2,820 matches
-
o dublă subordonare a directorilor școlari, atât față de inspectorul districtual, cât și față de episcopii diecezani. La finele anului 1847, sediul districtului Oradea s-a translatat la Timișoara, iar din 1850 se va reveni la organizarea anterioară cu un singur district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat în calitate de profesori-pedagogi precum și de oameni de cultură o serie de cărturari iluștri care, prin activitatea lor didactică și pedagogică pot fi incluși în panteonul pedagogiei naționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pruncul se va face asemenea acelora între care a crescut.” Perfecționarea ființei umane nu se realizează de la sine, ci este necesară intervenția educatorului, ca o acțiune conștientă și orientată spre scopuri sociale. În acord cu gândirea luministă a epocii, cărturarul bănățean considera că standardul de civilizație materială și morală a populației depinde de educația care li se oferă oamenilor, idee concretizată în formularea: ,,din perversa creștere a mai multor prunci ai națiunii noastre”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a promovat o concepție luministă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
necauzând la folosul neamului, lor li-i bine că ei sunt învățați și prostia săracilor mult câștigă (...) rămân răci, nebăgători de seamă și împietriți, și numai pentru ale sale înfierbântați...” O altă cauză a stării de înapoiere culturală a românilor bănățeni era lipsa de învățători bine pregătiți profesional și motivați pentru cariera lor. Proasta salarizare determina dezinteresul pentru educație a unor învățători, mai ales din mediul rural, fapt constatat de însuși Țichindeal, care observa că la școală copiii sunt adunați, dar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din Buda. Odată cu înființarea Preparandiei din Arad, în anul 1812, Loga va fi numit profesor la această școală, unde a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școală, unde a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun formator și îndrumător al cursurilor de pregătire al învățătorilor. Ilustrul pedagog s-a preocupat pe tot parcursul vieții de buna întreținere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că prea departe am rămas; apoi zic, tocmai în limba maică să ne luminăm, că putem, cum au putut și alte neamuri, care până n-au început așa erau și ele întunecate.” Din acest text rezultă cu claritate credința pedagogului bănățean în virtuțile limbii române de a crea și difuza marea cultură. Trei factori sunt esențiali în dezvoltarea personalității umane: ,,darul naturii, învățătura și îndeletnicirea cu sârguință.” Prin ,,darul naturii”, el înțelegea zestrea nativă, ,,aplecăciunile”, ,,talenturile”, ,,puterile sufletești”, predispoziții prin care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
virtuții prin educație morală. Era nevoie, în opinia sa, ca elevii să posede cunoștințe ample despre natură, care să îi ajute să-și explice științific fenomenele, să-și organizeze munca și să practice cu dibăcie diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic.” Din acest motiv, el
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fie ,,îndopat” cu informații care depășesc posibilitățile sale intelectuale și de vârstă. Rezultatul unui asemenea tip de învățământ este unul dăunător pentru elevi, deoarece ,,învățătura neaflând mintea tânărului coaptă nu se înrădăcinează, ci încă atuncea zboară”. În Gramatica românească pedagogul bănățean preciza cu justețe scopul studierii acestui obiect: să insufle dragostea față de limba maternă, să-i învețe pe elevi scris-cititul corect și să se exprime coerent în spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de cultivare rațională a pământului. El se adresa învățătorilor și preoților invitându-i să difuzeze cunoștințe de economie agrară în rândul țăranilor bănățeni sesizând rolul educativ al literaturii, Gr. Obradovici a fost preocupat de alcătuirea unor antologii, cu ajutorul cărora literatura cu caracter moralizator să fie utilizată în procesul de învățământ. Ca atare, deja în anul 1811 avea pregătită pentru tipar o antologie intitulată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
privind rolul educativ deosebit pe care-l joacă literatura în direcția formării morale a copiilor și tinerilor. Acesta a fost și motivul pentru care Obradovici traducea lucrarea Belizarie a lui Marmontel, pe care cu ,,arzătoare poftă” o oferea românilor săi bănățeni în folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Obradovici considera că omul care se manifestă prin ,,virtute cu fapte bune, bună nărăvire și luminarea minții” merită aprecierea semenilor săi. Preocuparea lui pentru educația morală a rămas caracteristică unui climat luminist din epocă. Mai mult decât atât, directorul școlilor bănățene a introdus în acest climat valori pedagogice inspirate din folclor și a asimilat valori culturale europene într-o perioadă de progres cultural. Traducerile din limba franceză s-au adresat în special tineretului, de a cărui educație prin operele literare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1816-1835), Uroš Volici (1835-1845), Maxim Pascu (1845-1849), dar care a avut o întrerupere de câteva luni, perioadă în care autoritățile revoluționare l-au desemnat director în cercul Caransebeș și în graniță pe Vincențiu Babeș. Între 1850-1861, în fruntea districtului școlar bănățean a fost desemnat Constantin Ioanovici. Districtul Caransebeșului a fost cel mai întins și a coordonat cele mai multe școli, în fruntea lui venind din 1816 Ioan Mihuț, o figură proeminentă de pedagog, cu o pregătire metodică și pedagogică la nivelul cerințelor europene
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a lăsat pe seama comunităților locale, a latifundiarilor și mai puțin a bisericilor, susținerea materială a școlii, construcția, dotarea și întreținerea învățătorului. Până la 1862, în întreg spațiul bănățean s-a manifestat o oscilantă pendulare între centralismul reclamat de evoluția unitară a învățământului și necesitatea descentralizării acestuia la nivel de comunitate locală pentru susținerea materială a școlii. Acest aspect este relevat prin circularele școlare emise în perioada 1817-1862. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
privilegiată în achiziționarea cărții românești tipărite la Buda. Această instituție ungară a publicat 167 de cărți românești între 1814-1824 și 71 între 1825-1840. Dintre acestea, 75 de titluri au fost scrise pentru Banat sau de bănățeni. În legătură cu achiziționarea cărții, provincia bănățeană a ocupat locul doi în spațiul românesc, după Muntenia, cu 3.346 volume cumpărate, dar cu un număr incomparabil mai mare de localități de localități consumatoare de carte. Banatul deținea primul loc în achiziționarea cărții științifice și a manualelor (35
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 20 ianuarie/1 februarie 1850, districtul Timișoara urma să fie coordonat de un singur inspector școlar în persoana lui Constantin Ioanovici, iar districtele literare locale ca și funcțiile de directori școlari erau desființate. Prima decizie a noului inspector districtual bănățean a fost înlocuirea predării limbii maghiare cu limba germană. Din 1858 se recomandă transcrierea circularelor cu alfabetul latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva guvernelor maghiare împotriva autonomiei bisericești și a școlilor aflate în subordinea lor, considerate drept principalele obstacole în cale promovării politicii de asimilare și integrare a naționalităților. Tot mai frecvent, sistemul de educație a fost folosit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instituțiile școlare primare de stat reprezentau doar 5,4% din totalul unităților de învățământ funcționale în Banat, iar în anul 1914 ponderea acestora ajungea la 18,5%. De aici rezultă cu claritate presiunea exercitată de autoritățile de stat asupra învățământului bănățean în efortul de a impune limba maghiară. Într-un interval de timp de 23 de ani (1892-1914), școlile primare comunale au înregistrat o pierdere de 141 unități școlare. În acest caz se modifica sensibil susținătorul școlii, adică dreptul de administrare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
va transforma în școală de stat. O situație similară s-a produs și în comuna Bobda. Din această realitate au izvorât numeroasele proteste ale românilor bănățeni împotriva presiunilor făcute de organele statului pentru a modifica caracterul școlilor confesionale. Învățământul primar bănățean a fost categoric dominat de școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlile poporale confesionale, cu predarea în limbile materne ale populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
populației din provincie. Autoritățile de stat s-au prelevat de prevederile legislației școlare și de prerogativele asigurate prin deținerea puterii politice, care le facilitau instrucțiunile și abuzurile în viața școlilor confesionale bănățene, făcând presiuni pentru desființarea acestora. Românii și sârbii bănățeni și-au asumat acceptarea de sacrificii materiale menite să asigure respectarea prevederilor legislative. Construiesc clădiri noi pentru școlile confesionale, repară edificiile vechi, răspund la cerințele legii în privința salarizării învățătorului și a dotărilor materiale necesare procesului didactic. În anul 1907, autoritățile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea școlilor ortodoxe române și 14% celor sârbe. Important rămâne faptul că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
creștere cu 5. 153 persoane active, respectiv cu 33,3%. Această dinamică industrială și comercială impunea în mod necesar școlarizarea unei importante forțe de muncă calificate prin extinderea activității școlilor de ucenici. Ființau asemenea școli de ucenici în centrele urbane bănățene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar numărul lor era restrâns. Astfel, în localitatea Deta, Corporațiunea industrială locală deschidea o școală de ucenici industriali la 15 septembrie 1853. Lecțiile erau predate de învățătorii de la școala primară confesională. În primii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]