de primire și cazare a solicitanților de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit; ... i) centrele în care se acordă servicii de asistență pentru consumatorii de droguri, în regim închis; ... j) orice alt loc care îndeplinește condițiile prevăzute la alin
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117250_a_118579]
-
are și cetățenia statului solicitant; ... d) cetățeanul român a comis faptă pe teritoriul său împotriva unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene. ... Persoană căreia i s-a acordat dreptul de azil în România nu poate fi extrădata. ------------- Punctul (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 74 din 7 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 18 aprilie 2005. (2) La
LEGE nr. 80 din 9 mai 1997 (*actualizată*) pentru ratificarea Convenţiei europene de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957, şi a protocoalelor sale aditionale, incheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117550_a_118879]
-
din 7 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 18 aprilie 2005. (2) La articolul 6 paragraful 1 litera b): ... "Prin termenul resortisant, în sensul prezenței convenții, se înțelege cetățeanul român sau persoană care a obținut drept de azil în România." "(3) La articolul 21 paragraful 5: În cazul în care se va solicita tranzitarea teritoriului României, pentru un cetățean român sau pentru o persoană care a obținut drept de azil în România, se aplică în mod corespunzător dispozițiile
LEGE nr. 80 din 9 mai 1997 (*actualizată*) pentru ratificarea Convenţiei europene de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957, şi a protocoalelor sale aditionale, incheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117550_a_118879]
-
român sau persoană care a obținut drept de azil în România." "(3) La articolul 21 paragraful 5: În cazul în care se va solicita tranzitarea teritoriului României, pentru un cetățean român sau pentru o persoană care a obținut drept de azil în România, se aplică în mod corespunzător dispozițiile paragrafului 1." ------------- Punctul (3) al art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 74 din 7 aprilie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 18
LEGE nr. 80 din 9 mai 1997 (*actualizată*) pentru ratificarea Convenţiei europene de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957, şi a protocoalelor sale aditionale, incheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117550_a_118879]
-
este garantată inviolabilitatea persoanei. Nimeni nu poate fi arestat decat pe baza hotărîrii tribunalului sau a procurorului, conform prevederilor legii. Articolul 88 Inviolabilitatea domiciliului cetățenilor și secretul corespondentei sînt ocrotite de lege. Articolul 89 Republică Populară Română acorda drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate științifică, pentru participare la lupta de eliberare națională sau de apărare a păcii. Articolul 90 Fiecare cetățean al Republicii Populare Române este dator să respecte Constituția și legile Statului
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
cîinele! case, oamenii locuiesc voluntar într-un film antropologic, ți-l proiectăm mintenaș la Muzeul Omului, uite că i-am prins, nu sînt de înțeles! își lasă tinerii să ridice case de pămînt în loc să vină să doarmă la noi la azil, cu căpșuna în gură! și cu Portocalia, ofertă promoțională Caragiale! elevul: prea e gogonată, dom'le! Grajduri pădurea petice de zăpadă, mediciniști nepereche vîslim la cultură, ne-am și găsit naratar la proza fantastică, rațional și cu fior despre experiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spre closet pîrtie, cîmpia citadină parte din alte reliefuri, nisipul, nu grîul o astupă, mîine dimineață la 7,20 e la Pașcani, de cîte ori n-am mers pe drumul ăsta! drum ocolit, inundațiile! Scriptura metodă a supraviețuirii pe trenul azil de noapte fără somn, bărbatul cade din picioare, capul pe brațe, bara de protecție în geam, treci pe locul meu! metodă superioară altruismul de la Verești, confesiv cu muncitoarea din Pașcani, mărunțică, dar neamul nostru e mare, soacră-mea! cea-suri, breee-lo-cu-rlu-mi-noase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
italienistul Marin Mincu! ei, dacă vrei să vorbim și altceva decît femei, da, te poți întîlni, sînt cluburi selecte! S-a deschis de la Putna, de pe peron, și istoria altei bombe de lumină, umblu de două săptămîni pe trenuri, am căutat azil și la Putna, dar călugărul frate cu șeful de gară din Hîrlău, tot de acolo și eu, nu vine cîteva zile, fără el nu mă cazează, uite cuponul de pensie, invaliditate de muncă din accident, dosar clasat de zece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rezistă pentru încheiere grupul de bețivi, dacă eram beat dacă nu îi băgam pixul în ochi! bă, da' mulți v-ați mai adunat! în uniformă polițistul bătrîn, mai trebuie răriți din ei! ne-au adunat frigurile! Hamlet, cel din urmă azil în omenirea alienată mintal, pleacă de aici, du-te la bărbați! cum să mă duc de aici, da' mata cum, te-ntinzi ca acasă? te întinzi pe trei scaune? dă-o-n mă-sa pe gheață! m-am mai bătut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de plastic, lasă-mă nesîmțîtule, chiompule! îți trebuie hartă acu? ora 0,51, ușa în plan simbolic, calificările consecutive la alienați, v-am simțit, ca să ies din nebunie imprecațiile cît mai murdare, pînă dincolo de ușă fiecare stă cu sine, ca azil de noapte zece pensionari, ca limbaj clivaje, ora 3,34 ieși afară, Ileană! dacă-i trag una! da! dar dacă ti ié la bataie! liniște, curvă ordinară! viné obosît de la Vatra Dornei, crimă seculară! tanti, dacă matale ești bolnavă, geanta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților și prin osebite părți ale Daciei Câmpene, până când în vecul al XIII și al XIV prin venirea Radului Negru Duca de Fagaraș și Omlaș din Transilvania în Țara Românească și a lui Bogdan Dragoș Duca de Maramureș
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare, ce au călcat pământul Daciei, sau le-au măturat de aici. Numai Romanii s-au ținut prin toate furtunile acestea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin ortodoxie, a ortodoxiei ca azil al naționalității române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cambodgia; la 5 mai 1970 a luat ființă Guvernul Regal de Uniune Națională (G.R.U.N.C.). După cinci ani de război civil, la 17 aprilie 1975, a fost reocupat Phnom Penh-ul, Lon Nol refugiindu-se în S.U.A., unde a solicitat azil politic. Eliberarea Phnom Penhu-lui la 17 aprilie 1975 a încheiat victorios lupta populară împotriva regimului instaurat în martie 1970 și a intervenției străine. La 2 aprilie 1976, Norodom Sihanouk s-a retras din funcția de șef al statului. La 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]