4,386 matches
-
Doamna Levy era o femeie cu pasiuni și idealuri. În decursul anilor se dăruise din toată inima bridge-ului, violetelor africane, lui Susan și Sandrei, golfului, orașului Miami, lui Fanny Hurst și Hemingway, cursurilor prin corespondență, coaforilor, soarelui, mâncărurilor fine, balurilor dansante și, în ultimii ani, domnișoarei Trixie. Fusese silită întotdeauna să ia hotărâri pentru domnișoara Trixie de la distanță, aranjament nesatisfăcător pentru aplicarea programului indicat de cursurile de psihologie prin corespondență, la al cărui ultim examen căzuse în mod răsunător. Școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
putea să fie capodopera ei. Pasărea avea calități de star. Iți luăm o rochie ca pe plantații, cu crinolină și danteluri. O pălărie mare. O umbreluță. Foarte rafinat. Părul ți-atârnă pe umeri în bucle. Tocma’ te-ntorci de la un bal, unde o grămadă de juni din sud au încercat să te pipăie pe deasupra puilor și-a porcilor fripți. Da’ tu le-ai tăiat nasu’. De ce? Pentru că ești o doamnă, fir-ar să fie. Vii pe scenă. Balu’ s-a sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o doamnă, fir-ar să fie. Vii pe scenă. Balu’ s-a sfârșit, da’ ți-ai păstrat onoarea. Ai cu tine pe iubitu’ tău papagal ca să-i spui noapte bună, și-i zici: „Au fost o grămadă de juni la bal, scumpule, da’ mi-am păstrat onoarea.“ Și-atunci afurisitul de papagal începe să tragă de rochie. Ești mirată, ești speriată, ești nevinovată. Da’ ești prea rafinată să-l oprești. Ai priceput? E grozav, spuse Darlene. — Asta-i dramă, o lămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
t prea mirat ca să mai deschid gura-n bordelu’ ăsta calicos. Darlene, cu pași mici și afectați urcă pe scenă, prefăcându-se timidă și ținând gura strânsă ca un boboc de trandafir. Spuse: — Zău c-au fost o grăma’ de baluri la juni, scumpule, da’... — Stop! urlă Lana... — Lasă-mă să-ncerc, se rugă Darlene. E prima oară că fac asta. Sunt pregătită pentru dans exotic, nu-s actriță. — Nu poți să ții minte câteva cuvinte simple? — A apucat-o hachițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
strigă Lana la ea. Amicu’ ăsta a’ tău vrea să vadă că mergi înainte. E gata chiar să te-ajute, Darlene. Arată-i ce poți. Darlene își drese vocea și pronunță cu grijă: — „Zău c-au fost o grămadă de baluri cu juni, scumpule, da’ mi-am păstrat onoru’.“ Lana se repezi pe scenă la Darlene și la pasăre și le împinse pe ușă afară. Jones asculta vocile ridicate care se certau în stradă, rugămințile și pocnetul unei palme căzute peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-n ele ar muri. — Taci din gură și treci la podele, îi spuse Lana lui Jones și o scutură puțin pe Darlene. Și acu’ spune corect, toanto. Darlene suspină disperată și spuse: Zău că era o grăma’ de juni la bal, scumpule, da’ mi-am păstrat onoarea. * Agentul de stradă Mancuso, stând sprijinit de biroul sergentului, spuse, respirând din greu: — Boate mă boți scoate din glosetu ăla. Nici nu mai bot resbira. Cum? Sergentul privi trupul slab din fața lui, ochii roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Minkoff. — Conducătorii lumii, înnebuniți după putere, ar fi cu siguranță surprinși să descopere că șefii lor militari și trupele sunt doar sodomiți travestiți care abia așteaptă să întâlnească armatele de sodomiți travestiți ale celorlalte națiuni, pentru a organiza petreceri și baluri și a învăța niște pași străini de dans. — Nu crezi că ar fi ceva minunat? Guvernul ne-ar plăti ca să călătorim. Absolut divin! Ar pune capăt conflictelor din lume și ar înnoi speranța și încrederea oamenilor. Poate că voi sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
grupului nostru. — S-ar putea să apară și câțiva costumați printre ei. Asta-i minunat aici, la New Orleans. Poți să te maschezi și s-o ții într-un carnaval tot anul, dacă dorești. Zău, Cartierul arată uneori ca un bal mascat. Uneori nu reușesc să-mi dau seama dacă cineva mi-e prieten sau dușman. Dar dacă ești împotriva costumelor îi voi informa pe toți, deși micile lor inimi vor palpita de decepție. N-am mai avut o petrecere reușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să știe ceva despre diverse invenții, cum ar fi bombele; aceste arme nucleare vor rugini părăsite undeva în beciurile lor. Din când în când, Șeful Statului-Major, Președintele și așa mai departe, îmbrăcați în paiete și pene, vor da recepții și baluri pentru conducătorii tuturor celorlalte țări. Conflictele de orice fel vor fi cu ușurință aplanate în toaletele pentru bărbați de la sediul redecorat al Națiunilor Unite. Baletele, comediile muzicale de pe Broadway și alte asemenea amuzamente vor înflori peste tot și vor face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mese bătu anemic din palme. Ignatius se iți pe deasupra marginii scenei și văzu că patroana plecase. În locul ei era un stativ împodobit cu inele. Ce avea de gând domnișoara O’Hara? Pe scenă lunecă apoi Darlene, într-o rochie de bal, cu o trenă lungă din plasă de nylon. Pe cap purta o pălărie monstruoasă de epocă și pe braț o pasăre la fel de monstruoasă. Încă cineva aplaudă. — Mira, plătești acu’ sau e vai de tine, cabron. — Erau desigur mulți tăurași la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu o trenă lungă din plasă de nylon. Pe cap purta o pălărie monstruoasă de epocă și pe braț o pasăre la fel de monstruoasă. Încă cineva aplaudă. — Mira, plătești acu’ sau e vai de tine, cabron. — Erau desigur mulți tăurași la balu’ ăla, da’ tot mi-am păstrat onoarea, îi spuse cu grijă Darlene papagalului. — Maică Doamne! urlă Ignatius, incapabil să mai tacă. Cretina asta-i Harlett O’Hara? Papagalul reacționă înaintea lui Darlene, căci ochii lui ca niște mărgele fuseseră ațintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dădu cu palma peste mustață. — Taci din gură, nebunule, și uită-te la ziarul ăsta. Vocea ei era spartă. Suntem ruinați! Sub titlul „INCIDENT SĂLBATIC PE BOURBON STREET“, Ignatius văzu aliniate trei fotografii. La dreapta, Darlene cu rochia ei de bal ținea papagalul, surâzând ca o actriță de film. La stânga, Lana Lee își acoperea fața cu mâinile, în timp ce se urca pe scaunul din spate al unei mașini de poliție, în care se aflau deja cele trei membre tunse scurt ale serviciului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
te pozeze stând culcat în drum ca un vagabond beat. Doamna Reilly începu să se smiorcăie. Trebuia să-mi închipui eu c-așa ceva avea să se-ntâmple cu pozele alea scârnave și tu umblând aiurea pe străzi îmbrăcat ca de bal mascat. — A fost cea mai lugubră noapte din viața mea, suspină Ignatius. Fortuna se vede că era beată în timp ce țesea noaptea trecută. Mă îndoiesc că aș putea cădea și mai jos. Râgâi. Pot să te întreb ce făcea cretinul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
murdară, un fier de ondulat și un tub gol de crem autobronzantă. Georgia deschise sertarele măsuței de lângă pat și dădu peste o grămadă de ambalaje de gumă de mestecat, chiloți făcuți ghemotoc, bomboane de mentă pentru respirație, rimeluri, fotografii de la balul de anul trecut, chibrituri, un calculator, șosete murdare, numere vechi din Teen Vogue și People. Și un pachet de țigări, ceea ce nu o bucură prea tare. Apoi, trecu la rafturile somierei, căutând prin ele rapid și pipăind până în fundul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
listă de distracții noi. De aceea, În anii următori a Învățat franceza, a scris nuvele care nu aveau să fie publicate niciodată, a excelat În diverse tehnici ale picturii În ulei, s-a gătit cu pantofi strălucitori și rochii de bal din satin, și-a târât soțul la pereceri dansante, a dat petreceri nebunești și nu a a făcut menajul nici măcar o singură zi. Orice i-ar fi cerut nevasta lui cea veselă, Riza Selim Kazanci se supunea fără să crâcnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
apoi să vadă altfel spctacolul Însuși al vieții. Iar mama Îmi distrăgea atenția Întinzîndu-mi o farfurie: „Mănîncă, François, e carne de pui!“. Am izbutit să-l epatez pe Jacques Tati amintindu-i că la sfîrșitul Vacanței domnului Hulot, În secvența balului, se aude În spatele muzicii vocea unui crainic provenind de la un post de radio rămas deschis Într-un ungher. Știam pe de rost fraza rostită de acesta, Îl puteam imita, cu debitul și vocea lui nazală. Lui Tati nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se născuse În 1941, ca și mine. Nu eram așezați la aceeași masă, dar ne-am privit mult. Tina Îmi mîngîia coapsele pe sub masă, iar eu mă simțeam gata să trec la atac uitîndu-mă la sînii Oliviei. După ce am deschis balul cu Tina, am reușit să dansez și cu Olivia. I-am spus la ureche: „Dacă nu facem dragoste, o să ne petrecem restul vieții regretînd-o. - Taci din gură, se uită oamenii la noi. - Dă-mi numele hotelului tău. Dă-mi numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mult mai elegant decât cei de la orice astfel de eveniment din New York. Femeile erau mai Înalte, mai slabe, mai lucrate și purtau ținute scumpe pe care, cu siguranță, Kitty nu și le-ar fi putut permite. Parcă era Cenușăreasa Înainte de bal, dar În viața reală nu e loc pentru povești. Așa că se Întoarse la rulotă, ca să-i ajute pe Charlie și pe Desert Rose să aranjeze spațiul. Măcar atât putea să facă. Oricum, nu avea nici o cameră de hotel În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și Începuse alta nouă. În sufletul ei nu mai sălășluia amărăciunea. Această Cenușăreasă era mai degrabă uimită și veselă decât tristă. Apoi lucrurile luară brusc o turnură mai plăcută, când zâna ei cea bună apăru și-i aduse hainele de bal. Această zână era una de culoare. Diane Keith Își amintise că aceasta era seara deschiderii și, după serviciu, venise la Santa Monica să aducă bagajele pe care Desert Rose și Kitty le lăsaseră la ea luni seara. O sunase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
aceea de portar. Mulți ani păzise cu statura lui impozantă ușa unui bar de noapte. Dansatoarele bete îl alintau zicându-i „dragul nostru idiot”. Dar Dominic nu se supăra. Se apleca, le săruta mâna ceremonios, ca un general la un bal de la curte. Era mândru de uniforma lui și avea ținută. Beneficia în plus de un pumn greu cu care doborâse, se zicea, mulți scandalagii recalcitranți, aruncați în stradă ca niște cârpe. Odată a fost chiar pe punctul s-o pățească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
între bătrânii care, când îi întrebam: „Mă urmăriți?”, săreau imediat să mă asigure: „Firește, domnule sculptor, vă urmărim cu cea mai mare atenție”. „Bine, bine, mă bucur”, mormăiam eu mulțumit. Le scânteiau ochii cum pomeneam de oglinzile strălucitoare, ca de bal, deh, fuseseră și ei tineri odată, sau de Bătrânul, care le inspira același sentiment tulbure de fascinație magică amestecată cu teamă. Uneori mă simțeam secătuit, nu mai știam ce să le spun. Atunci am înțeles cum devine uneori publicul, înfometat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
capul când într-o parte, când în alta, „Femeia tot femeie”, mi-am zis, înduioșat de mirarea copilăroasă cu care se examina acum în oglinzi. Făcu câțiva pași de dans. Apoi, prinzându-și halatul cu mâinile ca o rochie de bal, începu să valseze de una singură, amețită și fericită. Când a obosit, s-a așezat în fotoliul Bătrânului. „Hai și stai pe fotoliul din fața mea”, mi-a strigat. M-am așezat și ne priveam unul pe altul. Ea, obosită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mi-a strigat. M-am așezat și ne priveam unul pe altul. Ea, obosită și îmbujorată la față, eu uimit: pătrunderea Laurei acolo schimbase dintr-odată totul. Sala cu oglinzi nu mai era un deșert, ci o strălucitoare sală de bal. Mă gândeam că o singură femeie e de ajuns uneori pentru a suprima deșertul unui bărbat. Eram fericit eu însumi, uitasem de mâna rănită, de cerbi, de Moașa, de bătrâni, nu mai trăiam decât clipa aceea, plină de o bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
unui bărbat. Eram fericit eu însumi, uitasem de mâna rănită, de cerbi, de Moașa, de bătrâni, nu mai trăiam decât clipa aceea, plină de o bucurie simplă, la care râvnisem mereu. Când am fost tânăr n-am umblat decât pe la baluri mizerabile, în săli care miroseau a transpirație și a parfum ieftin, cu lumina chioară și cu fete urâte, cele mai multe, care trebuiau să danseze singure, ceea ce mi se păruse îngrozitor de trist. Era prima oară când mă simțeam într-o sală somptuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în săli care miroseau a transpirație și a parfum ieftin, cu lumina chioară și cu fete urâte, cele mai multe, care trebuiau să danseze singure, ceea ce mi se păruse îngrozitor de trist. Era prima oară când mă simțeam într-o sală somptuoasă de bal, luminată scânteietor, cu o femeie frumoasă, care în plus mă iubea. Deodată spuse încet: „Ajunge, hai să mergem”. Revenise la tonul obișnuit. N-o mai impresiona sala. Minunea, iluzia luaseră sfârșit. Ar fi trebuit să mă ridic chiar în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]